Recomandari de monitorizare habitat 4070
Recomandari de monitorizare habitat 4070
Recomandari de monitorizare habitat 4070
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Autor biol. Călin Hodor<br />
Habitate alpine şi subalpine <strong>de</strong> interes comunitar<br />
incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176:<br />
„Habitate prioritare alpine, subalpine şi<br />
forestiere din România”<br />
Planul <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> a <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> *<br />
tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium<br />
din siturile reţelei Natura 2000 din România<br />
Braşov, 2008
2<br />
TABELA DE CONŢINUT<br />
1 INTRODUCERE ....................................................................................... 3<br />
2 HABITATUL <strong>4070</strong>* TUFăRIşURI CU Pinus mugo şI<br />
Rhodo<strong>de</strong>ndRon myRtifolium ................................................................. 3<br />
Măsuri <strong>de</strong> conservare necesare ....................................................... 5<br />
iMportanţă.................................................................................................... 6<br />
3 DEsCRIEREA sPECIILOR EDIFICATOARE........................................... 7<br />
3.1 j n e a p ă n u l – p i n u s m u g o ......................................................................... 7<br />
3.2 r o d o d e n d r o n u l – r h o d o d e n d r o n m y rt i f o l i u m ....................................... 12<br />
4 mONITORIzAREA BIODIvERsITăŢII - DATE gENERALE ..................16<br />
4.1 c e e s t e m o n i t o r i z a r e a b i o d i v e r s i t ă ţ i i?....................................................16<br />
4.2 m o d u l d e r e a l i z a r e a p l a n u r i l o r d e m o n i t o r i z a r e ................................. 16<br />
5 mONITORIzAREA HABITATULUI <strong>4070</strong> ............................................... 18<br />
5.1 m o n i t o r i z a r e a c u a j u t o r u l p i e ţ e l o r d e p r o b ă ....................................... 18<br />
5.2 m o n i t o r i z a r e a c u a j u t o r u l imaginilor f i x e ............................................ 21<br />
5.3 m o n i t o r i z a r e a c u a j u t o r u l imaginilor s at e l i ta r e ................................... 24<br />
6 CONCLUzII ............................................................................................ 27<br />
7 ÎNCHEIERE ............................................................................................ 27<br />
8 BIBLIOgRAFIE ...................................................................................... 28
1<br />
INTRODUCERE<br />
Lucrarea <strong>de</strong> faţă se adresează în special structurilor <strong>de</strong> administrare prezente<br />
şi viitoare a siturilor Natura 2000 care conţin <strong>habitat</strong>ul <strong>4070</strong> Tufărişuri sud-est<br />
carpatice <strong>de</strong> jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium),<br />
precum şi tuturor acelora care sunt interesaţi în managementul acestui <strong>habitat</strong>.<br />
Protocoalele <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> sunt simple, pentru aplicarea lor nefiind nevoie să<br />
existe o pregătire specială, putând fi astfel implementate cu ajutorul voluntarilor,<br />
stu<strong>de</strong>nţilor, rangerilor etc.<br />
2 HABITATUL <strong>4070</strong>* TUFăRIşURI CU Pinus mugo şI<br />
Rhodo<strong>de</strong>ndRon myRtifolium 2<br />
Conform R3105 Tufărişuri sud-est carpatice <strong>de</strong> jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar<br />
(Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium)<br />
Descrierea <strong>habitat</strong>ului s-a realizat după lucrarea Habitatele din România,<br />
Doniţă et al 2005.<br />
Descrierea acestui tip <strong>de</strong> <strong>habitat</strong> a fost realizată <strong>de</strong> dr. Mihaela Paucă-<br />
Comănescu.<br />
Acest tip <strong>de</strong> <strong>habitat</strong> cuprin<strong>de</strong> formaţiuni boreo-alpine, iar elementele carpatobalcanice<br />
îl diferenţiază <strong>de</strong> <strong>habitat</strong>ele similare, vicariante din Europa centrală.<br />
Speciile prezente sunt oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Alături <strong>de</strong> Pinus<br />
mugo, speciile Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium (syn. R. kotschyi) şi Calamagrostis<br />
villosa îi dau caracterul local, al Carpaţilor româneşti.<br />
corespon<strong>de</strong>nţe:<br />
NATURA 2000: <strong>4070</strong>* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium 2<br />
EMERALD: 31.4 Alpine and Boreal heaths<br />
