Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

Atât în esenŃa neîmpărtăşibilă cât şi în energii este un singur Dumnezeu care viază şi lucrează.
Iarăşi, urmând predaniei de Dumnezeu insuflaŃilor Cappadochieni, Sf. Grigorie scrie: „SfinŃii PărinŃi nu
zic că acestea (esenŃa şi energiile) sânt una... Ei spun că sânt una întrucât sânt ale unui singur
Dumnezeu”. 212 Acest lucru este deosebit de însemnat: esenŃa şi energia comportă o oarecare distincŃie
(diastol») în FiinŃarea dumnezeiască, dar nu o împart (oÚ merismÒj). 213 Deci dumnezeiasca energie rămâne
„simplă”. Altundeva el scrie că deşi fiecare lucrare înseamnă o însuşire dumnezeiască aparte, totuşi ele nu
alcătuiesc realităŃi diferite, căci toate sânt lucrări ale unuia Dumnezeului celui Viu. 214
Scriind despre faptul că întreaga Dumnezeire se face om, el scrie: „Întreaga Dumnezeire s’a făcut
Om, deşi nu fiecare ipostas s’a făcut om. Aşa cum nu după esenŃă, ci în Persoana unuia dintre cele Trei
Ipostasuri Dumnezeu s’a unit cu materia noastră, tot aşa întreaga Dumnezeire îndumnezeieşte pe
sfinŃi”. 215
Niciuna dintre energii nu face arătată pe una dintre Persoane fără Celelalte. Palama scrie: „Numele
de ‘Tată’ se potriveşte unui singur ipostas, dar se arată în toate energiile... La fel şi cu numirile de ‘Fiu’ şi
‘Duh’. (...) Şi aşa s’a unit cu mine întreg Dumnezeu întreg, (...) adică s’a unit cu mine firea dumnezeiască
şi toată puterea şi lucrarea într’unul din cele trei ipostasuri. (...) Totuşi se zice că toate existenŃele se
împărtăşesc de Dumnezeu întreg, adică de Tatăl, de Fiul şi de Duhul Sfânt”. 216
În decursul polemicii sale cu Akindin, Palama a realizat o întreită distincŃie: „Trei lucruri sânt în
Dumnezeu: fiinŃa (esenŃa), lucrarea (energia) şi ipostasurile dumnezeieşti ale Treimii”. 217
Al şaselea antirrhetic
În al şaselea tratat Sf. Grigorie, lumina Ortodoxiei, scrie că dumnezeiasca lumină şi dumnezeieştile
lucrări sânt reale în ipostasurile dumnezeieşti. Pentru Sf. Grigorie dumnezeiasca unire este diferită de
orice cunoaştere şi de orice procese intelectuale fireşti. „CredinŃa este mai presus de orice dovedire”. 218
Numai prin credinŃă au văzut ucenicii dumnezeirea lui Hristos pe Thavor. 219
Scriind despre zidire, el scrie: „Întrucât Dumnezeu a început şi a sfârşit zidirea când a voit, nu vom
zice că El nu are în chip firesc însuşirea de a zidi, adică acea lucrare care îl face să zidească...” 220 Dacă
Dumnezeu ar fi numai esenŃă, nu ar putea fi în acelaşi timp absolut liber, nepăsător şi lucrător. Dacă nu ar
fi fost El Însuşi atât esenŃă cât şi energie, n’ar fi putut avea în chip firesc puterea de a zidi ca să înceapă
zidirea. În armonie cu părerea de obşte a PărinŃilor, Palama repetă că „Ceea ce nu are lucrare (energie) nu
este simplu, ci neexistent”. 221
212
Ibid. V, 13, Coisl. 98, fol. 128V. Cf. trad. rom ibid., p. 270.
213
Ibid. II, 17, Coisl. 98, fol. 64V; Theofanes 940C.
214
Apologie, Coisl. 99, fol. 6V, 8.
215
„Răspuns lui Akindin” 5, 26, 110, Scrieri III, op. cit., p. 371.
216
Împotriva lui Akindin V, 27, Coisl. 98, fol. 146-146V. Cf. trad. rom.: „Antireticul al cincilea”, în ViaŃa şi învăŃătura
sfântului Grigorie Palama, op. cit., pp. 298-299.
217
„150 de capete despre cunoştinŃa naturală” 75, în Filocalia VII, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 432.
218
Împotriva lui Akindin VI, 1, Coisl. 98, fol. 149 V.
219
Ibid. V, 9, Coisl. 98, fol. 123V. Cf. trad. rom ibid., p. 261.
220
Împotriva lui Akindin VI, 20, Coisl. 98, fol. 174V.
221
„Răspuns lui Akindin” 6, 12, 42, Scrieri III, op. cit., p. 419.
66