04.06.2013 Views

Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Al doilea antirrhetic<br />

În al doilea tratat, pe lângă contrazicerea scrierilor lui Akindin ce fuseseră trimise la monahii din<br />

Thessalonic <strong>şi</strong> Verria, Sf. Grigorie vorbeşte despre lucrarea lui Dumnezeu în istorie. Nu se poate spune<br />

că, după întrupare, Dumnezeu ne rămâne necunoscut. Lucrările Sale ne pun în legătură cu însă<strong>şi</strong> realitatea<br />

vieŃii Sale celei nezidite. A respinge aceasta înseamnă a de<strong>sf</strong>iinŃa taina creştinătăŃii <strong>şi</strong> „a lepăda ÎmpărăŃia<br />

care, în ziua Schimbării la FaŃă, a venit întru putere, după cuvântul Domnului” (Mc. 9,1). 192<br />

Al treilea antirrhetic<br />

În al treilea tratat Sf. Grigorie formulează învăŃătura potrivit căreia dumnezeiasca prezenŃă era cu<br />

adevărat în trupul lui Iisus Hristos. „Fiul lui Dumnezeu este una cu omenitatea pe care a îmbrăcat-o, căci<br />

în ipostasul Său este unit cu ... omenitatea; iată pentru ce îl numim cu numiri luate din omenitatea Sa ... El<br />

este unit cu fiece creştin prin lucrare <strong>şi</strong> prin har, dar nu prin ipostas; iată de ce există numai un singur<br />

Hristos, căci există un singur <strong>şi</strong> nedespărŃit ipostas al Cuvântului lui Dumnezeu...” 193<br />

Trupul lui Dumnezeu poate împărtă<strong>şi</strong> cu adevărat viaŃa dumnezeiască, altfel „ce legătură am avea cu<br />

Hristos, dacă El Şi-ar fi făcut biserică în pârga roadelor luate de la oameni, fără a ne face pe noi biserică a<br />

dumnezeirii Sale?” 194 Deci omenitatea proprie lui Hristos „s’a făcut cerească nu prin fire, ci prin<br />

vrednicie, <strong>şi</strong> din pricina unirii sale ipostatice cu Cuvântul lui Dumnezeu”. 195<br />

Palama recunoaşte aici că cuvântul grecesc pentru „har” (c£rij) are felurite înŃelesuri <strong>şi</strong> spune că<br />

există un „har al firii” <strong>şi</strong> un „har îndumnezeitor”. 196 El scrie: „Există un har zidit <strong>şi</strong> un alt har nezidit... dar<br />

întrucât darul primit de <strong>sf</strong>inŃi <strong>şi</strong> prin care se îndumnezeiesc nu este altul decât Dumnezeu Însu<strong>şi</strong>, cum poŃi<br />

zice că <strong>şi</strong> acesta este un har zidit?” 197 Tot aşa, trupul înviat al lui Hristos era zidit. 198 Harul răscumpărător<br />

nu este un lucru ce se poate împărŃi.<br />

Fireşte, nu toŃi cei cărora li s’a dat harul îndumnezeitor se împărtăşesc de el în aceea<strong>şi</strong> măsură.<br />

Împărtă<strong>şi</strong>rea poate depinde de măsura curăŃirii <strong>şi</strong> a deschiderii.<br />

Într’un pasaj caracteristic Sf. Grigorie scrie: „Orice om vrednic de aceste [lucrări dumnezeieşti] se<br />

împărtăşeşte în chip felurit de marele dar al Duhului. Aceasta Ńine de măsura în care curăŃia sa se<br />

împreunează cu acea... FrumuseŃe. Chiar <strong>şi</strong> acela ce [se împărtăşeşte] numai puŃin, <strong>şi</strong> acel puŃin întunecat,<br />

dacă e să-l asemuim cu înzestrările altora..., se uneşte de asemenea cu întregul dumnezeieştii lumini<br />

însă<strong>şi</strong>; căci ea se împarte fără să se despartă precum trupurile... Această lumină una aparŃine cu adevărat<br />

lui Hristos cel Unul”. 199<br />

Cel ce nu se împărtăşeşte de harul îndumnezeitor va rămâne numai o urmare zidită a lucrării<br />

ziditoare a lui Dumnezeu. Însă cel ce se face părtaş darului îndumnezeitor nezidit dobândeşte însu<strong>şi</strong>ri<br />

suprafireşti, având de-acum nu numai firea sa zidită, ci <strong>şi</strong> un har nezidit <strong>şi</strong> lăuntric. „Cel ce a dobândit<br />

îndumnezeirea este deopotrivă definit de amândouă: pe de-o parte el este fără de început, veşnic <strong>şi</strong><br />

ceresc... din pricina harului nezidit care se trage în chip veşnic din veşnicul Dumnezeu; pe de altă parte<br />

este făptură nouă <strong>şi</strong> un om nou, <strong>şi</strong> altele de acest fel, din pricina sa însu<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> a firii sale”. 200<br />

Omul nu poate avea experienŃa luminii nezidite prin propriile puteri de percepere. Vorbind despre<br />

dumnezeiasca lumină în înŃeles eshatologic, Sf. Grigorie zice: „Lumina a fost uneori văzută <strong>şi</strong> de ochii<br />

trupului, dar nu cu puterea lor zidită <strong>şi</strong> simŃitoare; căci ei o văd după ce s’au preschimbat de către Duhul.<br />

În veacul viitor, acest trup va dăinui pururea, privind dumnezeiasca lumină; dar se va face duhovnicesc,<br />

192<br />

Împotriva lui Akindin II, 15, Coisl. 98, fol. 61.<br />

193<br />

Împotriva lui Akindin III, 6, Coisl. 98, fol. 73V; Triade II.3.21.<br />

194<br />

Împotriva lui Akindin III, 6, Coisl. 98, fol. 74V.<br />

195<br />

Împotriva lui Akindin III, 5, Coisl. 98, fol. 72V, citat în Meyendorff, A Study..., p. 183.<br />

196<br />

Împotriva lui Akindin III, 9, Coisl. 98, fol. 77.<br />

197<br />

Împotriva lui Akindin III, 8, Coisl. 98, fol. 76V.<br />

198<br />

Împotriva lui Akindin V, 23, Coisl. 98, fol. 138. Cf. trad. rom.: „Antireticul al cincilea contra celor scrise de Achindin<br />

împotriva luminii harului <strong>şi</strong> a harismelor duhovniceşti”, în Dumitru Stăniloae, ViaŃa <strong>şi</strong> învăŃătura <strong>sf</strong>ântului Grigorie Palama,<br />

op. cit., p. 286.<br />

199<br />

Împotriva lui Akindin III, 6, Coisl. 98, fol. 74.<br />

200<br />

„Răspuns lui Akindin” 3, 6, 15, Scrieri III, Thessalonic, 1970, p. 172.<br />

64

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!