PAL.HAB: 31.561 Subalpine mountain pine scrub and 31.562 Carpathian<br />
alpenrose mountain pine scrub<br />
EUNIS: F2.46 Carpathian Pinus mugo scrub;<br />
ASOCIAŢII VEGETALE: Rhodo<strong>de</strong>ndro myrtifolii-Pinetum mugi Borza 1959, em.<br />
Col<strong>de</strong>a 1995 (Syn.: Pinetum mugi carpaticum auct. rom., Calamagrostio villosae<br />
-Pinetum mugi Sanda et Popescu 2002).<br />
3
ăspândire:<br />
Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occi<strong>de</strong>ntali, în etajul subalpin,<br />
în special în Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Munţii Călimani, Munţii<br />
Giumalău, Mt. Ceahlău, Munţii Gurghiului, Munţii Bistriţei, Munţii Nemirei, Munţii<br />
Ciucaş, Mt. Piatra Mare, Munţii Piatra Craiului, Mt. Postăvaru, Munţii Bucegi,<br />
Munţii Făgăraş, Munţii Iezer-Păpuşa, Munţii Căpăţânii, Munţii Sebeşului, Munţii<br />
Parâng, Munţii Retezat, Munţii Ţarcu - Go<strong>de</strong>anu, Munţii Cernei, Munţii Semenic,<br />
Munţii Vlă<strong>de</strong>asa<br />
suprafeţe: Total > 50.000 ha.<br />
staţiuni:<br />
Altitudine 1350-2000 m în nord şi 1600-2250 m în restul Carpaţilor. Clima: T =<br />
3,0-0,2 o C în nord, 2,2-0,0 o C în sud, P = 1250-1425 mm anual. Relief: versanţi<br />
puternic înclinaţi, circuri glaciare, platouri vânturate. Roci: şisturi cristaline, roci<br />
eruptive, conglomerate, calcare.<br />
Soluri: humosiosoluri, prepodzol, podzol, superficiale, cu schelet bogat, cu<br />
reacţie acidă (pH = 4,1-4,8), oligobazice (13-19%).<br />
Structura: Fitocenoza edificată <strong>de</strong> Pinus mugo este tipică pentru etajul subalpin<br />
al Carpaţilor româneşti, iar elementele carpato-balcanice o diferenţiază <strong>de</strong> cele<br />
similare (vicariante din Alpi). Acoperirea generală este <strong>de</strong> 90-100%. Speciile sunt<br />
oligoterme, higrofile, oligotrofe, acidofile. Stratul arbuştilor este compus din Pinus<br />
mugo, în general monodominant, dar pot apărea sporadic, Alnus viridis, Salix<br />
silesiaca, Ribes petraeum, Juniperus sibirica, iar la limita inferioară, în rarişti,<br />
se <strong>de</strong>zvoltă şi exemplare sub<strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong> arbori (Pinus cembra, Picea abies,<br />
Sorbus aucuparia). Stratul <strong>de</strong> jneapăn este <strong>de</strong> regulă compact, cu <strong>de</strong>nsităţi mari<br />
(2200 tufe/ha, cu 9 ramuri la tufă în medie), cu înălţime <strong>de</strong> 2-2,5 (3,0) m la<br />
altitudini mai coborâte (1600 m) şi <strong>de</strong>vine tot mai scund, ajungând la 0,40 m la<br />
altitudini <strong>de</strong> peste 2200 m. Productivitatea stratului arbuştilor variază, în medie,<br />
între 6,6 t-11 t / an / ha material vegetal uscat şi au o biomasă totală <strong>de</strong> 74,5 t / ha.<br />
Stratul ierburilor şi subarbuştilor este edificat <strong>de</strong> Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium, cu<br />
dominantă mare fiind şi Vaccinium myrtillus, Deschampsia flexuosa, Homogyne<br />
alpina, Luzula luzuloi<strong>de</strong>s, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Calamagrostis<br />
villosa. Acoperirea stratului este <strong>de</strong> 30-60%, având o înălţime <strong>de</strong> 25-30 cm.<br />
Stratul muscinal este prezent aproape tot<strong>de</strong>auna, are o acoperire variabilă, între<br />
30-80% şi este alcătuit mai ales din speciile Pleurozium schreberi, Hylocomium<br />
splen<strong>de</strong>ns, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium.<br />
compoziţie floristică<br />
Specii edificatoare: Pinus mugo, Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium.<br />
Specii caracteristice: Pinus mugo, Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium, Calamagrostis villosa.<br />
4
Alte specii importante: Juniperus sibirica, Campanula abietina, Pinus cembra,<br />
Salix silesiaca, Ribes petraeum, Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium myrtillus, Silene<br />
nivalis, Hieracium alpinum, Poa media, Leucanthemum waldsteinii, Cicerbita<br />
alpina, Dryopteris carthusiana ssp. dilatata, Melampyrum sylvaticum, Alnus<br />
viridis, Picea abies, Sorbus aucuparia, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina,<br />
Luzula luzuloi<strong>de</strong>s, Luzula sylvatica, Oxalis acetosella, Pleurozium schreberi,<br />
Hylocomium splen<strong>de</strong>ns, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium.<br />
Specii en<strong>de</strong>mice: Silene nivalis (Lychnis nivalis).<br />
Valoare conservativă: mare, <strong>habitat</strong>ele sunt periclitate antropic, Pinus mugo fiind<br />
o specie ocrotită în România.<br />
Măsuri <strong>de</strong> conservare necesare<br />
Specia Pinus mugo a fost ocrotită prin lege în Romania din 1952, fiind puternic<br />
