C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti
C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti
C. Studiu urbanistic ZP 10.pdf - Primăria Municipiului Bucureşti
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Cuprinsul reglementărilor<br />
2.A. STUDIU URBANISTIC (P.U.Z.)<br />
Conţinutul documentaţiei este conform reglementărilor tehnice: Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor<br />
de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), anexă la Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr.<br />
562/2003 (M.Of. nr. 125 bis/11.02.2004) şi Ordinului MLPAT nr. 21/N/2000.<br />
2.B. REGULAMENT DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE (R.L.U.)<br />
Regulamentul de protecţie şi intervenţie respectă Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG 525/1996. Sunt preluate<br />
elementele valide ale regulamentului actual aferent PUZ Zone construite protejate în Municipiul <strong>Bucureşti</strong>, aprobat prin HCGMB<br />
nr. 269/2000, completat prin Regulamentul adiţional aprobat prin HCGMB nr. 34/2009, în condiţiile respectării cerinţelor<br />
Caietului de Sarcini.<br />
Aceste documente au o abordare unitară, similară corespondenţei P.U.Z. şi R.L.U, şi cuprind propunerile de dezvoltare,<br />
reglementările precum şi elemente care pot fundamenta operaţiuni de reabilitare a zonelor protejate respective. Anexele<br />
operaţionale sunt reprezentate de Fişele de reglementare a imobilelor, cuprinse în Addenda.<br />
A. Piese scrise:<br />
1. INTRODUCERE<br />
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei<br />
1.2. Scopul şi obiectivele studiului<br />
1.3. Baza legislativă<br />
2. LIMITELE ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE<br />
2.1. Teritoriul P.U.Z. – zona istorică de referinţă (Z.I.R.)<br />
2.2. Subzone istorice de referinţă (S.I.R.)<br />
2.3. Evoluţia şi caracteristicile Z.I.R.<br />
3. STUDIU URBANISTIC<br />
3.1. Documentaţii de urbanism aprobate în teritoriul P.U.Z.<br />
3.2. Condiţionări ale P.U.G. şi P.U.Z. aprobate asupra Z.I.R.<br />
3.3. Poziţia Z.I.R. în zona centrală a <strong>Municipiului</strong> Bucureşţi<br />
3.4. Situaţia Z.I.R. şi disfuncţionalităţi<br />
3.4.1. Mediul natural şi construit<br />
3.4.2. Condiţii geotehnice generale<br />
3.4.3. Circulaţii carosabile şi pietonale<br />
3.4.4. Funcţiuni <strong>urbanistic</strong>e<br />
3.4.5. Construcţii şi amenajări<br />
3.4.6. Suprafeţe în proprietate publică<br />
3.5. Obiective de protejare a valorilor cuprinse în Z.I.R.<br />
3.5.1. Domeniul public<br />
3.5.1.1. Elemente de valoare<br />
3.5.1.2. Natura protecţiei necesare<br />
3.5.2. Domeniul privat<br />
3.5.2.1. Elemente de valoare<br />
3.5.2.2. Natura protecţiei necesare<br />
3.5.3. Intervenţii permise<br />
3.6. Potenţialul de dezvoltare al Z.I.R.<br />
3.6.1. Domeniul public<br />
3.6.2. Domeniul privat<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 1/53
4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE<br />
4.1. Îmbunătăţirea situaţiei Z.I.R.<br />
4.1.1. Circulaţii carosabile şi pietonale<br />
4.1.2. Funcţiuni <strong>urbanistic</strong>e<br />
4.1.3. Suprafeţe în proprietate privată<br />
4.1.3.1. Regimul de protecţie al clădirilor existente<br />
4.1.3.2. Conformarea clădirilor noi (volume şi fatade)<br />
4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii<br />
4.1.3.4. Împrejmuiri<br />
4.1.4. Tratarea suprafeţelor în proprietate publică<br />
4.1.4.1. Circulaţii carosabile şi pietonale<br />
4.1.4.2. Plantaţii în zestrea străzilor<br />
4.1.4.3. Parcuri, grădini, scuaruri<br />
4.1.4.4. Firme şi reclame publicitare<br />
4.1.4.5. Iluminat public, mobilier urban<br />
4.2. Propuneri pentru investitii publice<br />
4.3. Alte intervenţii prioritare<br />
4.4. Costul estimativ al intervenţiilor<br />
4.4.1. Costul reabilitării clădirilor, după tipul intervenţiilor<br />
4.4.2. Alte costuri<br />
5. REGULAMENT DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE<br />
6. BIBLIOGRAFIE ŞI SURSE ALE DOCUMENTĂRII<br />
7. ANEXE<br />
7.1. Extras din planul <strong>urbanistic</strong> general al municipiului <strong>Bucureşti</strong><br />
7.2. Extras din regulamentul aferent PUZ zone protejate construite – municipiul Bucuresti<br />
7.3. Bilanţ teritorial sintetic şi analitic<br />
Addenda:<br />
3. FIŞE DE REGLEMENTARE ALE IMOBILELOR<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
B. Piese desenate:<br />
Planşa R.1. Teritoriul Z.P. – limitele Z.I.R.<br />
Planşa R.2. Regimul juridic de protecţie<br />
Planşa R.3.1. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi - Regim de înălţime, scara 1:1000<br />
Planşa R.3.2. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi - Funcţiuni <strong>urbanistic</strong>e, scara 1:1000<br />
Planşa R.3.3. Situaţia existentă şi disfuncţionalităţi - Proprietatea asupra terenurilor, scara 1:1000<br />
Planşa R.4. Propunere de dezvoltare a Z.I.R.<br />
Planşa R.5.1. Reglementări <strong>urbanistic</strong>e – Regim de protecţie, scara 1:1000<br />
Planşa R.5.2.1. Reglementări <strong>urbanistic</strong>e – Regim de construire, scara 1:1000<br />
Planşa R.5.2.2. Reglementări <strong>urbanistic</strong>e – Zonificare funcţională, scara 1:1000<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 2/53
1. INTRODUCERE<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei<br />
Denumirea proiectului: Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi<br />
în zonele de protecţie ale monumentelor istorice în scopul protejării patrimoniului<br />
arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al municipiului <strong>Bucureşti</strong> – etapa a II-a/2009<br />
Faze de proiectare: Faza 1. Analiza situaţiei existente<br />
Faza 1A. Studii preliminare<br />
Faza 1 B. <strong>Studiu</strong> istoric de fundamentare<br />
Faza 2. Reglementări<br />
Faza 2.a. <strong>Studiu</strong> <strong>urbanistic</strong> (P.U.Z.)<br />
Faza 2.b. Regulament de protecţie şi intervenţie (R.L.U.)<br />
Numărul contractului: 398/21.12.2010/13A/2010 – <strong>ZP</strong> NR. 10 DOROBANŢI<br />
Beneficiar (achizitor): Municipiul <strong>Bucureşti</strong><br />
Elaborator (prestator): Asocierea Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”<br />
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting<br />
şi<br />
S.C. Quattro Design S.R.L. <strong>Bucureşti</strong> – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi<br />
Lider de asociere: Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”<br />
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting<br />
Şef Proiect Complex: Conf.dr.arh. Sergiu Nistor<br />
Asociat: S.C. Quattro Design S.R.L. <strong>Bucureşti</strong> – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi<br />
