C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti

MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"
b. densitatea mare de accese carosabile în imobile în lungul străzilor;
c. desfăşurarea unei circulaţii de tranzit cu o intensitate diurnă mai mare decât capacitatea de preluare în condiţii optime.
d. lipsa amenajărilor pentru facilitarea transportului alternativ nemotorizat sau a zonelor de staţionare pentru taximetre
3.4.4. Funcţiuni urbanistice
În teritoriul studiat predomină locuirea, însă proximitatea faţă de centrul oraşului, precum şi caracteristicile fondului construit au ca
efect prezenţa semnificativă şi a unor activităţi din sectorul terţiar (în special în spaţii de birouri), de cele mai multe ori în clădiri care
au avut anterior destinaţia de locuinţă. De altfel, în multe cazuri, aceste două funcţiuni (locuire / birouri) se regăsesc în cadrul
aceluiaşi imobil sau chiar al aceleiaşi clădiri.
Se remarcă, de asemenea, prezenţa importantă a funcţiunilor de tip cuaternar (activităţi ale unor organisme internaţionale), sub
forma ambasadelor şi a altor organizaţii de-teritorializate.
Se mai întâlnesc activităţi din domeniul educaţiei (atât universitar cât şi gimnazial respectiv liceal la graniţa cu zona protejată 94 –
Căderea Bastiliei), ocrotirii sănătăţii (policlinici, spitale de mici dimensiuni) şi din domeniul comercial sau al serviciilor. Deşi au existat
în mod istoric şi activităţi de tipul micii industrii sau ateliere, acestea nu se mai regăsesc decât în zona unor mici ateliere cu ieşire în
strada prof. Ion Bogdan din parcela aflată în Calea Dorobanţilor nr. 54 sau în garajul aflat în Calea Dorobanţilor nr. 31-33. Se află în
construcţie sau intenţie de dezvoltare, imobile care adăpostesc sau vor primi funcţiuni hoteliere.
Nu se remarcă situaţii de incompatibilităţi funcţionale flagrante (fie ele între activităţi situate pe terenuri adiacente sau între funcţiune
şi statutul urban al zonei), singurele disfuncţii din acest punct de vedere fiind cele ce decurg din traficul auto generat de activităţile cu
pronunţat caracter public.
Valoarea zonei este influenţată de existenţa următoarelor dominante funcţionale:
- educaţie şi cultură prin prezenţa ASE, a şcolii americane şi a unei grădiniţe, respectiv a Centrului Cultural Britanic
– British Council
- comerţ şi alimentaţie publică în relaţie strictă cu arterele majore – Calea Dorobanţilor şi Bulevardul Dacia
- servicii şi birouri aflate tot în relaţie cu arterele principale
- servicii diplomatice reprezentate încă prin ambasadele Turciei şi a Serbiei
Elementele negative sunt în mică măsură prezente în perimetrul analizat. O caracteristică disfunţională ar putea fi considerată
densitatea locuirii prea ridicată în ce priveşte blocurile anilor 1980 având în vedere că pentru această funcţiune urbanistică nu sunt
prevăzute suficiente locuri pentru parcarea autoturismelor. Din acelaşi punct de vedere, amplasarea la calea principală de acces a
unor funcţiuni generatoare de trafic dar mai ales de oprire/staţionare de autovehicule este un aspect care produce unele
inconveniente. Astfel, o mare parte dintre autoturismele care blocheaza frecvent trotuarele precum şi accesul în strada G-ral
Broşteanu sunt rezultate din lipsa locurilor de parcare pentru apartamentele din Calea Dorobanţilor 20-28 respectiv pentru unitatea
de alimentaţie publică de la parterul acestui bloc. Staţionări neregulamentare se mai produc accidental în dreptul şcolii americane,
prilejuite de luarea şi lăsarea copiilor la şcoală.
Din punct de vedere obiectiv, având in vedere constrângerile legate de securitatea instituţiilor cu caracter diplomatic, prezenţa
gheretelor sau a amenajărilor legate de paza şi controlul obiectivelor generează inevitabil imagini ce nu pot fi percepute decât ca
parazitare.
Oportunităţi de dezvoltare au fost identificate de investitori privaţi ţinând cont că în prezent există mai multe şantiere deschise. Există
o tendinţă de diversificare funcţională prin construcţia în fază avansată a uni hotel şi existenţa unor documentaţii de urbanism în
lucru pentru construirea unui complex format din hotel de clasă superioară cu dotările publice aferente şi cu cazino.
Tendinţe negative manifestate prin diverse planuri de urbanism recente conduc la aportul de spaţii consistente de birouri şi de
comerţ de suprafaţă medie (cazul intenţiei avizate de dezvoltare a parcelei din Calea Dorobanţilor nr 31-33) ceea ce ar genera o
intensitate de utilizare mare a zonei, cu un efect de suplimentare de trafic corespunzătoare.
3.4.5. Construcţii şi amenajări
Având în vedere marea varietate formală a arhitecturii din zonă, dată de coexistenţa mai multor tipuri de clădiri şi expresii stilistice,
analiza fondului construit a urmărit în principal două criterii:
(A) tipologia spaţial-volumetrică şi funcţională; (B) vechimea şi stilul.
Aceste analize se reflectă atât în planşele de analiză cât şi în fişele de imobil de la faza I a studiului.
a) Mediul construit, atât cel privat cât şi cel public reflectă în general evoluţia concepţiilor urbanistice reglementate în timp.
Totuşi, apariţia în ultimii ani a unor construcţii agabaritice, cu utilizarea unor expresii arhitecturale, ce ţin atât de volumetrie cât şi de
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al
municipiului Bucureşti. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –
07.2011.
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 23/53