periclitată; cu toate acestea, reducerea suprafeţelor <strong>habitat</strong>ului a continuat,<br />
datorită acţiunilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>frişare în favoarea extin<strong>de</strong>rii pajiştilor, prin utilizarea lui<br />
ca lemn <strong>de</strong> foc <strong>de</strong> către ciobani, turişti, cabanieri, prin culegerea lăstarilor tineri<br />
pentru uz medicinal, păşunatul limitrof intens.<br />
Foto 1. Exemplu <strong>de</strong> incendiere voluntară. C.Hodor<br />
Retezat 2005<br />
Foto 2. Exemplu <strong>de</strong> incendiere voluntară. C. Hodor<br />
Retezat 2005<br />
Un management a<strong>de</strong>cvat pentru protecţie trebuie să prevadă interdicţie totală<br />
pentru tăieri, recoltarea lăstarilor, constituirea unor trasee turistice ocolitoare,<br />
cu interdicţia campării în zone apropiate <strong>habitat</strong>ului şi instituirea unui sistem <strong>de</strong><br />
amenzi semnificative în cazul <strong>de</strong>lictelor.<br />
Amenajarea unor pepiniere şi a unor culturi <strong>de</strong> Pinus mugo, în care să poată fi<br />
valorificate economic calităţile medicinale ale speciei.<br />
5
importanţă<br />
Habitat <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important pentru stabilizarea pantelor în special a celor<br />
acoperite cu grohotiş.<br />
Foto 3. Jnepeniş pe pante cu grohotiş. C. Hodor, Retezat 2005<br />
Un alt rol important este cel <strong>de</strong> adăpost pentru exemplarele <strong>de</strong> carnivore mari,<br />
în special urs, în timpul primăverii şi verii. De asemenea este şi un bun <strong>habitat</strong><br />
pentru unele specii <strong>de</strong> păsări.<br />
6
3<br />
DEsCRIEREA sPECIILOR EDIFICATOARE<br />
3.1 jneapănul – pinus Mugo<br />
Jneapănul este un arbust cu tulpini culcate şi ascen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> până la 3 metri<br />
înălţime, cu numeroase tulpini, la bază culcate, spre vârf oblic ascen<strong>de</strong>nte sau<br />
erecte.<br />
Foto 4. Jnepeniş. C. Hodor Retezat 2005<br />
Ritidomul cenuşiu-brun, crăpat în solzi neregulaţi, nu se exfoliază.<br />
Lujerii tineri verzui, apoi bruni până la cenuşiu negricios.<br />
Muguri răşinoşi.<br />
Ace grupate câte două, <strong>de</strong> 3-7 cm lungime, <strong>de</strong>s aşezate, a<strong>de</strong>sea îngrămădite<br />
spre vârful lujerului şi încovoiate spre lujer, puţin răsucite, <strong>de</strong> un ver<strong>de</strong> viu la vârf<br />
obtuziuscule (<strong>de</strong> la obtuz – bont, teşit, terminat cu un unghi rotunjit sau mai mare<br />
<strong>de</strong> 90 o ) pe margini fin serate (cu dinţi ascuţiţi aplecaţi spre vârful acului, având<br />
inciziunile ascuţite asemănătoare cu dinţii <strong>de</strong> fierăstrău), cu 2-6 canale rezinifere<br />
subepi<strong>de</strong>rmale.<br />
7
Conuri solitare sau câte 2+4, în verticile sesile sau foarte scurt pedunculate, la<br />
maturitate orizontal patente (larg <strong>de</strong>schis, formând un unghi mai mare <strong>de</strong> 45 o<br />
cu lujerul), sau aplecate în jos, ovoi<strong>de</strong>, sau aproape sferice, <strong>de</strong> 2-5 cm lungime,<br />
brune.<br />
Foto 5. Lujer cu conuri <strong>de</strong> Pinus mugo. C. Hodor, Retezat 2006<br />
8
Înflorire în luna iunie-iulie.<br />
Foto 6. Lujer cu flori femele <strong>de</strong> Pinus mugo. C. Hodor, Retezat 2006<br />
9
Paraziţi<br />
Jneapănul este uneori afectat <strong>de</strong> invazia larvelor <strong>de</strong> Neodiprion sertifer un<br />
himenopter din familia Diprioni<strong>de</strong> ale cărui larve rod frunzele.<br />
Foto 7. Larve <strong>de</strong> Neodiprion sertifer pe Pinus mugo. C. Hodor, Retezat 2006<br />
De asemenea se pot constata suprafeţe întinse afectate <strong>de</strong> înroşirea acelor <strong>de</strong><br />
pin provocată <strong>de</strong> ciuperca Lopho<strong>de</strong>rmium pinastri.<br />
Foto 8. Pinus mugo cu atac <strong>de</strong> Lopho<strong>de</strong>rmium<br />
pinastri. Şerban-Pîrîu Retezat 2008<br />
10<br />
Foto 9. Pinus mugo cu atac <strong>de</strong> Lopho<strong>de</strong>rmium<br />
pinastri. Şerban-Pîrîu Retezat 2008
Specii cu care se poate confunda<br />
• Zâmbru Pinus cembra<br />
Jneapănul poate fi confundat cu exemplare tinere, <strong>de</strong> mici dimensiuni ale acestei<br />
specii. Diferenţele majore constau în gruparea acelor câte 5, drepte, cu vârf<br />
ascuţit.<br />
• Ienupăr Juniperus sibirica<br />
Principala diferenţă constă în habitus şi mai ales în forma, culoarea şi<br />
dimensiunea acelor (la ienupăr negrupate,<strong>de</strong> 4-8 mm) şi prin lipsa conurilor şi<br />
prezenţa pseudobacelor la ienupăr.<br />
Foto 10. Jneapăn Pinus mugo. C. Hodor, Retezat<br />