Şef Proiect: Arh. Irina Popescu-Criveanu<br />
Perioada contractului: 2010-2011<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 3/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
1.2. Scopul şi obiectivele studiului<br />
<strong>Studiu</strong>l de faţă reprezintă fundamentarea istorică a documentaţiei de urbanism: "P.U.Z. – zona protejată nr. 10 –<br />
„Dorobanţi”, parte a documentaţiei: „Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în<br />
zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al municipiului <strong>Bucureşti</strong>.<br />
Etapa a II-a / 2009 – Fundamentare teoretică”<br />
Obiectivul general al studiului, asumat conform Caietului de sarcini care a stat la baza elaborării prezentului studiu este<br />
stabilirea unor reglementări integrate prin grade de protecţie şi restricţii şi permisivităţi de intervenţie, şi categorii de<br />
intervenţii încurajate de autorităţile locale în scopul susţinerii interesului public, care să orienteze dezvoltarea <strong>urbanistic</strong>ă<br />
a zonelor şi deblocarea/pregătirea procesului de investiţii compatibile cu funcţiunea dominantă a zonei.<br />
Acest obiectiv general se detaliază, din punctul de vedere al elaboratorilor, în două obiective specifice:<br />
OS1. Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din oraş şi stimularea interesului economic şi<br />
cultural pentru utilizarea acestuia;<br />
OS2. Protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi a ansamblurilor arhitecturale şi<br />
<strong>urbanistic</strong>e deosebite, precum şi a contextului şi caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică.<br />
Pentru atingerea acestor obiective, se va acţiona pe următoarele direcţii:<br />
(a) Decelarea valorilor istorice, arhitecturale şi <strong>urbanistic</strong>e ale zonei, care contribuie la stabilirea restricţiilor şi permisivităţilor<br />
de intervenţie la nivelul planului <strong>urbanistic</strong> zonal;<br />
(b) Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate, în scopul protejării patrimoniului arhitectural<br />
şi <strong>urbanistic</strong> al municipiului <strong>Bucureşti</strong>.<br />
(c) Înţelegerea caracteristicilor <strong>urbanistic</strong>e evolutive ale zonei, care permite stabilirea unui mod de construire şi de<br />
amenajare adecvat în zonă consecvent cu păstrarea valorilor decelate şi în continuitate faţă de etapele anterioare de<br />
dezvoltare;<br />
(d) Constituirea unei baze de date istorice referitoare la componentele cu valoare culturală din zonă (clădiri, dar şi parcuri,<br />
străzi şi pieţe), în vederea utilizării acestora pentru informarea populaţiei.<br />
1.3. Baza legislativă<br />
Principalele acte normative care au stat la baza elaborării prezentei documentaţii sunt:<br />
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare<br />
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea a III-a – zone protejate<br />
Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare<br />
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare<br />
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare<br />
Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de<br />
interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare<br />
Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism<br />
OMLPAT nr. 21N/2000, Ghid privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor locale de urbanism<br />
OMLPAT nr. 176N/2000, Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al PUZ<br />
OMTCT nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor<br />
de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)"<br />
Pe lângă acestea, prezenta documentaţie respectă toate prevederile legale şi reglementare în vigoare privitoare la<br />
proprietate imobiliară, fond funciar, urbanism, construcţii, administraţie publică, patrimoniu natural şi construit, arheologie,<br />
cadastru şi publicitate imobiliară, mediu, transparenţă decizională ş.a.m.d., chiar dacă nu sunt în mod explicit listate mai<br />
sus.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 4/53
2. LIMITELE ZONEI CONSTRUITE PROTEJATE<br />
2.1. Teritoriul P.U.Z. – zona istorică de referinţă (Z.I.R.)<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Teritoriul <strong>ZP</strong> nr. 10 – „Dorobanţi” cuprinde imobilele identificate în faza I, Fişa 1. Fişa de caracterizare a zonei protejate – Anexa<br />
1. Teritoriul P.U.Z. – zona protejată nr. 10 – "Dorobanţi" şi Anexa 3. Lista imobilelor cuprinse în zonă. Posibilele<br />
neconcordanţe faţă de numerele poştale actuale sunt eliminate prin referinţa la plan.<br />
Limitele teritoriului reglementat cuprind străzi în următoarele fragmente (de la sud la nord şi în sensul acelor de ceasornic) :<br />
- Bd. Dacia, 4 imobile<br />
- Str. Stanislav Cihoschi, 6 imobile<br />
- Str. Alexandru Macedonski, 2 imobile<br />
- Str. Maior Dimitrie Giurescu, 7 imobile<br />
- Str. Nicolae Beldiceanu, 4 imobile<br />
- Calea Dorobanţilor, 55 imobile<br />
- Str. Crăciun, 1 imobil<br />
- Str. Ion Slătineanu, 1 imobil<br />
- Intrarea G-ral Cantili, 3 imobile<br />
- Str. David Emannuel, 0 imobile<br />
- Intrarea Camil Petrescu, 5 imobile<br />
- Str. Profesor Ion Bogdan, 8 imobile<br />
- Str. Caragea Vodă, 1 imobil<br />
- Str. G-ral Ernest Broşteanu, 1 imobil<br />
- Str. Mihai Eminescu, 4 imobile<br />
Delimitarea este conformă P.U.Z.-Z.P.C. aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 279/2000.<br />
În limitele actuale ale zonei construite protejate nr. 10 Dorobanţi se mai regăsesc şi imobile ce fac parte şi dintr-o zonă construită<br />
protejată învecinată.<br />
Lista imobilelor aparţinând în prezent simultan Z.C.P.nr. 10 – “Dorobanţi” şi Z.C.P. nr. 24 – “Eminescu”:<br />
- Dorobanţilor 8/Mihai Eminescu 17,<br />
- Dorobanţilor 10,<br />
- Mihai Eminescu 19-21,<br />
- Mihai Eminescu 23,<br />
- Mihai Eminescu 25,<br />
- Dacia 43/Mihai Eminescu 28,<br />
- Dacia 45/ Mihai Eminescu 30-32<br />
Teritoriul P.U.Z. a fost analizat în prima fază din punct de vedere atât al caracteristicilor fizice existente pe teren cât şi al<br />
evoluţiei istorice şi al contextului de imediata vecinătate. Concluzia analizelor a fost că există unele posibilităţi de<br />
reaşezare a limitelor actuale ale zonei protejate nr. 10 – Dorobanţi prin extindere în teritoriul zonelor construite protejate<br />
nr. 94 – “Căderea Bastiliei”, 95 – “Polonă” sau către Piaţa Lahovary respectiv prin restrângere faţă de zonele de<br />
intersecţie cu zona construită protejată nr. 24 – “Mihai Eminescu”.<br />
Totuşi, această modificare de limite ar fi avut un rezultat ce ar fi generat unele inconveniente administrative ţinând cont că<br />
