C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti

More documents

Recommendations

Info

MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI" - utilizare funcţională - condiţii de amplasare, echipare şi conformare a clădirilor - posibilităţi de ocupare şi utilizare maxime ale terenului Toate cele trei secţiuni sunt detaliate şi preluate în cadrul regulamentului local al zonei protejate prezentate în continuare. Prevederile regulamentului local determină: - limitarea procentului de ocupare al terenului P.O.T. la: 65 % (cu minim 30 m² de teren liber) - limitarea coeficientului de utilizare al terenului C.U.T. la: 3,2 - menţinerea înălţimilor între minim 13 şi maxim 16 m, cu posibilitatea executării de cel mult două etaje retrase controlate geometric printr-un cerc cu raza de 4 m şi o tangentă la 45º faţa de orizontală; impunerea unei înălţimi de maxim 3 m în plus faţă de clădirile existente învecinate - interzicerea unor funcţiuni care pot produce degradări, poluare, de depozitare a materialelor de diverse naturi, în special cele cu caracter toxic, funcţiuni care se desfăşoară în construcţii provizorii - necesitatea menţinerii actualului parcelar - modul de amplasare pe parcelă - asigurarea spaţiului pentru parcarea autovehiculelor şi interzicerea staţionării sau garării acestora în construcţii multietajate dar în acelaşi timp împiedicarea creării de locuri suplimentare faţă de cele existente în interiorul parcelelor - asigurarea condiţiilor pentru mascarea unor racorduri, branşamente, a sistemelor de telecomunicaţie şi a instalaţiilor de climatizare atunci când acestea ar fi vizibile din spaţiul public - configurarea transparentă a împrejmuirilor - interzicerea materialelor folosite impropriu (placaje, metale vopsite în culori lucioase sau stridente) şi a suprafeţelor mari vitrate. Conflicte între condiţionările P.U.G. şi P.U.Z. Nu pot fi identificate conflicte între cele două paliere cu toate că există unele diferenţe între aceste niveluri de reglementare. Diferenţele sunt în sensul micşorării P.O.T. maxim (la 65% faţă de 70% cu opţiuni de ocupare şi restului de teren cu anexe) şi creşterii C.U.T. maxim (de la 3 pentru parcele mai mici de 350 mp la 3,2 cu titlu general) în regulamentul local în raport cu cel general. Un potenţial conflict ce poate rezulta din interpretări diferite ale regulamentelor se referă la construibilitatea parcelelor. Astfel, regulamentul P.U.G indică necesitatea comasării unor parcele mai mici de 400 m în vederea construirii unui regim superior P+4. Având în vedere prevederile regulamentului P.U.Z. care interzic astfel de comasări, ar putea să rezulte că în această zonă nu se poate atinge regimul de P+4. Eficienţa măsurilor de reglementare până la momentul prezentului studiu La constrângerile prezentate anterior se adaugă cele legate de avizarea prealabilă de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi a instituţiei descentralizate a oricărei documentaţii prezentate în vederea autorizării prevăzute de legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii. Dintre aceste prevederi reglementare, o parte au fost deja încălcate. Unele dintre respectivele interdicţii sunt prezente la construcţii ce erau deja executate la data eleborării prezentelor reglementări. Pentru aceste situaţii este necesară precizarea măsurilor viitoare, prin noul regulament de urbanism, astfel ca în situaţia intervenţiilor viitoare ce vor necesita autorizări, acele construcţii să poată fi aduse în standardele zonei. Concluzii şi direcţii de reglementare a) măsuri ce trebuie întărite Măsurile din aceasta categorie ţin de controlul calităţii imaginii zonei din punct de vedere al utilizării funcţionale, al expresiei arhitecturale manifestată prin volume, materiale şi culori, detalii de execuţie. b) măsuri ce trebuie nuanţate Nuanţare este necesară în domeniul regimul de ocupare al parcelelor în ceea ce priveşte regimul de aliniere, procentul de ocupare sau coeficientului de utilizare astfel încât racordările între diversele etape istorice să nu producă rupturi de scară sau gabarit. Această cerinţă este de altfel explicită în regulamentele P.U.G. şi P.U.Z în vigoare. Aspecte legate de formulări interpretabile din constrângerile prevăzute de reglementaea în vigoare în prezent trebuie limitate în aşa fel încât formulări de tipul “utilizare improprie” sau “culori stridente” să fie înlocuite de formulări mai exacte şi cu mai puţine posibilităţi de interpretare subiectivă. Între măsurile ce necesită precizări se mai regăseşte cea legată de menţinerea parcelarului în situaţia în care există deja situaţii în care proprietatea asupra mai multor parcele învecinate aparţine unei singure entităţi juridice fapt care conduce la o comasare de facto; răspunsul la această necesitate de protejare a parcelarului neputând fi decât cea legată de configurarea noilor construcţii ce vor fi propuse şi care să reflecte distincţia dintre parcelele iniţiale. măsuri ce trebuie abandonate sau schimbate radical din punct de vedere al orientării sau al parametrilor Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. – 07.2011. Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 18/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI" În această categorie de măsuri pot fi încadrate cele legate de controlul numărului şi posibilităţii de parcare a autovehiculelor în condiţiile în care în prezent nu se face distincţie între autoturismele legate de reşedinţe şi cele legate de activităţi comerciale curente. Pentru descurajarea traficului rutier ar trebui limitată posibilitatea de a crea spaţii de parcare aferente activităţilor comerciale. Acest aspect este precizat în regulamentele în vigoare dar fără precizări sau formulări lămuritoare. Descurajarea traficului rutier şi inhibarea parcării în stradă trebuie să ţină însă cont de caracterul preponderent rezidenţial din zonă, caracter care nu poate fi despărţit de nevoia de a staţiona la locul de reşedinţă a mijloacelor de transport individuale. c) alte măsuri Alte constrângeri, ce ţin de protocolul diplomatic, se leagă de prezenţa în zonă a două ambasade şi a unui centru cultural străin, aceste instituţii presupunând măsuri şi dotări speciale în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi integrităţii acestora. Pentru a nu afecta coerenţa imaginii zonei protejate şi pentru a nu stânjeni persoanele aflate în trafic pietonal, o reglementare în ce priveşte acest aspect ar putea să fie necesară. 3.3. Poziţia Z.I.R. în zona centrală a Municipiului Bucureşţi Z.C.P. nr. 10 – Dorobanţi face parte din extremitatea nordică a oraşului istoric, limita acestuia fiind constituită de actualul inel 1, arterele Iancu de Hunedoara şi Ştefan cel Mare fiind astăzi mărturia cea mai apropiată a acestei delimitări. Aşa cum a fost reflectat în expunerea evoluţiei istorice a perimetrului analizat, aici a fost una dintre zonele cele mai mobile ale ultimei părţi a secolului al XIXlea şi locul unde s-au manifestat atât măsurile de densificare ale urbanismulului local al anilor 1930 – 1940 cât şi măsurile de reconfigurare masivă din punct de vedere ale siluetei urbane din perioada comunistă de după anii 1960. Prin urmare, această poziţie asigură prezenţa în zonă a unor mici şi răzleţe mărturii ale finalului de secol XIX, cu arhitectură specifică zonelor periferice cu potenţial rezidenţial ale perioadei cât şi grupuri compacte de construcţii interbelice realizate în baza unor reglementări precise şi respectate alături de construcţii ieşite din scara locului, cu puternice tendinţe de presiune imobiliară în prezent ce-şi au originea în urbanismul care-si propunea anihilarea “oraşului burghez”. 3.4. Situaţia Z.I.R. şi disfuncţionalităţi 3.4.1. Regimul juridic de protecţie Zone protejate construite Zona studiată reprezintă zona protejată nr. 10 – „Dorobanţi”, aşa cum a fost definită prin P.U.Z. Zone Construite Protejate – Municipiul Bucureşti, aprobat în 2000, se învecinează cu următoarele alte zone protejate: ZCP 24 – Eminescu, ZCP 94 – Căderea Bastiliei, ZCP 95 – Polonă Monumente istorice Următoarele imobile din teritoriul P.U.Z. sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, aprobată prin O.M.C.C. nr. 2361/2010 (M. Of. Partea I, nr. 670 bis din 1 octombrie 2010) în următoarele categorii (denumirile şi datele referitoare la monumentele istorice sunt conforme L.M.I): (01) Situri Practic tot teritoriul supus reglementării prin prezentul PUZ este componentă a monumentului istoric, categoria “sit”, cod lista monumentelor istorice: B-II-s-B-17910, Splaiul Independenţei - str. Vasile Pârvan - str. Berzei - str. Buzeşti - str. Sevastopol - str. Grigore Alexandrescu - str. Polonă - str. Mihai Eminescu – str. Traian– str. Popa Nan – str. Ţepeş Vodă – str. Traian – str. Dr. Maximilian Popper – str. Anton Pann – Bd. Mircea Vodă – Bd. Corneliu Coposu – str. Halelor (delimitat cf. M. Of. nr. 0670 bis/2010, Lista Monumentelor Istorice 2010) (02) Ansambluri Pe teritoriul ZCP 10 – Dorobanţi nu se găsesc monumente istorice din categoria “ansamblu” (03) Monumente În perimetrul ZCP 10 – Dorobanţi se mai găsesc următoarele monumente istorice: B-II-m-B-18615, Calea Dorobanţilor nr. 39 B-II-m-B-18616, Calea Dorobanţilor nr. 49 B-II-m-B-20947, Calea Dorobanţilor nr. 16 B-II-m-B-18614, Calea Dorobanţilor nr. 36-40 B-II-m-B-18617, Calea Dorobanţilor nr. 72 Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi urbanistic al municipiului Bucureşti. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. – 07.2011. Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 19/53
Page 1 and 2: MUNICIPIUL BUCUREŞTI - ZONA PROTEJ
Page 3 and 4: 1. INTRODUCERE MUNICIPIUL BUCUREŞT
Page 5 and 6: 2. LIMITELE ZONEI CONSTRUITE PROTEJ
Page 17: MUNICIPIUL BUCUREŞTI - ZONA PROTEJ
Page 39 and 40: existenţa unor caracteristici urba
Page 41 and 42: 4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii Punc
Page 43 and 44: public spaţiu amplu de circulaţi
Page 45 and 46: 4.1.4.4. Firme şi reclame publicit
Page 51 and 52: 4.4.1. Costul reabilitării clădir
Page 53: MUNICIPIUL BUCUREŞTI - ZONA PROTEJ

C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?