2006<br />
Foto 11. Ienupăr Juniperus sibirica. C. Hodor, Retezat<br />
2005<br />
11
3.2 rodo<strong>de</strong>ndronul – rHodo<strong>de</strong>ndron MyrtifoliuM<br />
Arbust înalt până la 50 cm, cu ramuri lungi, puţin ramificate.<br />
Lujerii tineri sunt acoperiţi cu glan<strong>de</strong> solzoase ruginii.<br />
Foto 12. Rodo<strong>de</strong>ndron Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium. C. Hodor, Retezat 2006<br />
Frunzele sunt alterne, îngrămădite spre vârful lujerilor, persistente, tari, pieloase,<br />
eliptice, ovat (în forma unui ou) eliptice sau alungit eliptice, <strong>de</strong> 1-2(3) cm lungime<br />
şi 5-12 mm lăţime, la bază cuneat (cu baza laţită, mai lung <strong>de</strong>cât lat, şi lent<br />
ascuţit înspre vârf) îngustate, cu margini întregi şi revolute (însucite înafară),<br />
glabre (nepăroase), pe dos cu glan<strong>de</strong> solzoase ruginii.<br />
Flori roşii purpurii sau roz aprins, rar albe, aşezate câte 6-10 în raceme<br />
umbeliforme terminale. Caliciu (totalitatea sepalelor unei flori) foarte mic,<br />
disciform. Corola infundibuliformă (<strong>de</strong> forma unei pâlnii larg <strong>de</strong>schise la capătul<br />
<strong>de</strong> sus), <strong>de</strong> 1,5 cm lungime, cu 5 lacinii (segmente înguste). Stamine 10. Gineceu<br />
superior. Stil mai scurt <strong>de</strong>cât ovarul.<br />
12
Foto 13. Rodo<strong>de</strong>ndron Rhodo<strong>de</strong>ndron myrtifolium. C. Hodor, Retezat 2005<br />
Fruct <strong>de</strong> 5-7 mm lungime, <strong>de</strong>hiscent prin 5 valve, cu numeroase seminţe lungi<br />
<strong>de</strong> 1 mm.<br />
Înfloreşte în iunie-iulie, dar prezintă <strong>de</strong> multe ori şi o înflorire târzie în septembrieoctombrie.<br />
Staţiuni locuri stâncoase şi înierbate din etajul subalpin şi alpin. Formează<br />
a<strong>de</strong>sea tufărişuri întinse. Este asociat cu jneapănul în etajul subalpin.<br />
13
Specii cu care se poate confunda<br />
Rodo<strong>de</strong>ndronul este greu <strong>de</strong> confundat în stadiul <strong>de</strong> înflorire dar am constatat<br />
câteodată confuzia cu azalee Loiseleuria procumbens. Aceasta este însă un arbust<br />
târâtor şi are florile şi frunzele foarte mici în comparaţie cu rodo<strong>de</strong>ndronul.<br />
Foto 14. Azalee Loiseleuria procumbens asociată cu jneapăn. C. Hodor, Retezat 2002<br />
Foto 15. Azalee Loiseleuria procumbens. Hodor, Retezat 2002<br />
14
În afara perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> înflorire se poate confunda cu merişorul Vaccinium vitis-idaea<br />
care are însă frunzele cu margini mai puţin revolute, faţă ventrală.<br />
Foto 16. Merişor Vaccinium vitis-idaea. C. Hodor, Retezat 2006<br />
15
4<br />
16<br />
mONITORIzAREA BIODIvERsITăŢII - DATE gENERALE<br />
4.1 ce este Monitorizarea biodiversităţii?<br />
Monitorizarea este una dintre cele mai fezabile meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> „audit” al<br />
managementului unei arii naturale protejate.<br />
Termenul <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> este excesiv şi uneori greşit folosit <strong>de</strong> aceea voi încerca<br />
să vă reamintesc diferenţele între inventariere, supraveghere şi <strong>monitorizare</strong>.<br />
inventarierea (survey) este o metodă <strong>de</strong> colectare a datelor care procură un<br />
cadru pentru măsurarea sistematică a unor variabile.<br />
supravegherea (surveillance) este o măsurare sistematică a unor variabile<br />
<strong>de</strong>-a lungul timpului cu scopul <strong>de</strong> a găsi o serie <strong>de</strong> date relaţionate la factorul<br />
timp.<br />
Monitorizarea (monitoring) este tot o măsurare sistematică a unor variabile<br />
<strong>de</strong>-a lungul timpului dar având unele obiective „în minte”.<br />
De fapt cea mai clară diferenţă între noţiunile exprimate mai înainte constă<br />
în faptul că <strong>monitorizare</strong>a se realizează pentru motive clare cum ar fi<br />
asigurarea atingerii anumitor ţinte.<br />
4.2 Modul <strong>de</strong> realizare a planurilor <strong>de</strong> Monitorizare<br />
Dezvoltarea planurilor <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> a biodiversităţii trebuie să urmeze<br />
următorii paşi:<br />
Planificarea<br />
Colectarea datelor din teren conform planificării<br />
Analiza datelor<br />
Raportarea<br />
Planificarea<br />
Primul principiu al planificării este ca planificarea să fie făcută.<br />
Cel <strong>de</strong>-al doilea principiu este să nu pierzi prea mult timp planificând<br />
astfel încât programul <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> să înceapă foarte târziu sau să<br />
nu mai înceapă <strong>de</strong> loc.