unele perimetre sunt deja reglementate pe actualele limite. Soluţia de ajustare a acestei situaţii constă în definirea unor<br />
subzone istorice de referinţă care, pe de o parte evidenţiază caracteristicile speciale ale acestor perimetre ce justifică<br />
măsuri <strong>urbanistic</strong>e diferenţiate şi, pe de altă parte, poate rezolva reglementarea în acord cu vecinătăţile directe ce sunt<br />
parte a altor segmente de reglementare, având în aceleaşi timp caracteristici înrudite.<br />
Teritoriul P.U.Z. a rămas în consecinţă cel definit iniţial fiind însă detaliat prin împărţire în trei zone istorice de refeinţă,<br />
descrise în studiul istoric al Fazei I – analiza situaţiei existente. Din punct de vedere operativ cele trei zone istorice de<br />
referinţă pot căpăta reglementări specifice, în conformitate cu particularităţile lor din cadrul zonei protejate.<br />
2.2. Subzone istorice de referinţă (S.I.R.)<br />
În momentul de faţă, Zona protejată nr. 10 – Dorobanţi este încadrată în categoria "axă de ţesut caracteristică pentru<br />
perioada de configurare a oraşului “burghez” şi element de modernizare a ţesutului premodern” iar caracteristicile<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 5/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
principale sunt identificate a fi profilul transversal constant şi echilibrat care este asociat unui segment secundar al<br />
bulevardelor tipice începutului de secol XX.<br />
O analiză mai detaliată a zonei, întreprinsă în Faza 1B – <strong>Studiu</strong> istoric de fundamentare, a contribuit la nuanţarea acestei<br />
încadrări, prin instrumentul împărţirii în subzone istorice de referinţă1 . Criteriile luate în considerare la definirea<br />
subzonelor sunt următoarele:<br />
Criteriul cronologic - configurarea ţesutului urban: avându-se în vedere specificul fondului construit din zona<br />
studiată, precum şi datarea şi calitatea surselor cartografice, s-au avut în vedere mai multe momente-limită între<br />
cele două perioade majore de constituire a ţesutului urban, de la cel de tip vernacular la cel regulementat.<br />
Acestea sunt în esenţă legate de planurile de aliniere – 1866 şi 1889 precum şi de măsurile târzii de deschidere<br />
de străzi pe vechi parcele ample sau fundături rezultate din iniţierea acestui proces în faze mai timpurii.<br />
Elementul de referinţă majoră rămân planurile cadastrale ale oraşului din 1895 şi 1911 care se află la cumpăna<br />
dintre etape (încheierea primei şi începutul celei de-a doua). Înainte de aceste momente avem de-a face cu un<br />
ţesut tradiţional, a cărui dezvoltare urmează logica modernizatoare a sec. XIX, atât în ceea ce priveşte parcelarul<br />
şi geneza lui, cât şi în ceea ce priveşte fondul construit pentru o zonă urbană rezidenţială situată la marginea<br />
perimetrului central; după 1911, structurarea ţesutului urban urmează logica funcţională şi de densificare a unei<br />
zone de tip central.<br />
Criteriul tipului operaţiunii <strong>urbanistic</strong>e care a dat naştere ţesutului :<br />
1. ţesut urban aferent funcţiunilor excepţionale (vezi ansamblul de construcţii ale ASE)<br />
2. ţesut urban curent, constituit în timp<br />
3. ţesut urban rezultat în urma divizării parcelelor<br />
4. ţesut urban rezultat în urma divizării pentru fundături ale parcelelor şi practicării străpungerilor de noi<br />
străzi<br />
Cele trei subzonezone de referinţă identificate şi definite în cadrul memoriului Fazei I sunt, la rândul lor, compuse din<br />
subdiviziuni care sunt delimitate în prima fază a studiului pe baza caracteristicilor evoluţiei istorice şi a caracteristicilor<br />
arhitecturale respectiv de configurare <strong>urbanistic</strong>ă. Împărţirea teritoriului P.U.Z în respectivele subzone serveşte scopului<br />
de alăturare armonioasă, din punct de vedere al reglementărilor, cu zonele protejate care sunt direct învecinate.<br />
Subzonele istorice de referinţă pun în evidenţă unele aspecte <strong>urbanistic</strong>e şi arhitecturale ce necesită un regim de<br />
reglementare distinct şi aplicat aşa cum este cazul S.I.R 10_1.2 Eminescu unde se află concentrate clădirile interbelice şi<br />
postbelice cele mai înalte şi cu gradul de ocupare al terenului cel mai ridicat, ca urmare a aplicării în acest perimetru a<br />
reglementărilor <strong>urbanistic</strong>e în vigoare în perioada interbelică în <strong>Bucureşti</strong>. Consecinţa directă a acestei configurări istorice<br />
este mentinerea respectivelor caracteristici cu titlul de capacitate maximă de utilizare a terenului pentru întreg perimetrul<br />
P.U.Z. şi accentuarea faptului că aceste caracteristici nu trebuie să constituie un factor de presiune pentru restul zonei<br />
protejate, o justificare pentru solicitări de replicare a acestor caracteristici în restul teritoriului studiat.<br />
Împărţirea teritoriului în urma aplicării criteriilor de analiză au fost descrise în faza I după cum urmează:<br />
Subzona 1 (SIR 10_1) – DOROBANŢI - EMINESCU - 80 imobile<br />
ţesut urban majoritar rezidenţial, dezvoltat organic, constituit ante 1846 şi cu transformări regulatoare ante 1911, nuanţat după<br />
criteriul 3 (prezent în fişa de caracterizare a zonei la secţiunea 5) – al conformării ţesutului urban<br />
Poziţie: Două diviziuni în axul zonei studiate, pe tot parcursul Căii Dorobanţilor de la sud la nord, cuprinzând străzile care o<br />
intersectează<br />
Observaţii: în interiorul subzonei se găseşte tipul de ţesut urban întâlnit în <strong>Bucureşti</strong>, reglementat în perioada ante 1911, pe structura<br />
vernaculară preexistentă probabil reglementărilor iniţiate după 1831 şi care suferă o supradezvoltare generată de reglementările<br />
1 Zonă istorică de referinţă: Zonă din teritoriul administrativ care se defineşte şi se delimitează prin studiul istoric general şi care prezintă caracteristici coerente<br />
din punct de vedere <strong>urbanistic</strong>, arhitectural şi istoric care vor fi preluate în modul de dezvoltare viitor al teritoriului la nivelul P.U.G.+R.L.U. Subzonă istorică de<br />
referinţă: Zonă din teritoriul administrativ care se defineşte şi delimitează prin studiul istoric zonal în cadrul unei zone istorice de referinţă şi care prezintă<br />
caracteristici coerente din punct de vedere <strong>urbanistic</strong>, arhitectural şi istoric care vor fi preluate în modul de dezvoltare viitor al teritoriului la nivelul P.U.Z.+R.L.U.<br />
– definiţii extrase din O.M.TC.T. nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de<br />
urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)" (M. Of., Partea I, Nr. 125 bis din 11 februarie 2004),Anexa 3. Conţinutul studiului istoric zonal.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 6/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
interbelice. Cele două forme sunt grupate în două componente ce prezintă densităţi diferite de punere în aplicare a acestor<br />
reglementări.<br />
(SIR 10_1.1) – DOROBANŢI<br />
Poziţie: întreaga axă a Căii Dorobanţilor cu începere de la nr. poştale 14 respectiv 31-33 şi capetele străzilor afluente mai<br />
puţin strada Maior Giurescu<br />
Observaţii: cuprinde în limitele ţesutului definit toate tipurile constructive caracteristice Z.C.P. nr. 10 ceea ce o indică a fi<br />
perimetrul definitoriu al zonei<br />
(SIR 10_1.2) – EMINESCU<br />
Poziţie: 7 imobile aflate la colţul generat de intersecţia dintre străzile Dorobanţilor şi Eminescu, cu numerele poştale până 12<br />
inclusiv pe Dorobanţilor şi până la 25 inclusiv pe Mihai Eminescu.<br />
Observaţii: deşi se înscrie în caracteristicile de ţesut descrise pentru SIR 10_1, cuprinde doar un singur imobil din etapă de<br />
sfârşit de secol XIX, restul clădirilor fiind zona cea mai densă din întreaga Z.C.P. 10. Acestea sunt totodată şi imobilele<br />
cuprinse simultan în Z.C.P. 24 – „Eminescu”, la limita către străpungerea interbelică a Bd. Dacia care a impus supralicitarea<br />
terenurilor prin densitate şi regim de înălţime, fiind astfel articularea dintre cele două zone construite protejate învecinate<br />
Subzona 2 (SIR 10_2) – CIHOSCHI - Beldiceanu - 20 imobile<br />
ţesut urban exclusiv rezidenţial, dezvoltat planificat, constituit post 1911, nuanţat după criteriile 2 şi 3 (prezente în fişa de<br />
caracterizare a zonei la secţiunile 4 şi 5) – ale caracteristicilor majore respectiv ale conformării ţesutului urban<br />
Poziţie: Două diviziuni care cuprind străzile Cihoschi, Beldiceanu, Alexandru Macedonski şi fundătura realizată pe fosta „Aleia Petre<br />
Alexandrescu” ce exista pe planul din 1911, azi fără nume şi cuprinzând numerele poştale din Calea Dorobanţilor nr. 45, 45 A, 47 A<br />
şi 47 B.<br />
Observaţii: în interiorul subzonei se găseşte tipul de ţesut urban întâlnit în <strong>Bucureşti</strong>, rezultat prin deschiderea de noi străzi la<br />
sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, pe o structura vernaculară apărută ca o formă de densificare a ocupării<br />
terenului prin diviziuni de parcele şi apariţia de fundături pe parcelele anterioare mai ample. Cele două forme sunt grupate în două<br />
componente ce prezintă densităţi diferite de punere în aplicare a acestor dezvoltări imobiliare rezultate din divizări de parcele pentru<br />
crearea de fundături ulterior deschise ca străzi. Caracteristica importantă a acestei subzone este că trebuie corelată cu modul de<br />
gestiune al Z.C.P. nr. 94 – „Căderea Bastiliei” având în vedere că linia de demarcaţie dintre aceste zone se face pe axul unor străzi<br />
construite relativ compact şi unitar, aşa cum era practica momentului deschiderii de noi străzi în prima parte a secolului XX.<br />
(SIR 10_2.1) – BELDICEANU<br />
Poziţie: strada Beldiceanu, mai puţin imobilele din intersecţia cu Calea Dorobanţilor precum şi fosta fundătură Alexandrescu<br />
(denumirea din 1911)<br />
Observaţii: cuprinde în limitele ţesutului definit doar dezvoltări cu caracteristici arhitecturale apropiate curentului<br />
neoromânesc, parcele mici, cu densitate mare de utilizare, volume jucate şi regim de înălţime maxim P+2 şi mansardă.<br />
Frontul numerelor impare din strada Beldiceanu este unitar şi coerent în raport cu frontul opus, ce face parte din Z.C.P. nr. 94<br />
– „Căderea Bastiliei”, acesta fiind realizat pe teritoriul fostelor parcele din Calea Dorobanţilor nr. 49 şi 51 din anul 1930, an din<br />
care existaă un dosar arhivistic ce marchează apariţia acestei străzi. Construcţiile au fost realizate în perioadă scurtă de timp<br />
în jurul acestui an.<br />
(SIR 10_2.2) – CIHOSCHI<br />
Poziţie: străzile Stanislav Cihoschi, Alexandru Macedonski, Maior Giurescu, mai puţin fronturile determinate de clădirile<br />
Academiei de Studii Economice<br />
Observaţii: cuprinde în limitele ţesutului definit doar dezvoltări cu caracteristici arhitecturale apropiate specifice curentelor<br />
interbelice majore – neoromânesc şi modernism cât şi de expresie tipică afârşitului anilor 1940 – începutul anilor 1950.<br />
Parcele mici şi medii, cu densitate mare de utilizare, volume simple şi regim de înălţime maxim P+4 şi o cotă la cornişă<br />
coerentă, situată la circa 12-14 m. Frontul numerelor pare din strada Maior Giurescu se află la o cornişă mai joasă, aferentă<br />
unei medii de P+2, circa 8-10 m şi face legătura cu SIR 10_1.1 şi SIR 10_2.1. Arhitectura este relativ unitară având în vedere<br />
că toate arterele şi construcţiile sunt târzii, post 1920 (an de referinţă în criteriile privind clasarea monumentelor istorice –<br />
criteriul vechimii)<br />
Subzona 3 (SIR 10_3) – A.S.E. - 1 imobil<br />
ţesut urban destructurat, dezvoltat în perioada post stalinistă bazat pe princiile <strong>urbanistic</strong>e legate de amplasarea „liberă”<br />
Poziţie: teritoriul aferent imobilului Academiei de Studii Economice, cu corpuri de clădiri distincte<br />
Observaţii: parcela acestui imobil are limitele insuficient definite şi este rezultatul comasării necontrolate a unor parcele istorice<br />
neregulate la mijlocul deceniului al şaptelea al secolului XX. Arhitectura, reprezentativă pentru perioada istorică de realizare, face<br />
notă discordantă în raport cu ţesutul urban de inserţie atât prinmod de amplasare cât şi prin gabarit sau expresie arhitecturală.<br />
Gabaritul atipic atât al terenului cât şi al construcţiei dar, mai ales prin prezenţa unui vast teren neamenajat, presupun o<br />
reglementare specifică pentru această situaţie urbană.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 7/53
2.3. Evoluţia şi caracteristicile Z.I.R.<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
2.3.1 Evoluţia contextului urban<br />
Zona analizată a făcut parte integral din mahalaua generată de biserica Precupeţii Noi, biserică aflată în cadrul ZCP 95 – Polonă, la<br />
limita ZCP 10. O altă biserică ce a cuprins în mahalaua sa porţiuni din teritoriul actualei ZCP 10 – Dorobanţi a fost Biserica Sf.<br />
Visarion Vechi. În mod obiectiv, dată fiind situarea periferică faţă de oraşul istoric medieval, terenurile din această parte a oraşului au<br />
fost mari, deservite de putine străzi, traseul principal al zonei fiind de la bun început uliţa ce ducea către satele şi moşiile din nordul<br />
oraşului – Herăstrău, Floreasca, Băneasa. Nu există date suficiente pentru a descrie situaţia anterioară secolului al XVIII-lea dar<br />
