Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...
Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...
Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ÎNDATORIRILE PĂSTOREŞTI<br />
ALE SFÂNTULUI<br />
Aceasta este doar una din multele minuni săvâr<strong>şi</strong>te de bunul păstor Grigorie. Sfântul a continuat să<br />
cerceteze mănăstirile din cetate, luând parte la multe slujbe <strong>şi</strong> procesiuni, după obiceiul din Biserica<br />
<strong>Ortodoxă</strong>, făcându-se, prin harul lui Dumnezeu, slava <strong>şi</strong> întărirea ortodoc<strong>şi</strong>lor, ca un al doilea Grigorie<br />
Theologul, <strong>şi</strong> păzitor pururea treaz al turmei sale. El cuvânta la toate aceste slujbe <strong>şi</strong> praznice. Ca unul ce<br />
era pururea purtător de grijă pentru trebuinŃele turmei sale, în 1355 a alcătuit Rugăciunea la vreme de<br />
secetă, căci în acel an a fost o vară peste măsură de caldă <strong>şi</strong> secetoasă.<br />
Biserica, Sfântul o înŃelegea ca pe o obşte văzută aievea. El scria că Sfântul Botez ne îndatorează a<br />
vedea pe Hristos nu numai în noi în<strong>şi</strong>ne, ci <strong>şi</strong> în fraŃii noştri creştini. 373 Creştinul ce poartă pe Hristos<br />
înlăuntrul său, poartă de asemenea <strong>şi</strong> pe toŃi ceilalŃi creştini. Cel ce face bine unui creştin, îl face lui<br />
Hristos <strong>şi</strong> întregii Biserici. După cum zice rugăciunea Stăpânului nostru (In. 17:21), cine va despărŃi pe<br />
cei ce sânt una, uniŃi cu unul Dumnezeu de către Cuvântul cel unu <strong>şi</strong> Duhul cel unu? 374<br />
Câteva dintre cele mai frumoase scrieri ale <strong>sf</strong>ântului se află într’o culegere de Omilii peste tot anul,<br />
ce acoperă aproape tot anul liturgic. 375 De-a lungul păstoririi sale <strong>sf</strong>ântul s’a arătat deosebit de blând <strong>şi</strong><br />
smerit, fără a-<strong>şi</strong> pierde vreodată răbdarea ori a se supăra.<br />
Ca un adevărat isihast, Sf. Grigorie <strong>şi</strong>-a îndemnat turma să ia parte la viaŃa <strong>sf</strong>inŃitoare. În Omilia 60<br />
el spune că în Taina Sfântului Botez <strong>şi</strong> a Sfintei Împărtăşanii se cuprinde întreaga noastră mântuire, căci<br />
ele rezumă iconomia lui Dumnezeu. 376 În predicile sale propovăduia cu ardoare participarea la<br />
Dumnezeiasca Liturghie din Duminici, căci cel ce se lipseşte de Liturghia Duminicală este departe de<br />
Dumnezeu. 377 De asemenea el <strong>sf</strong>ătuieşte cuminecarea zilnică cu Sfânta Împărtăşanie. 378<br />
NICHIFOR GRIGORA<br />
Primind îngăduinŃa Împăratului Ioan al V-lea, filosoful Nichifor Grigora a început să facă tot felul<br />
de lucruri care l-au tulburat adânc pe Arhiepiscop. Prietenii Arhiepiscopului Grigorie i-au trimis câteva<br />
pasaje din Antirrheticul al Doilea al lui Grigora. Din cele primite, Arhiepiscopul <strong>şi</strong>-a dat seama că<br />
Grigora cita manuscrise gre<strong>şi</strong>te.<br />
Grigora <strong>şi</strong> cohortele sale de antipalamiŃi dorea să dovedească că harul îndumnezeitor este zidit. Ei<br />
citau pasaje patristice în care Dumnezeu era numit ipostatis (Øpost£thj) al acelui har. Contrar acestei<br />
afirmaŃii, Tomul foloseşte verbul grecesc Øf…sthmi sau ØpÒst©shj (a face să se ipostasieze, lit. „a sta sub”) spre<br />
a fi aplicat „naşterii Fiului”; deci nicidecum „a zidi, a crea”. 379 Folosindu-se de stihul biblic „Cine este<br />
tatăl ploii? Şi cine este cel ce a născut (tetokëj) bulgări de rouă?” (Iov 38, 28), Grigora stăruia în chip gre<strong>şi</strong>t,<br />
zicând că cuvântul folosit de unii PărinŃi nu era Øpest»sato, ci teknèsato, (a născut). 380<br />
Întrucât Grigora î<strong>şi</strong> menŃinea părerea, întemeiată pe un manuscris gre<strong>şi</strong>t, Sf. Grigorie a pornit să<br />
adune vechi manuscrise din Thessalonic. 381 Altundeva <strong>sf</strong>ântul tâlcuieşte că PărinŃii au scris că „Lucrurile<br />
zidite înfăŃişează înŃelepciunea, măiestria <strong>şi</strong> puterea, dar nu esenŃa (lui Dumnezeu)”. PărinŃii au scris<br />
aceasta ca răspuns unor eretici precum Evnomie, care pretindeau că dezvăluie esenŃa lui Dumnezeu pe<br />
373<br />
Omilia I, PG 151, 9A-12B; Omilia 57, ed. Oikonomos, pp. 217-222.<br />
374<br />
Epistola către Dionisie, Coisl. 98, fol. 207; Omilia 53, ed. Oikonomos, p. 180.<br />
375<br />
Omilii, PG 151; Oikonomos, Omilia 42.<br />
376<br />
Oikonomos, p. 258.<br />
377<br />
Omilia 50.<br />
378<br />
Omilia 38.<br />
379<br />
Tomul sinodal din 1351, PG 151, 144B.<br />
380<br />
PG 29, 624A; Tomul sinodal din 1351, PG 151, 144B.<br />
381 Ibid.<br />
113