Etape<br />
<br />
<br />
<br />
Alegerea speciilor şi <strong>habitat</strong>elor cheie<br />
Construirea protocoalelor <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong><br />
Analiza timpului disponibil monitorizării<br />
Construirea protocoalelor <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong><br />
Fiecare protocol <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> ar trebui să conţină următoarele elemente:<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
Titlu<br />
Prioritatea<br />
Întrebarea sau întrebările la care <strong>monitorizare</strong>a va răspun<strong>de</strong> în urma<br />
aplicării acestui protocol.<br />
Indicatorul<br />
Justificarea<br />
Atributele<br />
Numărul <strong>de</strong> pieţe <strong>de</strong> probă/transecte/puncte fixe etc.<br />
Distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.<br />
Mărimea acestora<br />
Locaţia şi modul <strong>de</strong> marcare a acestora în teren<br />
Informaţii <strong>de</strong>taliate asupra a ce fel <strong>de</strong> informaţii se colectează şi cum<br />
Descrierea formularelor <strong>de</strong> teren<br />
Descrierea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> asigurare a calităţii colectării datelor şi<br />
meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> standardizare<br />
Frecvenţa şi calendarul monitorizării<br />
Modul <strong>de</strong> stocare şi management al informaţiei<br />
Date privind procedurile <strong>de</strong> analiză, inclusiv a meto<strong>de</strong>lor statistice care<br />
vor fi folosite<br />
Modul <strong>de</strong> raportare a rezultatelor analizate<br />
Resursele umane care vor trebui alocate protocolului<br />
Resursele materiale care vor trebui alocate protocolului<br />
Responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării<br />
echipamentului folosit<br />
17
5<br />
18<br />
mONITORIzAREA HABITATULUI <strong>4070</strong><br />
Monitorizarea <strong>habitat</strong>elor întinse pe suprafeţe mari (păduri, tufărişuri) mai ales<br />
când accesul în <strong>habitat</strong>ul care trebuie monitorizat este greoi, aşa cum este în<br />
cazul tufărişurilor cu jneapăn.<br />
Monitorizarea <strong>habitat</strong>elor edificate <strong>de</strong> plante lemnoase cu, creştere lentă este<br />
greoaie, primele rezultate apărând după mulţi ani <strong>de</strong> cercetare.<br />
Propunem pentru <strong>monitorizare</strong>a jnepenişurilor din siturile Natura 2000 din Carpaţi<br />
trei meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong>.<br />
1.<br />
2.<br />
3.<br />
cu pieţe <strong>de</strong> probă<br />
cu imagini fixe<br />
cu imagini satelitare<br />
5.1 Monitorizarea cu ajutorul pieţelor <strong>de</strong> probă<br />
Protocol nr. …....................................<br />
Monitorizarea modificărlor limitei <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl Natura 2000 …………<br />
......................................................….<br />
Prioritatea 1<br />
Întrebarea sau întrebările la care <strong>monitorizare</strong>a va răspun<strong>de</strong> în urma<br />
aplicării acestui protocol<br />
Care este dinamica naturală a <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl Natura 2000……….…?<br />
Care este influenţa turiştilor şi a păşunatului asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl<br />
Natura 2000……….....................……?<br />
Care este impactul incendierilor voluntare asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl<br />
Natura 2000………….....................…?<br />
Care este impactul insectelor <strong>de</strong>foliatoare şi al fungilor asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong><br />
din situl Natura 2000……........………?
indicatorul<br />
Modificarea limitelor.<br />
justificarea<br />
Habitat prioritar.<br />
Poate suferi modificări ale suprafeţelor datorită încălzirii globale, extinzându-şi<br />
limita superioară înspre etajul alpin şi pierzând suprafeţe la limita cu pădurea <strong>de</strong><br />
molid în favoarea acesteia.<br />
Poate suferi modificări ale limitelor prin influenţă antropică, tăieri, incendieri,<br />
păşunat.<br />
numărul <strong>de</strong> pieţe <strong>de</strong> probă/transecte/puncte fixe etc.<br />
Se aleg prin randomizat 10 transecte <strong>de</strong> câte 120 m la marginea <strong>habitat</strong>ului, în<br />
care se construiesc din 20 în 20m pieţe <strong>de</strong> probă pătrate <strong>de</strong> 6x6 m. Pieţele se<br />
construiesc în aşa fel încât, în primul an, suprafaţa acestora să fie acoperită 50%<br />
<strong>de</strong> <strong>habitat</strong>ul <strong>4070</strong> şi 50 % să se afle în afara <strong>habitat</strong>ului.<br />
distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.<br />
Randomizat pe marginile <strong>habitat</strong>ului<br />
Mărimea pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc. 120m/transect<br />
36 m 2 /piaţă <strong>de</strong> probă.<br />
locaţia şi modul <strong>de</strong> marcare a acestora în teren<br />
Locaţia se marchează pe hartă şi în teren cu ajutorul ţăruşilor <strong>de</strong> lemn vopsiţi.<br />
informaţii <strong>de</strong>taliate asupra a ce fel <strong>de</strong> informaţii se colectează şi cum<br />