putem presupune că atestarea târzie a acestor două biserici este un indiciu că zona nu a avut o dezvoltare urbană relevantă anterior<br />
acestei epoci sau, cel puţin, nu există o continuitate care să suscite un interes privind protejarea patrimoniului.<br />
Apariţia bisericii Precupeţii Noi a dus la constituirea unei mahalale distincte de cea în care se găseau bisericile Dichiu şi Precupeţiii<br />
Vechi. Biserica iniţială a fost ctitorită de un precupeţ pe nume Constantin Milinescu în 1713 dar a fost ulterior demolată şi refăcută în<br />
1814. A fost mărită în 1865 şi consolidată în anii 1878 şi 1940. Biserica avea şi un cimitir parohial (care totuşi nu se distinge ca atare<br />
pe planurile istorice) ce a fost desfiinţat în 1878 2 . În legătură cu biserica a funcţionat şi o şcoală comunală de fete a cărei clădire se<br />
mai păstrează încă.<br />
O a doua biserică importantă pentru zonă prin constituirea unei comunităţi (mahala) în jurul acesteia era Biserica Sf. Visarion vechi.<br />
Datele despre această biserică sunt puţine şi fac referire la ultima parte a sec. XVIII ceea ce indică din nou importanţa relativ<br />
scăzută a acestei părţi a oraşului în epoca respectivă. Transformările <strong>urbanistic</strong>e de amploare începute după desemnarea<br />
<strong>Bucureşti</strong>ului drept capitală a Principatelor au dus la o ruptură destul de clară faţă de zona de influenţă a acestei de-a doua biserici<br />
căci între Strada Cometu (azi Căderea Bastiliei) şi strada Herăstrăului au existat puţine posibilităţi de comunicare pietonală în zona<br />
studiată, ba mai mult, în perioadă interbelică a apărut şi bariera suplimentară ce este astăzi strada Cihoschi, stradă ce constituie de<br />
altfel graniţa dintre zona studiată şi ZCP nr. 94 – Căderea Bastiliei.<br />
Datele istorice ale bisericii Precupeţii Noi concordă cu primele menţiuni istorice pe care ist. Cezara Mucenic le indica a fi din deceniul<br />
al optulea al sec. XVIII-lea.<br />
Din această perioadă, anterioară secolului al XIXlea, nu se mai păstrează, ca fond construit, nimic din ceea ce ar fi de interes pentru<br />
scopurile prezentului studiu. Planurile mai exacte ale mijlocului secolului XIX (1846, 1852) indică faptul că actuala configuraţie<br />
urbană era deja definită, cu elementele de traseu definitorii ce s-au păstrat până în prezent. Astfel, reţeaua de uliţe, prezentă în<br />
1846 şi 1852 – anii planurilor de referinţă - a generat actualele străzi Polonă, Eremia Grigorescu (fostă Armaşu), Dionisie Lupu (fostă<br />
Dionisie) Eminescu (fostă Romană), G-ral Broşteanu (fostă Precupeţii Noi) şi Calea Dorobanţilor (fosta uliţă a Herăstrăului, temporar<br />
Lahovari sau Alexandru I), toate contribuind la definirea actualei configuraţii urbane ce include Piaţa Lahovary sau străpungerea Bd.<br />
Dacia – elemente urbane aflate între şi în zona construită protejată nr. 34 – Pitar Moş. Această precizare trebuie făcută căci traseul<br />
iniţial al străzii Herăstrăului (Fierăstrăului, Herestreului) începea din Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) cu continuitate până la<br />
bariera Herăstrăului, locul de intersecţie cu vechiul “raion” 3 al capitalei – Şoseaua Ştefan cel Mare. Acest tronson de traseu, rămas<br />
până azi în gabaritele celei de-a doua părţi a secolului al XIX-lea, păstrează mărturia vechii artere sub forma străzii George Enescu,<br />
stradă cuprinsă fragmentar în ZCP 28 – Amzei. De altfel, acest punct de intersecţie dintre uliţa Herestreului si ceea ce este astazi<br />
Şoseaua Ştefan cel Mare a fost unul foarte important din punct de vedere militar şi administrativ căci era unul din punctele de control<br />
– bariera Herăstrău. Rolul acestei bariere este evocat printre altele de Dimitrie Papasoglu în lucrarea sa “Istoria fondărei oraşului<br />
<strong>Bucureşti</strong>” când face referire la filtrele sanitare din timpul epidemiei de holeră din 1831.<br />
Perimetrul protejat studiat se afla în prima parte a secolului al XIX-lea într-o stare de semiurbanitate căci, deşi se afla în limitele<br />
administrative ale oraşului, se afla atotuşi dincolo de strada Romană (Mihai Eminescu astăzi) ce constituia aproximativ limita nordică<br />
a mahalalei Icoanei, zonă mai densă rezidenţial. Astfel, aici se întâlneau doar locuinţe modeste şi ample terenuri chiar utilizate<br />
pentru agricultură ori pentru exploatarea unor gropi de nisip. Raţiunea principală de a fi a străzii Herăstrăului era conexiunea cu zona<br />
de promenadă la spaţiul verde din zona de nord, ulterior cu zona de instrucţie a proaspăt înfiinţatei armate după 1831. De<br />
asemenea, la bariera Herăstrăului ce constituia capătul arterei majore în devenire se conectau drumurile externe către cătunele din<br />
jur – Băneasa, Floreasca sau Colentina.<br />
Transformările sistematice în ZCP 10 – Dorobanţi încep încă din 1866, an în care Consiliul Comunei <strong>Bucureşti</strong> aprobă alinierea Căii<br />
Dorobanţilor – denumită atunci “Callea Herestreului” 4 . Se poate remarca pe acest plan de alinieri că exista un fond construit cu<br />
aşezare neregulată faţă de prospectul străzii de atunci şi că, parţial, unele dintre proprietăţi s-au mărit pentru a ajunge să fie “puse<br />
pe aliniere”. Planul este semnat printre alţii de consilierul Dimitrie Brătianu, fratele lui Ion. C. Brătianu şi unchiul lui Dinu Brătianu, cel<br />
care la o lună de la şedinţa din februarie 1866 care a aprobat acest plan devenea primarul <strong>Bucureşti</strong>ului. Remarcabil în acest plan<br />
este şi faptul că se evidenţiază conceptul iniţial de stradă rezidenţială cu capacitate de promenadă întrucât trotuarele sunt susţinute<br />
de câte un aliniament de arbori plantaţi la un pas regulat. Din această concepţie iniţială mai există şi astăzi martori în spaţiul verde al<br />
Căii Dorobanţilor căci un număr destul de mare de platani seculari încă mai supravieţuiesc. Din păcate, aceşti arbori se găsesc<br />
2<br />
date istorice consemnate de Gheorghe Parusi, op. cit. pag.160; 340<br />
3<br />
Dosar 1/1866, AN-DMB, Fond PMB-Tehnic conţine o corespondenţă privind stabilirea pe aceasta arteră - precursoarea şoselei de centură a epocii- a<br />
barierelor perimetrale ale oraşului si a limitei administrative a oraşului (deşi barierele sunt atestate documentar mult înainte)<br />
4<br />
AN- DMB, Fond PMB Alinieri, dosar 213/1866<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 8/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
astăzi la intervale neregulate şi nu mai pot fi percepuţi din această cauză la justa lor valoare <strong>urbanistic</strong>ă, de element care marca, prin<br />
prezenţa lor în aliniament regulat, statutul de arteră majoră în oraşul de la începuturile epocii de modernizare occidentală promovată<br />
