Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

nu aveau nici un dar vrednic de StareŃ căci, grăbindu-se, au uitat acest amănunt. Constantin, supărat, i-a
mustrat că nu avuseseră grijă de felul cum plecau în pelerinaj. Însă a lăsat totul în seama lui Dumnezeu şi
s’a rugat să le dea ajutor în acea împrejurare. Şi nu erau vorbe goale, căci totul s’a isprăvit cu bine în chip
minunat şi mai presus de fire.
Pe când corabia trecea marea, Constantin s’a aplecat şi şi-a înmuiat mâna în valuri apoi a rostit în
gând o rugăciune, pentru ca Hristos, Stăpânul mării, să scoată din adânc un peşte al mării. Corabia mergea
înainte, când deodată – o, minunată pescuire, minunată lucrare şi putere prin care Stăpânul tuturor în chip
neaşteptat proslăveşte pe slujitorii săi! – Constantin, cu mâna goală, a scos din apă un biban foarte mare.
Arătându-l familiei sale, Constantin a spus: „Iată, Hristos a gătit masa duhovnicului nostru”. ToŃi s’au
minunat de această întâmplare cu tâlc, cântând cântări de laudă lui Dumnezeu cel ce face minuni.
Ajungând la mănăstire cu bucurie şi uimire, s’au dus să-l vadă pe StareŃul lor. Ajunşi acolo, i-au povestit
despre pescuirea neaşteptată care era o binecuvântare de la Dumnezeu. Potrivit Patriarhului Filothei
Kokkinos (1300-1379), cel ce a scris viaŃa Sfântului Grigorie, asemenea întâmplări nu erau rare.
Este vădit că Dumnezeu îi dăduse cele trebuincioase lui Constantin şi în alte locuri, în munŃi şi în
pustietate. Deşi autorul pomeneşte aceste locuri, el nu istoriseşte cele petrecute. 2
Constantin Palama nu avea să mai trăiască mult. Cunoscându-şi mai dinainte plecarea de la cele
vremelnice la cele veşnice, şi-a lăsat dregătoria şi s’a făcut călugăr. În 1303, la scurtă vreme după
tunderea în monahism cu acelaşi nume, Constantin a adormit cu pace în Domnul. La moartea tatălui său,
micul Grigorie încă nu împlinise şapte ani.
ANII DE ÎNVĂłĂTURĂ AI SFÂNTULUI
Mama sfântului, Kali, s’a îngrijit mult să-i dea lui Grigorie, ca şi fraŃilor şi surorilor lui, o bună
învăŃătură, în duhul legii dumnezeieşti şi al Sfintei Scripturi. Deşi Grigorie se deosebea prin fireasca sa
înŃelepciune şi sârguinŃă, simŃea totuşi că îi este greu să Ńină minte anumite lucruri. Neîncrezându-se în
iscusinŃa sa, a luat obiceiul ca, înainte de a se apuca de vreo carte, să facă trei metanii cu rugăciune
înaintea icoanei Maicii Domnului. Şi într’adevăr, Sfânta Fecioară l-a ajutat pe evlaviosul copil care, după
cum au băgat toŃi de seamă, a sporit grabnic în învăŃătură. Astfel, în scurtă vreme a izbutit să înveŃe
filosofia şi celelalte ştiinŃe cunoscute. Când copiii familiei Palama se aflau la palat, cei de acolo obişnuiau
să zică: „Iată copiii sfântului,” adică ai lui Constantin, tatăl lui Grigorie.
2 Ibid., pp. 41-51.
5