Modificări în gradul <strong>de</strong> acoperire a pieţei <strong>de</strong> probă cu cele două specii<br />
edificatoare.<br />
Modificări în piaţa <strong>de</strong> probă datorate incendierilor, tăierilor, culegerii<br />
rodo<strong>de</strong>ndronului etc.<br />
19
Suprafaţa din piaţa <strong>de</strong> probă afectată <strong>de</strong> înroşirea acelor <strong>de</strong> molid sau <strong>de</strong> insecte<br />
<strong>de</strong>foliatoare.<br />
<strong>de</strong>scrierea formularelor <strong>de</strong> teren<br />
Anexa<br />
<strong>de</strong>scrierea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> asigurare a calităţii colectării datelor şi meto<strong>de</strong>le<br />
<strong>de</strong> standardizare<br />
Aceleaşi suprafeţe vor fi analizate <strong>de</strong> fiecare dată, pe cât posibil folosind aceleaşi<br />
echipe mai mulţi ani. Noii membrii <strong>de</strong> echipă vor fi instruiţi.<br />
Se vor respecta strict marcajele în teren, frecvenţa şi calendarul monitorizării.<br />
frecvenţa şi calendarul monitorizării<br />
Observaţiile vor fi realizate odată la 3 ani.<br />
Modul <strong>de</strong> stocare şi management al informaţiei<br />
Fişele <strong>de</strong> teren vor fi încărcate în fişiere Excel.<br />
Fişele <strong>de</strong> teren se colectează şi se păstrează atât în forma brută cât şi scanată.<br />
date privind procedurile <strong>de</strong> analiză, inclusiv a meto<strong>de</strong>lor statistice care vor<br />
fi folosite<br />
Se va utiliza analiză simplă <strong>de</strong> tip Excel.<br />
Modul <strong>de</strong> raportare a rezultatelor analizate<br />
Raport simplu cu evoluţia limitelor şi distribuţia/acoperirea speciilor edificatoare<br />
în pieţe cu explicarea posibilelor evi<strong>de</strong>nţe sau ipoteze.<br />
resursele <strong>de</strong> timp şi umane care vor trebui alocate protocolului<br />
10 zile <strong>de</strong> teren iunie-iulie<br />
2 zile <strong>de</strong> lucru la analiza datelor<br />
20
3 persoane - nu este nevoie <strong>de</strong> persoane specializate în afara abilităţilor <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntificare a speciilor edificatoare (jneapăn şi rodo<strong>de</strong>ndron) şi a aptitudinilor <strong>de</strong><br />
apreciere a acoperirii.<br />
resursele materiale care vor trebui alocate protocolului<br />
Pentru faza <strong>de</strong> teren<br />
Transport, alimente, cort, fişe <strong>de</strong> teren, GPS, harţi, ţăruşi, vopsea.<br />
În faza <strong>de</strong> analiză, scaner, computer, software.<br />
responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării<br />
echipamentului folosit<br />
Administratorul-custo<strong>de</strong>le sitului Natura 2000.<br />
5.2 Monitorizarea cu ajutorul iMaginilor fixe<br />
Monitorizarea modificărilor limitelor <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl Natura 2000 ……….<br />
Prioritatea 1<br />
Întrebarea sau întrebările la care <strong>monitorizare</strong>a va răspun<strong>de</strong> în urma<br />
aplicării acestui protocol.<br />
Care este dinamica naturală a <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl Natura 2000…….……?<br />
Care este influenţa turiştilor şi a păşunatului asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl<br />
Natura 2000……….............……?<br />
Care este impactul incendierilor voluntare asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl<br />
Natura 2000…………..............…?<br />
Care este impactul insectelor <strong>de</strong>foliatoare şi al fungilor asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong><br />
din situl Natura 2000……….……?<br />
indicatorul<br />
Modificarea limitelor<br />
21
justificarea<br />
Habitat prioritar.<br />
Habitat periclitat <strong>de</strong> impact antropic (turism, tăieri, păşunat, incendiere etc.)<br />
Poate suferi modificări ale suprafeţelor datorită încălzirii globale, extinzându-şi<br />
limita superioară înspre etajul alpin şi pierzând suprafeţe la limita cu pădurea <strong>de</strong><br />
molid în favoarea acesteia.<br />
Poate suferi modificări ale limitelor prin influenţă antropică, tăieri, incendieri,<br />
păşunat.<br />
numărul <strong>de</strong> pieţe <strong>de</strong> probă/transecte/puncte fixe etc.<br />
Se aleg minim 20 <strong>de</strong> puncte cu vizibilitate bună asupra limitelor suprafeţelor<br />
ocupate <strong>de</strong> acest tip <strong>de</strong> <strong>habitat</strong>.<br />
distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.<br />
Randomizat pe toată suprafaţa sitului acoperit cu <strong>habitat</strong>ul <strong>4070</strong> din sit.<br />
locaţia şi modul <strong>de</strong> marcare a acestora în teren<br />
Locaţia punctelor se marchează pe hartă şi în teren cu ajutorul suporţilor metalici<br />
vopsiţi în culori vii. Suporţii <strong>de</strong> metal se realizează în aşa fel încât să permită o<br />
singură poziţie a monopodului.<br />
informaţii <strong>de</strong>taliate asupra a ce fel <strong>de</strong> informaţii se colectează şi cum<br />
Modificări în gradul <strong>de</strong> acoperire, în imaginea obţinută, cu cele două specii<br />
edificatoare.<br />
