C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti

MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"
(b) construirea intensivă pe parcele cu formă neregulată, prin raportare simplă la vecini, cu consecinţa limitării potenţialului
de dezvoltare al imobilelor vecine şi degradarea cadrului urban;
(c) tratarea inadecvată a clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală prin introducerea de materiale inadecvate (tâmplării,
zugrăveli, învelitori ş.a.);
(d) mansardarea sau extinderea construcţiilor în manieră inadecvată;
(e) distrugerea suprafeţelor plantate, obturarea împrejmuirilor, construirea de corpuri-anexă nocive;
Protecţia necesară împotriva manifestării acestor riscuri trebuie să respecte următoarele direcţii:
(a) protejarea, prin P.U.Z., a clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală mare şi medie;
(b) stabilirea unui regim de construire adecvat zonei, cu limitarea indicilor de construibilitate la valori acceptabile pentru zonă
şi cu stabilirea unui mod de aşezare pe parcelă adecvat vecinătăţilor;
(c) introducerea, prin P.U.Z., a unor reguli stricte referitoare la aspectul exterior al clădirilor;
(d) protejarea, prin P.U.Z., a spaţiilor libere şi plantate valoroase, a împrejmuirilor;
(e) consecvenţa administraţiei publice locale şi centrale în aplicarea reglementărilor P.U.Z.
Valorile prezente în Z.C.P. 10 – Dorobanţi sunt sintetizate în regulamentul de zonă protejată în vigoare prin fraza: “axă de ţesut
caracteristică pentru perioada de configurare a oraşului “burghez” şi element de modernizare a ţesutului premodern”.
Aceasta se traduce prin interesul protejării caracteristicilor urbanistice care:
- evidenţiază etapele istorice parcurse şi a elementelor de arhitectură şi mediu;
- conturează fizic această evoluţie.
Prin urmare, protejarea se referă la:
- elementele de aliniere şi amplasare faţă de aliniere;
- gabaritele construcţiilor şi la expresiile lor arhitecturale;
- calitatea utilizării spaţiului prin controlul funcţiunilor, a densităţilor de utilizare şi a relaţiei dintre spaţiul public sau
privat cu domeniul public.
Rezultatul aşteptat prin conturarea regulamentului de urbanism al zonei protejate este menţinerea unui caracter distinct şi
recognoscibil al zonei, sporirea calităţii utilizării spaţiului construit şi neconstruit, creşterea valorii în ansamblu a zonei.
3.5.1. Domeniul public
3.5.1.1. Elemente de valoare
Elementele valoroase ale domeniului public derivă din constanţa şi echilibrul profilului transversal al străzilor, din coerenţa
relativă a configurării fronturilor acestora.
Aspectul caracteristic al zonei este dat de artera principală şi de prezenţa, încă din intenţiile de regularizare a cursului străzii din
1866, a arborilor ce definesc traseul acesteia. Un alt element valoros este modul de reconfigurare istorică a unora dintre marile
parcele din a doua parte a secolului al XIX-lea prin practicarea unor fundături şi străpungeri de străzi, spaţiul iniţial privat al acestor
parcele fiind astăzi domeniu public cu caracteristici specifice ca rezultat al acestei origini. Prin urmare, spaţii cu caracter public dar
cu o nuanţă privată precum fundătura creată de proprietăţile din Calea Dorobanţilor dintre numerele 43 şi 47 sau precum Intrarea
Camil Petrescu sunt spaţii ce dau caracter zonei şi o individualizează; coerenţa utilizării acestora fiind unul dintre aspectele
valoroase demne de a fi menţionate.
Pierderile de valoare se manifestă în zona spaţiului neconstruit prin întreruperea ritmului platanilor de aliniament, inserţia
necontrolată de mobilier stradal sau de elemente de informare, inclusiv din zona publicitară, modul haotic în care sunt amplasate
cablurile de comunicaţie
Oportunităţile de creştere a valorii domeniului public sunt în special legate de reconfigurarea circulaţiilor respectiv a spaţiilor
verzi existente. Dotările urbane precum staţiile de transport în comun, locurile de staţionare a taximetrelor, punctele de informare,
mobilierul urban sunt deficitare iar cele existente nu au o prezenţă remarcabilă şi adaptată contextului ceea ce oferă o plajă largă de
posibilităţi de intervenţii care să poată fi făcute cu caracter integrat.
Tendinţele disruptive ţin de lipsa de preocupare a intervenţiilor private în raport cu impactul vizual şi relaţionarea cu contextul,
de utilizarea abuzivă a domeniului public în diverse ipostaze ce ar putea fi considerate minore. Exemple în acest sens ar putea fi
evocate staţionările neregulamentare, amplasarea de chioşcuri, gherete şi alte asemenea piese în relaţie aleatorie cu contextul,
plasarea haotică de elemente publicitare pe faţade, conducerea apelor pluviale direct în zona pietonală, alte asemenea situaţii de
abuzare a domeniului public.
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al
municipiului Bucureşti. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –
07.2011.
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 27/53