Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

Băiatul a ajuns sub tutela blândului şi credinciosului împărat Andronic al II-lea, cunoscut ca
ocrotitor al scriitorilor şi învăŃaŃilor. El supraveghea educaŃia celor cinci copii ai familiei Palama. De fapt
Împăratul îl îndrăgea în taină pe orfanul Grigorie, interesându-se de el cu părintească dragoste şi
îngrijindu-se cu osârdie de învăŃătura lui. ToŃi lăudau darurile, bunăcuviinŃa şi purtarea aleasă a lui
Grigorie, care era bucuria inimii Împăratului. Sub supravegherea sa, de la unsprezece la paisprezece ani
Grigorie a dobândit o mare iscusinŃă în gramatică şi retorică. Era chiar admirat de către cei mai iscusiŃi
dascăli şi ritori ai vremii. El a învăŃat la Universitatea Împărătească fizica, logica şi toate ştiinŃele lui
Aristotel. Cel mai de seamă dascăl al său a fost vestitul Theodor Metohitis. Însă Grigorie socotea că
învăŃătura lumească era doar o pregătire folositoare pentru „adevărata filosofie a creştinismului” .
Grigorie credea că nu este de folos să-şi piardă prea multă vreme cu învăŃătura lumească.
În controversele religioase de mai târziu Palama avea să fie potrivnicul lui Varlaam din Calabria şi
al istoricului bizantin Nichifor Grigora, care se îndoia de adâncimea învăŃăturii sale. Varlaam voia să facă
să se creadă că Grigorie era „un om neştiutor, fără învăŃătură”. 3 Nichifor Grigora avea să-l socotească pe
sfântul bărbat drept un analfabet, reproşându-i că lăsase învăŃătura înainte de a împlini cincisprezece ani. 4
Respingând afirmaŃia celui din urmă, Palama pomeneşte o întâmplare ce a avut loc pe când avea
şaptesprezece ani, deşi sfântul vorbeşte despre sine la persoana a treia: „Cerându-i-se odată de marele
Împărat Andronic, înaintaşul ÎmpăraŃilor, să vorbească despre logica lui Aristotel, Palama, care avea
şaptesprezece ani pe atunci, a arătat o asemenea înŃelegere a filosofiei, încât toŃi înŃelepŃii bărbaŃi aflaŃi de
faŃă împreună cu Împăratul s’au minunat. Marele Logofăt 5 Theodor Metohitis, un om înŃelept, cu
cunoştinŃe universale, i-a spus Împăratului: ‘Dacă Aristotel însuşi ar fi fost aici de faŃă, l-ar fi lăudat şi el’.
Apoi a adăugat că Grigorie are ‘duhul şi înzestrarea pe care trebuie să le aibă oricine doreşte a pricepe
Logica lui Aristotel’”. 6
După cât se pare, Grigorie nu a făcut mai mult decât studiile primare şi generale (trivium şi
quadrivium) pe care fiece bărbat cultivat, fie mirean sau cleric, le urma la şcoală. Între acestea nu se
număra studierea lui Platon. Ajuns aproape de vârsta bărbăŃiei, adică la şaptesprezece ani, Grigorie şi-a
sporit înzestrările fireşti pe cât a fost cu putinŃă. Deşi atrăsese atenŃia lui Theodor Metohitis, căpetenia
netăgăduită a umaniştilor bizantini ai veacului al 14-lea, sfântul tânăr dorea să se lepede de filosofia
lumească. Mai târziu Sf. Grigorie avea să scrie că „s’a lepădat de scriitoriceasca căutare şi dorinŃă”. 7 Deşi
îşi întrerupsese studiile destul de devreme, ele avea să-şi pună pecetea asupra viitoarelor sale scrieri.
Palama citează de câteva ori din scriitorii din vechime, dar totdeauna spre a-i osândi ori a-i lua în râs. 8 În
viitoarele sale scrisori către Varlaam avea să arate o adâncă cunoaştere a Topicelor (Topika) lui Aristotel.
Însuşi Grigorie recunoştea deschis că are „o firească înclinaŃie spre a vorbi în chip plăcut”. Din când în
când se folosea de atticismele atât de dragi bizantinilor, deşi, ca să fim drepŃi faŃă de Palama, el respingea
îndeobşte atticismul artificial şi jocurile de cuvinte la modă între umaniştii bizantini, căci era însuflat mai
ales de scrierile ascetice şi duhovniceşti ale PărinŃilor Greci. 9
ÎNCLINAłII MONAHALE
ViaŃa cucernicului Grigorie la Constantinopol era pustie vara şi toamna, când marea Cetate era
parcă părăsită, căci oamenii erau la lucrul câmpului, strângeau recolta şi făceau vinul. Deşi învăŃa cu
osârdie, nici Aristotel şi nici viaŃa de la curte nu-l mulŃumeau. 10 În vreme ce Andronic avea în vedere
scopuri pământeşti şi succese lumeşti, Grigorie ura toate cele lumeşti ca pe un vis amăgitor. Din copilărie
dorise o viaŃă mai înaltă şi calea desăvârşirii. Astfel s’a dovedit a fi un adevărat următor şi însoŃitor al
tizului său, Sf. Grigorie Theologul, pomenit la 25 Ianuarie. Plin de o arzătoare dragoste pentru
Dumnezeu, el s’a ridicat mai presus de strălucitul său viitor politic şi de toate foloasele materiale. Dorea
3
„Întâia epistolă către Palama”, ed. Schiro, Barlaam Calabro Epistole, Palermo, 1959, p. 253.
4
Hist. Byz., XXX, 20-22 (Bonn), III, 282-283.
5
Dregătorie aproximativ echivalentă cu cea de Prim Ministru de azi.
6
Împotriva lui Grigora, I, Coisl. 100, fol. 236; citat de Patriarhul Filothei, Encomium, Col. 559D-560A.
7
Triade întru apărarea celor ce se liniştesc, III, I, 2.
8
John Meyendorff, A Study of Gregory Palamas, Londra, The Faith Press, 1964, p. 30.
9
Ibid., p. 31.
10
Robert Payne, The Fathers of the Eastern Church, Dorset Press, NY, 1989, p. 274.
6