Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

JOIA MARE
Uneori aceste vizite la mănăstire îi puneau la mare încercare răbdarea. În anul 1332, în seara din
Joia Mare, când se săvârşeşte slujba sfintelor şi mântuitoarelor Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos,
Grigorie era alături de cei aleşi să cânte sfintele cântări. Însă, cum se întâmplă adeseori, unii din cei ce
stăteau acolo, uitând unde se află, fără să ia aminte la înfricoşatele şi minunatele cântări, au început să
vorbească pe îndelete despre tot felul de lucruri deşarte şi fără rost. Pe bună dreptate aceasta l-a supărat
mult pe omul lui Dumnezeu, căci cei ce stăteau de vorbă nu încetau defel, ci urmau la fel şi în vremea
cântării. Aceasta l-a făcut pe Grigorie să se retragă în sine, precum îi era obiceiul, dându-se rugăciunii şi
lui Dumnezeu. 34
Deodată, o dumnezeiască lumină a strălucit deasupra lui Grigorie, ale cărei raze i-au luminat sufletul
dar i-au deschis şi ochii ca să vadă în viitor. Grigorie a văzut pe Igumenul Lavrei, Macarie, stând de-a
dreapta sa, dar nu purta obişnuita sa shimă îngerească a monahilor, ci era înveşmântat în haine de ierarh.
Într’adevăr, unsprezece ani mai târziu, Igumenul Macarie s’a suit pe scaunul arhiepiscopal din
Thessalonic şi întru acest cin a şi adormit întru Domnul (†1345).
34
Patriarhul Filothei Kokkinos, ViaŃa lui Grigorie Palama, op. cit., p. 139.
22