Modificări în imaginea obţinută, datorate incendierilor, tăierilor, culegerii<br />
rodo<strong>de</strong>ndronului etc.<br />
Suprafaţa din imaginea obţinută <strong>de</strong> înroşirea acelor <strong>de</strong> pin.<br />
<strong>de</strong>scrierea formularelor <strong>de</strong> teren<br />
Nu există formular <strong>de</strong> teren.<br />
22
<strong>de</strong>scrierea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> asigurare a calităţii colectării datelor şi meto<strong>de</strong>le<br />
<strong>de</strong> standardizare<br />
Acelaşi tip <strong>de</strong> aparat foto, sau aparate foto cu caracteristici i<strong>de</strong>ntice vor fi folosite,<br />
pe cât posibil, <strong>de</strong> fiecare dată.<br />
Aceeaşi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, <strong>de</strong> obicei se selectează zoomul cât mai „wi<strong>de</strong>” posibil.<br />
Aceeaşi poziţionare a aparatului este necesară <strong>de</strong> fiecare dată. Poziţionarea<br />
corectă se obţine prin <strong>de</strong>scrierea fiecărei poziţii în parte, ex: „La punctul 11,<br />
înălţimea <strong>de</strong> la care se face fotografierea: 1,75 m, obiectivul se îndreaptă spre<br />
„Vârful Acvilei” care va fi poziţionat la „ora 12”.<br />
frecvenţa şi calendarul monitorizării<br />
Fotografiile vor fi realizate odată la 5 ani în perioada <strong>de</strong> maximă înflorire a<br />
rodo<strong>de</strong>ndronului.<br />
Modul <strong>de</strong> stocare şi management al informaţiei<br />
Fotografiile vor fi stocate printate dar şi în format electronic.<br />
date privind procedurile <strong>de</strong> analiză, inclusiv a meto<strong>de</strong>lor statistice care vor<br />
fi folosite.<br />
Se utilizează o analiză simplă <strong>de</strong> tip suprapunere a contururilor.<br />
Modul <strong>de</strong> raportare a rezultatelor analizate<br />
Raport simplu cu evoluţia limitelor şi distribuţia/acoperirea speciilor edificatoare<br />
în pieţe cu explicarea posibilelor evi<strong>de</strong>nţe sau ipoteze.<br />
resursele <strong>de</strong> timp şi umane care vor trebui alocate protocolului<br />
10 zile <strong>de</strong> teren iunie-iulie o dată la 5 ani.<br />
2 zile <strong>de</strong> lucru la analiza datelor o dată la 5 ani.<br />
Două persoane care lucrează împreună din motive <strong>de</strong> siguranţă şi protecţie.<br />
Nu este nevoie <strong>de</strong> persoane specializate în afara abilităţilor <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a<br />
23
speciilor edificatoare (jneapăn şi rodo<strong>de</strong>ndron) şi a aptitudinilor <strong>de</strong> apreciere a<br />
acoperirii.<br />
resursele materiale care vor trebui alocate protocolului<br />
Pentru faza <strong>de</strong> teren<br />
Transport, alimente, cort, fişe <strong>de</strong> teren, gps, hărţi, suporţi metalici, vopsea, aparat<br />
foto, acumulatori.<br />
În faza <strong>de</strong> analiză imprimantă, computer, software.<br />
responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării<br />
echipamentului folosit.<br />
Administratorul-custo<strong>de</strong>le sitului Natura 2000.<br />
5.3 Monitorizarea cu ajutorul iMaginilor satelitare<br />
Monitorizarea modificărilor suprafeţei <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl Natura 2000 ……..<br />
Prioritatea 1<br />
Întrebarea sau întrebările la care <strong>monitorizare</strong>a va răspun<strong>de</strong> în urma<br />
aplicării acestui protocol<br />
Care este dinamica naturală a <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl Natura 2000 ……….…?<br />
Care este influenţa păşunatului asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl Natura 2000…..?<br />
Care este impactul incendierilor voluntare asupra <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> din situl<br />
Natura 2000……….....……?<br />
indicatorul<br />
Modificarea suprafeţelor<br />
justificarea<br />
Habitat prioritar.<br />
Habitat periclitat <strong>de</strong> impact antropic (turism, tăieri, păşunat, incendiere etc.)<br />
24
Poate suferi modificări ale suprafeţelor datorită încălzirii globale, extinzându-şi<br />
limita superioară înspre etajul alpin şi pierzând suprafeţe la limita cu pădurea <strong>de</strong><br />
molid în favoarea acesteia.<br />
Poate suferi modificări ale limitelor prin influenţă antropică, tăieri, incendieri,<br />
păşunat.<br />
numărul <strong>de</strong> pieţe <strong>de</strong> probă/transecte/puncte fixe etc.<br />
O imagine satelitară <strong>de</strong> bună rezoluţie care acoperă toată zona alpină, subalpină<br />
şi <strong>de</strong> la limita superioară a pădurii.<br />
distribuţia pieţelor/transectelor/punctelor fixe etc.<br />
O imagine satelitară <strong>de</strong> bună rezoluţie care acoperă toată aria alpină, subalpină<br />
şi <strong>de</strong> la limita superioară a pădurii.<br />
locaţia şi modul <strong>de</strong> marcare a acestora în teren<br />
Toată zona alpină, subalpină şi <strong>de</strong> la limita superioară a pădurii.<br />
informaţii <strong>de</strong>taliate asupra a ce fel <strong>de</strong> informaţii se colectează şi cum<br />
Modificări în gradul <strong>de</strong> acoperire cu jneapăn a imaginii stelitare.<br />
