Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

ÎNDATORIRILE PĂSTOREŞTI
ALE SFÂNTULUI
Aceasta este doar una din multele minuni săvârşite de bunul păstor Grigorie. Sfântul a continuat să
cerceteze mănăstirile din cetate, luând parte la multe slujbe şi procesiuni, după obiceiul din Biserica
Ortodoxă, făcându-se, prin harul lui Dumnezeu, slava şi întărirea ortodocşilor, ca un al doilea Grigorie
Theologul, şi păzitor pururea treaz al turmei sale. El cuvânta la toate aceste slujbe şi praznice. Ca unul ce
era pururea purtător de grijă pentru trebuinŃele turmei sale, în 1355 a alcătuit Rugăciunea la vreme de
secetă, căci în acel an a fost o vară peste măsură de caldă şi secetoasă.
Biserica, Sfântul o înŃelegea ca pe o obşte văzută aievea. El scria că Sfântul Botez ne îndatorează a
vedea pe Hristos nu numai în noi înşine, ci şi în fraŃii noştri creştini. 373 Creştinul ce poartă pe Hristos
înlăuntrul său, poartă de asemenea şi pe toŃi ceilalŃi creştini. Cel ce face bine unui creştin, îl face lui
Hristos şi întregii Biserici. După cum zice rugăciunea Stăpânului nostru (In. 17:21), cine va despărŃi pe
cei ce sânt una, uniŃi cu unul Dumnezeu de către Cuvântul cel unu şi Duhul cel unu? 374
Câteva dintre cele mai frumoase scrieri ale sfântului se află într’o culegere de Omilii peste tot anul,
ce acoperă aproape tot anul liturgic. 375 De-a lungul păstoririi sale sfântul s’a arătat deosebit de blând şi
smerit, fără a-şi pierde vreodată răbdarea ori a se supăra.
Ca un adevărat isihast, Sf. Grigorie şi-a îndemnat turma să ia parte la viaŃa sfinŃitoare. În Omilia 60
el spune că în Taina Sfântului Botez şi a Sfintei Împărtăşanii se cuprinde întreaga noastră mântuire, căci
ele rezumă iconomia lui Dumnezeu. 376 În predicile sale propovăduia cu ardoare participarea la
Dumnezeiasca Liturghie din Duminici, căci cel ce se lipseşte de Liturghia Duminicală este departe de
Dumnezeu. 377 De asemenea el sfătuieşte cuminecarea zilnică cu Sfânta Împărtăşanie. 378
NICHIFOR GRIGORA
Primind îngăduinŃa Împăratului Ioan al V-lea, filosoful Nichifor Grigora a început să facă tot felul
de lucruri care l-au tulburat adânc pe Arhiepiscop. Prietenii Arhiepiscopului Grigorie i-au trimis câteva
pasaje din Antirrheticul al Doilea al lui Grigora. Din cele primite, Arhiepiscopul şi-a dat seama că
Grigora cita manuscrise greşite.
Grigora şi cohortele sale de antipalamiŃi dorea să dovedească că harul îndumnezeitor este zidit. Ei
citau pasaje patristice în care Dumnezeu era numit ipostatis (Øpost£thj) al acelui har. Contrar acestei
afirmaŃii, Tomul foloseşte verbul grecesc Øf…sthmi sau ØpÒst©shj (a face să se ipostasieze, lit. „a sta sub”) spre
a fi aplicat „naşterii Fiului”; deci nicidecum „a zidi, a crea”. 379 Folosindu-se de stihul biblic „Cine este
tatăl ploii? Şi cine este cel ce a născut (tetokëj) bulgări de rouă?” (Iov 38, 28), Grigora stăruia în chip greşit,
zicând că cuvântul folosit de unii PărinŃi nu era Øpest»sato, ci teknèsato, (a născut). 380
Întrucât Grigora îşi menŃinea părerea, întemeiată pe un manuscris greşit, Sf. Grigorie a pornit să
adune vechi manuscrise din Thessalonic. 381 Altundeva sfântul tâlcuieşte că PărinŃii au scris că „Lucrurile
zidite înfăŃişează înŃelepciunea, măiestria şi puterea, dar nu esenŃa (lui Dumnezeu)”. PărinŃii au scris
aceasta ca răspuns unor eretici precum Evnomie, care pretindeau că dezvăluie esenŃa lui Dumnezeu pe
373
Omilia I, PG 151, 9A-12B; Omilia 57, ed. Oikonomos, pp. 217-222.
374
Epistola către Dionisie, Coisl. 98, fol. 207; Omilia 53, ed. Oikonomos, p. 180.
375
Omilii, PG 151; Oikonomos, Omilia 42.
376
Oikonomos, p. 258.
377
Omilia 50.
378
Omilia 38.
379
Tomul sinodal din 1351, PG 151, 144B.
380
PG 29, 624A; Tomul sinodal din 1351, PG 151, 144B.
381 Ibid.
113