după căpătarea statutului de capitală a Principatelor Unite şi, ulterior, a Regatului României.<br />
Planul de aliniere mai indică faptul că la acea dată strada era încă ceea e astăzi am numi uliţă, clădirile ce sunt reprezentate având<br />
aceleaşi caracteristici deja evidenţiate de planurile lui Borroczyn din 1846 şi 1852. Documente de arhivă indică menţinerea statutului<br />
de arteră importantă din punct de vedere al aprovizionării <strong>Bucureşti</strong>ului cu diverse materiale, în special cărămidă. Acest material<br />
fusese interzis a se mai produce în oaş iar sursa o constituia grupul de fabrici dispuse de jur împrejurul oraşului, dincolo de actuala<br />
Şosea Ştefan cel Mare. Rolul controlului de bariera Herăstrăului era şi acela de a asigura controlul de calitate în sensul respectării<br />
dimensiunilor stabilite atât pentru cărămizi cât şi pentru piatra pentru pavaj. Poate nu este lipsit de relevanţă a se menţiona în acest<br />
context faptul că industriaşul Tonolla, celebru fabricant de cărămizi în a doua parte a secolului al XIX-lea este cel ce a deţinut<br />
proprietatea vândută ulterior lui Constantin Brătianu şi pe care acesta şi-a construit reşedinţa din Calea Dorobanţilor nr. 16 5 .<br />
Momentul 1871 – 1875 este surprins de planurile Pappasoglu. Planul general al oraşului este dublat de planul Culorii de Galben,<br />
impărţire administrativă care îngloba şi perimetrul studiat şi arată tendinţa de evoluţie lentă în raport cu începutul secolului. Deşi<br />
planul general al oraşului este relativ fantezist în ce priveşte parcelarul şi fondul construit, după cum am constatat prin verificarea<br />
acestui aspect şi în alte părţi ale <strong>Bucureşti</strong>ului, este totuşi limpede că după unire si după venirea lui Carol I pe tron Strada<br />
Herăstrăului devine mult mai importantă iar tendinţa aceasta se va reflecta ulterior în preţul terenului şi în interesul pentru un anumit<br />
tip de reşedinţe din clasa superioară. Figurarea pe planul 1871 indică un traseu deja regularizat şi mai lat decât străzile învecinate.<br />
Străzile sunt însă aceleaşi, biserica Precupeţii Noi rămânând nucleul principal astfel că logica mahalalei constă în distribuţia caselor<br />
pe cele două străzi importante ale sale – Polonă şi Herăstrău – prin intermediul unor străduţe de irigare – Fetei, Precupeţii Noi în<br />
timp ce strada cea mai aractivă rezidenţial pare să fi rămas Romană (una dintre cele mai lungi si bine definite străzi ale acestei părţi<br />
de oraş). Strada Fetei devine astfel în acest interval o stradă în adevăratul sens al cuvântului având în vedere că două decenii mai<br />
devreme nu era decât o potecă printre proprietăţi ce ieşea în “Maidanul Pantelimonului”, un vast spaţiu neorganizat în cuprinsul<br />
viitoarei străzi Polonă. O legătură de acelaşi rang, devenită la acest moment stradă este Nisipari, stradă ce iniţial 6 făcea legătura cu<br />
exploatările de nisip din apropierea actualului spital de copii din strada Grigore Alexandrescu. Există documente de arhivă 7 care<br />
arată că locuitorii acestei străzi au încercat timp de 11 ani să determine pietruirea acestei străzi, între anii 1857 şi 1868, aparent fără<br />
succes. Printre proprietari figura şi Grigore Capşa “cofetarul”. Astfel, ZCP 10 Dorobanţi este una dintre ultimele porţiuni ale oraşului<br />
unde s-au închis exploatările de nisip în ultimul sfert al sec. XIX.<br />
În preajma anilor 1880 se produc mai multe rearanjări ale profilului străzii Romană şi se preconizeză importanta străpungere care se<br />
va transforma în Bulevardul Colţei, primul tronson realizat fiind astăzi Bd. Lascăr Catargiu. La sfârşitul aceluiaş deceniu se produce o<br />
nouă reglementare a alinierii Căii Dorobanţilor 8 care, în contextul segmentării traseului său de către noul Bulevard a Colţei,<br />
prelungirea sa din Piaţa Romană către Piaţa Universităţii, va duce în cele din urmă şi la o renumerotare radicală, prin pierderea a 60<br />
de numere din succesiunea iniţială, cu mici variaţii în timp ca urmare a reaşezării proprietăţilor. Astfel,monumentul istoric din Calea<br />
Dorobanţilor nr. 16 de astăzi, avea la momentul autorizării sale din 1909 nr. poştal 76. Numerotarea s-a schimbat post 1911.<br />
Reglementările <strong>urbanistic</strong>e, lucrările edilitare de canalizare 9 şi de asigurare a pavajului tronsonului dintre Piaţa Lahovary şi Şoseaua<br />
Ştefan cel Mare au dus la o creştere substanţială a interesului imobiliar pentru această zonă. Diferenţa de preţ al terenului este<br />
relevantă pentru reflectarea acestui interes căci la în ceputul ultimului deceniu al sec. XIX, municipalitatea hotărâse 10 un standard de<br />
evaluare a preţurilor terenurilor, instrument foarte necesar în procesul de modernizare care uza atât de des de instrumentul<br />
exproprierii, ulterior al împroprietăririi după regularizarea traseelor şi a parcelelor.<br />
Astfel, preţul terenului poate fi comparat in raport cu străzile comerciale din centrul istoric al capitalei unde străzi precum Şelari sau<br />
Lipscani aveau o cotă de 100 lei/m² sau cu tronsonul de Calea Victoriei dintre strada Lipscani şi Grădina Episcopiei ce era evaluat la<br />
150 lei/ m² după cum urmează:<br />
- Calea Dorobanţilor – 25 lei/ m² pentru tronsonul dintre Dionisie şi Precupeţii Noi<br />
- Calea Dorobanţilor – 10 lei/ m² pentru tronsonul dintre Precupeţii Noi şi Ştefan cel Mare<br />
- Calea Dorobanţilor – 5 lei/ m² pentru tronsonul de dincolo de Ştefan cel Mare<br />
Aceste preţuri de teren erau deja în creştere şi se puteau pune în relaţie cu străzi din zonă:<br />
- Strada Romană - 30 lei/ m² din Victoriei până în Dorobanţi<br />
- Strada Fetei – 3 lei/ m²<br />
- Strada Cometa – 6 lei/ m²<br />
5<br />
AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosarele 172/1910 privind datele de exproprierea ale unei părţi de teren pentru alinierea Căii Dorobanţilor precum şi cu<br />
informaţii referitoare la achiziţionarea proprietăţii de către Constantin (Dinu) Brătianu de la Maximilian Tonolla respectiv 8/1909 privind autorizarea<br />
construcţiei în baza proiectului semnat de Petre Antonescu<br />
6<br />
Planul Jung din 1856 indică această stradă sub denumirea de « Uliţa Vasilesku » dar petiţiile din dosarul 6/1864 arhivat la AN-DMB, fond PMB<br />
Tehnic vorbesc de strada « Nisiparul » şi încercările de pavare<br />
7<br />
idem 5<br />
8<br />
Dosarul se află la AN – DMB, Fond PMB Alinieri, nr. 159/1889<br />
9<br />
AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 308/1895 despre « Dotarea şi transformarea canalelor de scurgere esistente în vederea aplicărei « Totului la<br />
