Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

VIAłA ŞI NEVOINłELE CELUI ÎNTRE SFINłI PĂRINTELUI NOSTRU
GRIGORIE PALAMA
Arhiepiscopul Thessalonicului
pe care Sfânta Biserică îl prăznuieşte
la 14 Noiembrie şi în a Doua Duminică
din Sfântul şi Marele Post
TATĂL SFÂNTULUI
Cel între sfinŃi Părintele nostru Grigorie Palama s’a născut la Constantinopol în toamna anului 1296,
din părinŃi binecinstitori şi aleşi, Constantin şi Kali. Era cel mai mare dintre fraŃii săi, Macarie şi
Theodosie, şi surorile sale, Epiharis şi Theodota. Familia sa se trăgea din Anatolia, dar, din pricina
năvălirii turceşti, s’a aşezat în Constantinopol.
Constantin Palama era senator, fiind adus la curte ca sfetnic al Împăratului Andronic al II-lea
Paleologul, care a domnit între anii 1282-1328. Constantin era foarte preŃuit de către Împăratul, care i-a
încredinŃat educaŃia nepotului său, viitorul împărat Andronic al III-lea Paleologul (1328-1341).
Constantin l-a educat şi pe fiul său, Grigorie, împreună cu tânărul moştenitor, fiindcă erau de aceeaşi
vârstă. Tânărul învăŃăcel Andronic al III-lea îşi preŃuia mult dascălul. Evlaviosul împărat îi îngăduia chiar
lui Constantin Palama să se amestece în treburile familiei împărăteşti; totuşi familia Palama nu a fost
amestecată în certurile care sfâşiau Casa Paleologilor la începutul veacului al patrusprezecelea. Astfel,
când Constantin, al doilea fiu al lui Andronic al II-lea, s’a purtat rău cu o biată văduvă, nevrând să-i mai
dea treizeci de galbeni, Constantin Palama a stat înainte şi i-a adus aminte dreptatea şi legea lui
Dumnezeu. Căindu-se îndată de fapta sa, prinŃul i-a dat galbenii. Femeia, recunoscătoare, a vrut să dea
jumătate din bani lui Palama, dar el a refuzat, nedorind altceva decât binecuvântarea lui Dumnezeu şi
spunând că ea trebuie să fie recunoscătoare numai lui Dumnezeu. 1
Evlavia familiei Palama era aşa de mare încât s’ar putea zice că era una monahală, având în centrul
ei numai rugăciunea. Există istorisiri care spun că, la o adunare a Senatului, Constantin, absorbit în
rugăciune contemplativă, a fost întrebat ceva de Împăratul. Constantin nu a răspuns, iar Andronic a înŃeles
şi i-a respectat „neatenŃia”, fără a mai stărui să-i audă părerea.
O IEŞIRE CU FAMILIA
Iată acum o întâmplare petrecută în familia Palama. Amândoi părinŃii erau totdeauna dornici de a
căuta sfatul duhovnicilor şi călugărilor şi de a-şi petrece vremea cu ei. Aşa cum am spus, ei doreau să-şi
crească copiii într’o atmosferă de evlavie şi de convorbiri duhovniceşti. Pentru aceea, de îndată ce copiii
au început să vorbească, i-au încredinŃat îndrumării duhovniceşti a călugărilor. Nădăjduiau să pună bun
început în viaŃa copiilor lor, făcându-i să cunoască asemenea oameni încă de mici şi obişnuindu-i cu
cuvinte şi învăŃături sfinte.
Odată familia a voit să pornească spre Mănăstirea Sf. Foca. Trebuiau să călătorească cu corabia,
fiindcă mănăstirea se găsea de cealaltă parte a mării, mai sus de Galata. Mergeau adeseori la mănăstire, ca
să poată vorbi cu un sfânt StareŃ aflat acolo. La aceste întâlniri familia Palama se bucura de învăŃăturile
lui şi primea sfaturile duhovniceşti şi blagosloveniile sale. Când erau deja pe mare, tatăl lui Grigorie a
întrebat pe membrii familiei dacă aduseseră ceva bucate pentru masa duhovnicului lor. ToŃi au răspuns că
1 Patriarhul Filothei Kokkinos, ViaŃa lui Grigorie Palama, vol. 70 din PărinŃii Greci ai Bisericii, Thessalonic, Grecia,
1984, pp. 35-37 (în lb. greacă).
4