C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti

MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"
Pentru domeniul public există câteva zone ce prezintă un interes din punct de vedere al dezvoltării şi al îmbunătăţirii calităţii de
utilizare a acestuia şi a nume: spaţiile verzi, sistemul de trafic, amplasarea de opere de artă.
Astfel, o serie de măsuri aplicabile domeniului public în vederea dezvoltării Z.I.R. ar putea fi următoarele:
- Terenul liber situat între clădirea ASE şi Bd. Dacia poate căpăta o amenajare peisagistică menită să aducă mai multă vegetaţie şi
să atenueze în acelaşi timp prezenţa disproporţionată a Academiei de Studii Economice fără însă a împiedica total perceperea
arhitecturii acesteia, reprezentative pentru anii ’60 – ’70 ai sec. XX.
- Continuitatea aliniamentului de platani ar putea fi refăcută în segmentul dintre străzile Mihai Eminescu şi G-ral Broşteanu ţinând
cont că acesta este un segment aliniat pe ideea unei supralărgiri interbelice, care nu a mai continuat operativ şi este improbabil a
continua într-un viitor previzibil ceea ce permite revenirea în prospectul curent al Căii Dorobanţilor până în Şoseaua Ştefan cel Mare.
- În cadrul unei amenajări peisagistice, terenul situat între clădirea ASE şi Bd. Dacia poate primi o serie de obiecte de artă în
memoria unor personalităţi, precum Nicolae Fleva, fost primar al Bucureştiului sau Iacob Negruzzi fost preşedinte al Academie
Române, ambii avându-si locuinţele pe terenul ocupat în prezent de corpul nou al ASE. Alte personalităţi care au locuit în zonă,
precum Constantin (Dinu) I.C. Brătianu - fost preşedinte al PNL, deputat şi ministru sau Jean Lahovary - important om politic, fost
ministru, ar merita amplasarea unor lucrări sculpturale în legătură cu vechile lor proprietăţi ce încă mai există şi cu arhitecţii care leau
proiectat – Petre Antonescu şi Louis Blanc.
- Traficul din zonă ar avea perspectiva recalibrării printr-un sistem de sensuri unice, profitând de paralelismul Căii Dorobanţilor cu
strada Polonă, stradă relativ apropiată ca gabarit dacă nu se ia în calcul prezenţa transportului public aflat exclusiv pe Calea
Dorobanţilor; această acţiune ar avea ca scop individualizarea traseului transportului public, lărgirea trotuarelor şi crearea culoarelor
de circulaţie pentru biciclete şi alte mijloace de transport individual nemecanizate.
- Amenajările la sol, cu pavaje tradiţionale, eventual cu recuperarea pietrei cubice sacrificate pe bulevardele Prezan şi Aviatorilor, ce
ar putea fi executate în zona intrărilor/fundăturilor sau a străzilor mici precum Maior Dimitrie Giurescu sau Nicolae Beldiceanu, ar
putea stimula creşterea valorii clădirilor de locuit în formua actuală şi inhibarea în viitor a alterării fondului construit grupat în jurul
acestor spaţii publice ca urmare a întăririi caracterului unitar al acestor subzone.
3.6.2. Domeniul privat
Presiunea de dezvoltare imobiliară a terenurilor private este foarte pregnantă, ţintele vizate de diverşii investitori urmărind coeficienţi
e utilizare ai terenurilor ce ar depăşi 4,0.
Oportunităţile de dezvoltare în segmentul privat ar trebui să fie orientate către reabilitarea fondului construit existent şi eventuala
reconversie funcţională către funcţiuni de reprezentare, cu acces de public şi care să poată compensa economic şi prin imagine
tentaţiile de pură speculare a terenurilor. Utilizarea casei Jean Lahovary ca un complex de învăţământ de un tip special precum este
Şcoala Americană este un exemplu de utilizare potrivită a unui imobil cu mare putere de reprezentare. În vederea scăderii intensităţii
de utilizare a terenurilor este preferabilă orientarea investiţiilor către un mix de funcţiuni, care să nu conţină locuinţe în proporţie
foarte mare şi care ar duce la o densitate de locuire ce ar scădea calitatea vieţii.
Utilizările funcţionale care asigură fluxuri de persoane uniform distribuite pe parcursul zilei, cu evitarea situaţiilor migratorii cu ore de
vârf ar fi recomandabile. Apariţia hotelurilor este în acest sens un plus căci această funcţiune are aceste caracteristici care se
apropie de locuire şi nu creează migraţii în fluxuri compacte la intervale orare de vârf.
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al
municipiului Bucureşti. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –
07.2011.
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 35/53