Canal » Lotul V »<br />
10<br />
Date cuprinse în dosarul nr. 4/1892, arhivat în fondul PMB Tehnic de la AN-DMB<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 9/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
- Strada Precupeţii Noi – 10 lei/ m²<br />
Evoluţia este uşor de constatat căci în anii 1908-1911 un teren expropriat în strada Dorobanţi nr. 76 (azi 16) era evaluat 11 la 30 lei/m²<br />
iar în strada Precupeţii Noi nr. 5-7 preţul de adjudecare prin licitaţie publică era în jurul sumei de 60 lei/m², fapt care arată interesul în<br />
creştere pentru zonă 12 . O astfel de tendinţă de creştere accentuată precum şi situarea preţurilor sub străzi importante precum cea a<br />
Colţei (crescută de la 60 la 80 de lei/ m² in tabelul cu preţuri) arată pe de o parte motivul apariţiei unor reşedinţe individuale luxoase<br />
la finele secolului al-XIX-lea şi pentru puseul imobiliar din perioada interbelică descris mai jos, în capitolul II.5.<br />
2.3.2 Evoluţia şi caracteristicile tramei stradale şi a parcelarului<br />
- Trama stradală majoră este cea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului XIX, momente ce sunt consemnate de<br />
primele planuri ale oraşului. Traseul Căii Herăstrăului este cel ce a structurat zona alături de cealaltă stradă majoră mai târzie, strada<br />
Romană şi în paralel cu alte străzi determinante Căderea Bastiliei (fostă Cometu) şi Polonă. Caracterul medieval al tramei, definit<br />
prin trasee sinuoase, cu lărgimi variabile ale uliţelor este bine reflectat de planulrile Borroczyn (1846 şi 1852) şi Jung (1856). Planul<br />
1789 arată, la rândul său, că ceea ce se află în prezent în zona studiată avea un profund caracter rural, termenul de “tramă stradală”<br />
nefiind totuşi potrivit pentru caracterizarea acestei epoci. Mijlocul secolului al XIX-lea indică însă configuraţia majoră actuală deja<br />
constituită, fiind suportul pe care s-au operat modernizările ulterioare încheiate din punct de vedere al tramei stradale în preajma<br />
anilor 1935-1940.<br />
Regularizările succesive nu au făcut decât să producă îndreptările traseelor, crerea de aliniamente ordonate prin lărgirea acestei<br />
trame iniţiale din punct de vedere al urbanizării acestei foste periferii.<br />
În procesul de modernizare, dat fiind spaţiile foarte ample cuprinse între căile de comunicaţie din epocă, a existat tendinţa firească<br />
de îndesire a acestei reţele de străzi ce s-a produs pe două căi majore descrise distinct mai jos: a) prin dezvoltarea unor fundături<br />
numeroase şi b) prin străpungeri practicate prin mijloace administrative, de expropriere şi reglementare a parcelarului şi<br />
reintroducerea parceleleor în circuitul public prin licitaţii publice.<br />
- Trama stradală modernă are un caracter regulat chiar în lipsa unei liniarităţi perfecte, exemplul cel mai bun fiind străpungerea<br />
interbelică a străzii Cihoschi ce se continuă practic printr-o curbă la aproape 90 grade cu strada Beldiceanu ca urmare a racordării<br />
dintre cele două străzi la începutul anilor 1930. S-a făcut astfel în acest caz racordarea unei alei private (strada Beldiceanu a fost<br />
iniţial o parcelare pe alee înfundată 13 ) cu o stradă ce fusese propusă de municipalitate de mai multă vreme dar a cărei străpungere<br />
nu s-a efectuat decât în prima parte a deceniului 4 al sec. XX. Sinuozitatea neregulată iniţială a străzii Precupeţii Noi (azi General<br />
Ernest Broşteanu) a fost corectată şi adusă la o curbură mai amplă, ce ar fi trebuit să fi fost adusă către o anumită liniaritate ce s-ar<br />
fi produs prin crearea unei piaţete publice în relaţie cu biserica principală a fostei mahalale, la intersecţia cu strada Caragea Vodă,<br />
stradă de dată recentă la acel moment. Respectiva intenţie <strong>urbanistic</strong>ă se află în afara zonei studiate dar are efect în practica de<br />
regularizare a tramei prin reglarea raportului de intersectare a acestei străzi cu artera majoră – Calea Dorobanţilor. Acest aspect<br />
ilustrează foarte bine procesul de regularizare intenţionat către apropierea cât mai pronunţată de o tramă ortogonală, această<br />
intersecţie fiind corectată în acest sens.<br />
- Parcelarul în formele incipiente ale urbanizării mahalalei Precupeţii Noi pare să fi fost variat dar cu preponderenţă în loturi de<br />
dimensiuni mari şi medii, dezvoltate mult în adâncime. Parcelele cu dimensiuni medii, erau preponderent localizate în relaţie cu<br />
traseul străzii Romane sau în străzile în formare precum strada Fetei sau strada Nisipari acesta fiinf un indicator pentru tendinţele de<br />
dezvoltare. Planurile din 1871 şi 1875 sunt relativ fanteziste în ce priveşte reprezentările parcelarului însă sunt relevante pentru că<br />
indică, prin comparaţie, ca gradul de fragmentare al terenului din această parte a oraşului era mult mai mic decât în restul urbei. Un<br />
aspect relevant al planului Borroczyn este acela că indică o practică curentă de segregare a curţii cu locuinţa de terenul din spate ce<br />
pare să fi fost rezervat diverselor forme de plantaţie sau agricultură, caracteristică ce se poate observa chiar şi la parcelele mai mici.<br />
- Parcelarul din perioada modernă urmează această tendinţă firească de divizare a parcelelor ce devin mai înguste dar menţin<br />
adâncimi mari. Acţiunile de regularizare a străzilor şi de creare de străzi noi s-a justificat în unele locuri tocmai pe această<br />
caracteristică prin faptul că, străzi precum Cihoschi sau Caragea Vodă au fost deschise pe traseul unor funduri de lot care au permis<br />
ulterior diviziunea şi crearea de noi parcele, jumătate din vechile parcele rămânand orientate la străzile vechi iar celelalte jumătăţi<br />
deschizând noi fronturi construibile către noile străzi.<br />
Un exemplu de diviziune este lotul de la Calea Dorobanţilor nr. 78 (azi 18) care adăposteşte în prezent două imobile distincte –<br />
Calea Dorobanţilor nr. 18 şi strada Gral Ernest Broşteanu 4. Prin contrast, există şi parcele care au fost unificate pentru crearea unor<br />
reşedinţe luxoase precum cea a lui Jean Lahovary, după cum rezultă şi din planul de aliniere al Căii Dorobanţilor din 1889. Pe<br />
actuala parcelă de la numerele 35-37 a existat intenţia, nematerializată, realizării unei alei – străpungere până în strada Cihoschi<br />
pentru realizarea unor blocuri de locuinţe interbelice. 14<br />
11<br />
Dosarele: 8/1909, 172/1910, Arhivele Naţionale, Direcţia <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>, fond PMB Tehnic<br />
12<br />
Dosar 135/1911, fond PMB Tehnic, Arhivele Naţionale Direcţia <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong><br />
13<br />