Modificări în gradul <strong>de</strong> acoperire cu jneapăn a imaginii satelitare, datorate<br />
incendierilor, tăierilor, culegerii rodo<strong>de</strong>ndronului etc.<br />
Suprafaţa din imaginea obţinută afectată <strong>de</strong> înroşirea acelor <strong>de</strong> pin.<br />
<strong>de</strong>scrierea formularelor <strong>de</strong> teren<br />
Nu există formular <strong>de</strong> teren.<br />
<strong>de</strong>scrierea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> asigurare a calităţii colectării datelor şi meto<strong>de</strong>le<br />
<strong>de</strong> standardizare<br />
De fiecare dată se vor comanda imagini satelitare cu aceeaşi rezoluţie, aceeaşi<br />
profunzime spectrală şi realizate în aceeaşi perioadă, iunie-iulie.<br />
25
frecvenţa şi calendarul monitorizării<br />
Imaginile vor fi realizate o dată la 10 ani în perioada <strong>de</strong> maximă înflorire a<br />
rodo<strong>de</strong>ndronului.<br />
Modul <strong>de</strong> stocare şi management al informaţiei<br />
Imaginile vor fi stocate în formă printată şi în format electronic.<br />
date privind procedurile <strong>de</strong> analiză, inclusiv a meto<strong>de</strong>lor statistice care vor<br />
fi folosite<br />
Se utilizează o analiză simplă <strong>de</strong> tip suprapunere a suprafeţelor urmate <strong>de</strong> o<br />
analiză în <strong>de</strong>taliu a marginilor <strong>habitat</strong>ului.<br />
Modul <strong>de</strong> raportare a rezultatelor analizate<br />
Raport simplu cu evoluţia suprafeţelor <strong>habitat</strong>ului <strong>4070</strong> şi explicarea posibilelor<br />
evi<strong>de</strong>nţe sau ipoteze privind modificarea acestora.<br />
resursele <strong>de</strong> timp şi umane care vor trebui alocate protocolului<br />
3 zile <strong>de</strong> analiză şi redactare a raportului.<br />
O persoană.<br />
resursele materiale care vor trebui alocate protocolului<br />
Imagini satelitare, computer, software.<br />
responsabilitatea asupra menţinerii, calibrării şi eventual reparării<br />
echipamentului folosit<br />
Administratorul-custo<strong>de</strong>le sitului Natura 2000.<br />
26
6<br />
7<br />
•<br />
•<br />
•<br />
•<br />
CONCLUzII<br />
Prezentul raport conţine în principal <strong>de</strong>scrierea din surse bibliografice a<br />
<strong>habitat</strong>ului Natura 2000 <strong>4070</strong> Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhodo<strong>de</strong>ndron<br />
myrtifolium, a speciilor edificatoare şi <strong>de</strong>scrierea sub forma unor<br />
protocoale <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> a principalelor meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> a<br />
acestui tip <strong>de</strong> <strong>habitat</strong>.<br />
Protocoalele <strong>de</strong> <strong>monitorizare</strong> sunt simple, pentru aplicarea lor nefiind<br />
nevoie să existe o pregătire specială putând astfel implementate cu<br />
ajutorul voluntarilor, stu<strong>de</strong>nţilor, rangerilor etc.<br />
Documentul se constituie ca un îndrumar privind i<strong>de</strong>ntificarea şi<br />
<strong>monitorizare</strong>a acestui tip <strong>de</strong> <strong>habitat</strong> prioritar.<br />
Acest raport se adresează tuturor persoanelor implicate în acţiuni <strong>de</strong><br />
administrare a siturilor Natura 2000 care conţin acest tip <strong>de</strong> <strong>habitat</strong><br />
indiferent <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> specializare în biologie.<br />
ÎNCHEIERE<br />
În încheiere autorul doreşte să mulţumească întregii echipe <strong>de</strong> implementare<br />
a proiectului Life Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din Romania<br />
pentru şansa pentru a contribui la implementarea acestuia şi la realizarea<br />
managementului siturilor Natura 2000 din Carpaţi.<br />
27
8<br />
28<br />
BIBLIOgRAFIE<br />
CIOCARLAN, V. (2000) Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta,<br />
Ediţia a II-a, Ed.-Ceres, Bucureşti.<br />
DONIŢĂ, N. ET AL. (2005) Habitate din România, Edit. Tehnică Silvică<br />
Bucureşti.<br />
DUMITRU-TĂTĂRANU (1960) Arbori şi arbuşti forestieri şi ornamentali cultivaţi<br />
în RPR, Editura Agro-Silvică, Bucureşti.<br />
ELZINGA, C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell<br />
Science.<br />
HODOR, C. (2006) Retezat National Park (Romania) biodiversity monitoring plan<br />
(I) in Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, Sibiu.<br />
HODOR, C. (2008) Dezvoltarea Planului <strong>de</strong> Monitorizare a Biodiversităţii Parcului<br />
Natural Munţii Maramureşului, raport contract cercetare.<br />
JÁVORKA, S. & V. CSAPODY (1979): Ikonographie <strong>de</strong>r Flora <strong>de</strong>s Südöstlichen<br />
Mitteleuropa.-Gustav Fischer Verlag - Stuttgart.<br />
SĂVULESCU, TR. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora<br />
Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti.<br />
SCHNEIDER, ERIKA, DRĂGULESCU, C. (2005) Habitate şi situri <strong>de</strong> interes<br />
comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu.<br />
SUTHERLAND W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge<br />
University Press.