Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

precum spune Sf. Pavel”. 201 La Schimbarea la FaŃă a lui Hristos ochii ucenicilor au fost preschimbaŃi prin
puterea Duhului Sfânt, făcându-i în stare a vedea lumina cea nezidită.
Al patrulea antirrhetic
În al patrulea tratat Sf. Grigorie vorbeşte despre putinŃa vederii dumnezeieştii lumini. El se
împotriveşte a mărgini lucrarea harului numai la minte. „Oare nu se va scula trupul în Ziua de Apoi? Deci
cum nu se va face părtaş vederii aicea jos?” 202
Care era obiectul vederii sfinŃilor? Sf. Grigorie răspunde: „SfinŃii sânt preschimbaŃi de puterea
Duhului; ei primesc o putere pe care nu o aveau mai nainte; ei se fac Duh şi văd în Duhul (In. 3, 6)”. 203 El
scrie că dumnezeiasca lumină este „un dar al îndumnezeirii ... un har al Duhului Sfânt, un har prin care
Dumnezeu singur străluceşte prin mijlocirea sufletului şi a trupului celor ce sânt cu adevărat vrednici de
aceasta”. 204
În aceeaşi lucrare combate afirmaŃia lui Akindin că Schimbarea la FaŃă a fost o arătare
simbolică. Palama întreabă: „Atunci cum? Nici Moisì nici Ilie nu au fost cu adevărat acolo, căci şi ei
slujeau ca simbol... iar muntele nu era cu adevărat munte, căci şi el era simbol al urcuşului întru
virtute...?” 205
Al cincilea antirrhetic
În următorul tratat, atunci când Palama foloseşte cuvântul „simbol” el îl înŃelege în următorul
context: „Strălucirea care a luminat în Munte din Mântuitorul este înainte-gătire şi simvol al slavei lui
Dumnezeu ce se va descoperi în viitor”. 206
În acest al cincilea tratat el susŃine realitatea dumnezeiescului har şi a darurilor duhovniceşti. El
vorbeşte despre râvna ce se dă creştinilor la botez, care înnoieşte pe omul zidit. Botezul îl aşează pe om în
viaŃa veacului celui nou, mai presus de simŃiri şi minte, făcându-l părtaş nestricăciunii şi nepăcătuirii. 207
El scrie: „Cei ce prin lucrarea şi harul acesta care înnoieşte se fac făptură nouă în baia naşterii de a doua,
şi prin viaŃa cea nouă se păzesc de murdăria cea veche sau se curăŃă din nou prin pocăinŃă ... văd
dinlăuntru ... propria înnoire”. 208 Totuşi cei nou-luminaŃi trebuie să dovedească prin lucruri că au primit
acest dar. „În dumnezeiasca baie a naşterii din nou se săvârşeşte prin har o anumită înnoire şi deci o nouă
zidire a însuşirilor sufletului. Iar prin făptuirea dreaptă cea întru credinŃă creşte şi se desăvârşeşte acea
înnoire”. 209
Tot în acest al cincilea tratat Palama mustră pe potrivnicii săi că socotesc harul ca pe un lucru firesc,
uşor de atins de orice făptură. El scrie: „Dacă este aşa... atunci tot neamul oamenilor, nu numai al celor de
acum, ci toŃi câŃi au ieşit din Adam, buni şi răi, credincioşi şi necredincioşi, sânt un trup, şi acesta al lui
Hristos, sau mai bine zis sânt însuşi Hristos, după cuvântul lui Pavel. (...) Cei botezaŃi în Hristos şi cu cei
nebotezaŃi s’au născut prin aceleaşi sfinte dureri şi au aceeaşi vrednicie”. 210 Aceasta, dimpreună cu ideea
că omul îndumnezeit se face „nezidit prin har”, alcătuieşte una din dovezile esenŃiale ale caracterului
nezidit al energiilor. „Darurile care ne fac să fim un singur trup – trupul lui Hristos – şi un duh cu Domnul
(1 Cor. 6, 15-17) nu sânt zidite”. 211
201
Ibid. 3, 2, 3, op. cit., p. 162.
202
Împotriva lui Akindin IV, 2, Coisl. 98, fol. 71.
203
Ibid. IV, 16, Coisl. 98, fol. 109.
204
Ibid. IV, 22, Coisl. 98, fol. 113.
205
Ibid. IV, 5, 18, Coisl. 98, fol. 100V, 110V.
206
Ibid. V, 8, Coisl. 98, fol. 123V. Cf. trad. rom.: „Antireticul al cincilea”, în ViaŃa şi învăŃătura sfântului Grigorie Palama,
op. cit., p. 261.
207
Ibid. V, 23, 91, Scrieri III, pp. 356-357. Cf. trad. rom. ibid., p. 288.
208
Ibid. V, 23, Coisl. 98, fol. 138. Cf. trad. rom ibid., pp. 288-289.
209
Ibid. V, 23, Coisl. 98, fol. 138. Cf. trad. rom. ibid., pp. 286.
210
Ibid. V, 21, Coisl. 98, fol. 135V. Cf. trad. rom ibid.,, pp. 282.
211
Ibid. V, 24, Coisl. 98, fol. 142.
65