C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti

MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"
3.5.2.2. Natura protecţiei necesare
A. Conservarea, pe perioada de valabilitate a PUZ, prin instrumentul RLU aferent acestuia, a clădirilor cu valoare istorică şi
arhitecturală excepţională, medie sau mare:
(A1) În cazul clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală mare şi a monumentelor istorice, desfiinţarea va fi interzisă, iar
intervenţiile condiţionate de obţinerea unui aviz favorabil al D.C.P.C.N.-M.B
(A2) În cazul clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală medie, intervenţiile vor fi condiţionate de obţinerea unui aviz
favorabil al D.C.P.C.N.-M.B., această instituţie putându-se, după cercetarea cazului, opune desfiinţării totale sau parţiale a clădirii pe
baza P.U.Z. şi R.L.U., fără a avea nevoie de o procedură administrativă specială
B. Clădirile cu valoare arhitecturală mică sau fără valoare arhitecturală nu vor fi protejate prin P.U.Z., desfiinţarea fiind permisă după
obţinerea unui aviz favorabil al D.C.P.C.N.-M.B. Această instituţie se va putea opune demolării numai prin începerea unei proceduri
de clasare în L.M.I., în cazul în care consideră încadrarea din P.U.Z. ca fiind eronată. În toate cazurile, D.C.P.C.N.-M.B. va putea
solicita elaborarea unui releveu amănunţit. De asemenea, D.C.P.C.N. – M.B., în urma analizelor istorico-arhitecturale elaborate în
cazul intervenţiilor pe aceste imobile, poate solicita menţinerea şi integrarea în construcţiile noi propuse a unor elemente
fragmentare (părţi de faţadă, de împrejmuiri, alte amenajări perceptibile din spaţiul public) care au un aport în conturarea caracterului
zonei dar care, deşi valoroase în sine, nu pot determina menţinerea şi conservarea respectivului imobil în ansamblul său.
C. Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a suprafeţelor plantate cu valoare
istorică şi peisagistică şi a spaţiilor libere fără valoare peisagistică care pot fi puse în valoare, situate în incinte, prin următoarele
măsuri:
(C1) Conservarea obligatorie a suprafeţelor plantate private cu valoare istorică şi peisagistică mare, punerea în valoare a
acestora (unde se combină prezenţa plantaţiilor valoroase cu prezenţa elementelor de patrimoniu construit).
(C2) Conservarea, cel puţin până la obţinerea unei Autorizaţii de construire pentru construcţii noi sau desfiinţarea unor
construcţii existente, a suprafeţelor plantate private cu valoare peisagistică medie şi a suprafeţelor libere, fără valoare peisagistică
mare în momentul de faţă, care pot fi puse în valoare prin plantaţii decorative şi luarea lor în considerare în elaborarea P.U.Z. şi în
definirea posibilelor zone în care se poate permite construirea de clădiri noi
D. În cazul clădirilor cu valoare istorică, se recomandă amplasarea de inscripţii sau plăci memoriale, avizate de M.C.P.N.; în cazul
clădirilor realizate de arhitecţi importanţi, se recomandă amplasarea de plăci cu numele arhitectului şi data realizării clădirii respectiv
curăţarea şi evidenţierea plăcilor deja existente. În cazul clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală mare, studiul recomandă
demararea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice în grupa valorică B (monumente istorice de importanţă locală,
categoria monument sau ansamblu – încadrarea va fi stabilită ulterior). Respectivele construcţii sunt indicate distinct în planşa de
analiză a valorilor.
Sintetic, se poate spune că protecţia se referă la gestionarea valorilor existente, la limitarea caracteristicilor negative, stimularea
tendinţelor pozitive şi inhibarea practicilor disruptive care se manifestă în prezent.
Aceste obiective pot fi atinse prin:
- asigurarea reglementărilor specifice ale parcelelor astfel încât să se asigure racordarea construcţiilor noi la
vecinătăţile directe fără a considera vreuna dintre etapele istorice prezente ca fiind determinantă în dauna celorlalte
(gabarit, formă, stilistică);
- păstrarea şi reabilitarea fondului construit valoros prin mărturia pe care o oferă referitor la evoluţia oraşului şi a
fenomenului arhitectural atât prin conservarea carcasei cât şi a interiorului, după caz, acolo unde construcţiile
prezintă susceptibilitatea că ar putea fi clasate în viitor în lista monumentelor istorice;
- controlul funcţiunilor care urmează a fi atribuite fondului imobiliar existent sau viitor;
- menţinerea unei densităţi de utilizare a suprafeţelor construite desfăşurate corespunzătoare mediei subzonei de
investiţie
- menţinerea unui coeficient de utilizare al terenului în concordanţă cu acest indicator aşa cum era el aplicat anterior
anilor 1930 (moment al iniţierii dezvoltărilor intensive) dar, în acelaşi timp, asigurarea unei medii în raport cu
vecinătăţile directe ce au alţi coeficienţi şi care pot intra în categoria de “drept deja câştigat”;
- menţinerea unui standard al calităţii fondului construit prin menţinerea caracterului generat de proporţia suprafeţelor
arhitecturale – raport plin-gol, profilaturi sau diferenţiere a planurilor prezente în faţade, textură şi culoare;
- crearea unui echilibru între contribuţia calităţii spaţiului public la creşterea valorii domeniului privat şi aportul
domeniului privat în constituirea unui spaţiu public de calitate prin refacerea, unde situaţia permite, a grădinilor de
faţadă şi a împrejmuirior transparente
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al
municipiului Bucureşti. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –
07.2011.
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 30/53