Fondul arhivei tehnice a PMB, dosar 114/1929, dosar 139/1930 şi dosar 212/1930 cu planul parcelării Calea Dorobanţilor 49-51 (numerele poştale<br />
la acea dată) unde se poate vedea indicat că în 1930 strada Cihoschi era încă în stadiul de « stradă proectată »<br />
14<br />
Fondul arhivei tehnice a PMB, dosar 249/1934<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 10/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
O parcelare realizată, sub numele de Fundătura Gaillac, azi intrarea Camil Petrescu, arată cum s-a fragmentat 15 un lot mai amplu în<br />
vederea speculării imobiliare a acestuia în timp ce de numele aceloraşi proprietari se leagă şi deschiderea Fundăturii Dorobanţilor 16<br />
azi strada Prof. David Emannuel.<br />
2.3.3 Evoluţia reglementărilor edilitare şi <strong>urbanistic</strong>e 17<br />
Etapa post-medievală: prima jumătate a sec. XIX<br />
* 1831 – Regulamentul pentru starea sănătăţii şi paza bunei orânduieli în politia <strong>Bucureşti</strong>lor, aprobat la 14 aprilie 1831 şi integrat<br />
Regulamentului Organic: Se prevede lărgirea obligatorie a obligatorie a străzilor "de obşte" (publice) până la 6 stânjeni (~12 m) –<br />
dimensiune minimă – prin cedarea de către riverani a unei fâşii de pământ către stradă şi închiderea străzilor netrebuincioase,<br />
proceduri care au condus la regularizarea tramei stradale.<br />
* 1847 – Regulament pentru împărţirea Capitalei Bucuresci în 3 ocoale: Ocoalele I şi II sunt cuprinse în limitele văpselii de roşu<br />
(centrul oraşului, în care zona studiată nu se încadrează), regulile referindu-se în special la creşterea calităţii materialelor de<br />
construcţie (zidărie, învelitoare, împrejmuire); în ocolul I sunt permise numai materiale necombustibile; apare posibilitatea utilizării<br />
metalului – la învelitoare (alături de ceramică), la parapetul cursivelor şi al balcoanelor şi la împrejmuirea proprietăţilor ("grilajuri de<br />
fier"); zona situată la est faţă de actualul Bd. Magheru este înscrisă în ocolul III, unde restricţiile sunt aproape inexistente.<br />
* 1848 – Regulament pentru alinieri şi clădiri: apar reglementări privind modul de construire, printre care grosimea zidurilor, obligaţia<br />
boltirii pivniţei în ocolul I (şi posibilitatea, în ocoalele II şi III, a unor tavane cu grinzi de lemn), coşurile de fum, obligaţia ridicării<br />
nivelului parterului faţă de nivelul străzii, reglementarea înăţimii minime pentru parter (11 picioare, adică cca 3.40 m, "socotit fără<br />
duşumea"); reglementări privind relaţia proprietar – constructor – administraţie, conţinutul proiectului supus aprobării;<br />
reglementări privind relaţia dintre construcţie şi stradă: interdicţia de a scoate în afara planului faţadei elemente funcţionale;<br />
prescripţii referitoare la ordonarea faţadei (goluri de aceeaşi lăţime, dispuse pe verticală; tratarea diferită a golurilor de la parter;<br />
evitarea elementelor din lemn în planul faţadei şi arcuirea golurilor parterului; limitarea reliefului faţadei; condiţii pentru balcoane).<br />
Etapa de constituire a tramei stradale: a doua jumătate a secolului XIX<br />
* 1850-1860: Reguli pentru construcţiunea clădirilor şi altora din cuprinsul ocolului I (apoi II şi III):<br />
- Reguli imprimate pe formularele de autorizare a construirii, printre care obligaţia proprietarului de a realiza "trotuar de peatră de<br />
Pietroasa" pe fâşia de teren pe care o ceda oraşului.<br />
* 1856: Regulament pentru deschiderea de noi uliţe în capitală:<br />
- Obligativitatea acceptului municipalităţii pentru deschiderea de străzi noi şi de pasaje acoperite; dimensiuni minime ale străzilor: 6<br />
stânjeni (~12 m) pentru străzi de peste 100 stânjeni (~200 m) şi 5 stânjeni (~10 m) pentru cele mai scurte; obligativitatea<br />
proprietarului de a realiza, pe cheltuiala sa, pavarea străzii, de a realiza trotuare şi de a asigura iluminatul şi întreţinerea curăţeniei;<br />
după îndeplinirea acestor condiţii, primăria o integrează domeniului public şi o ia în administrare; obligativitatea ca toate clădirile de<br />
pe noua stradă să aibă faţade uniforme iar în cazul "distribuţiilor egale" [a parcelelor], şi<br />
înălţimi egale (în cazul unor distribuţii diferite, arhitectul oraşului stabileşte soluţia potrivită).<br />
* 1864: Pachetul legislativ adoptat sub Alexandru Ioan Cuza după model francez, în procesul de modernizare a ţării:<br />
- Legea comunală (aprilie 1864): atribuţiile în domeniul urbanismului şi al reglementărilor interioare revin Consiliilor comunale;<br />
- Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri şi greutăţi în România (septembrie 1864): înlocuirea stânjenului Şerban-Vodă<br />
cu metrul se va realiza treptat, până în deceniul 8 al sec. XIX;<br />
- Legea de espropriaţiune pentru cauză de utilitate publică (octombrie 1864): cauza de utilitate publică publică putea fi invocată<br />
pentru comunicaţiuni, salubritate publică şi lucrări de apărare a ţării;<br />
- Codul civil (decembrie 1864): în special articolele referitoare la servituţi – de trecere, picătura apei, distanţa minimă a clădirii faţă de<br />
limita parcelei atunci când există goluri practicate în faţada respectivă (1.90 m).<br />
25 Cf. Nicolae Lascu, op.cit. (capitol dezvoltat în: I. Popescu-Criveanu, S. Popescu-Criveanu, A. Juvara-Chiliman et al., <strong>Studiu</strong> istoric<br />
de fundamentare a P.U.Z. – Traseu cultural Str. Episcopiei, Str. Pictor A. Verona, Grădina Icoanei, dec. 2005) şi textele<br />
reglementare resprective.<br />
Etapa de constituire a fondului construit: sfârşitul sec. XIX şi prima jumătate a sec. XX<br />
* 1878: Regulament pentru construcţiuni şi alinieri (prima variantă: 1874): Zonificare a construirii pe ocoale (ambele fronturi ale<br />
străzilor de limită a ocoalelor – diferite faţă de cele anterioare – sunt incluse într-un singur ocol, pentru coerenţa fronturilor): în<br />
ocoalele I şi II sunt permise numai construcţii de cărămidă şi sunt interzise construcţiile din lemn, iar în ocolul III sunt permise<br />
construcţii din paiantă şi tolerate magaziile din lemn; zona studiată este încadrată în ocolul II; În ocoalele I şi II este nevoie de<br />
aprobare a construirii, moment în care se dictează alinierea clădirii; apar diferenţieri de tratare a regulilor în funcţie de importanţa<br />
străzii; se reia prevederea referitoare la lăţimea minimă – de 12 m – a străzilor; alinierea străzilor (prin proiect comunal) este însoţită<br />
15 Dosar 37/1892, AN-DMB, fond PMB Tehnic cu planul parcelării Gaillac<br />
16 Informaţii există în mai multe dosare, unul relevant fiind cel păstrat în arhiva tehnică a PMB, dosar nr. 2/1925 cu referire la imobilul aflat azi la nr. 6<br />
şi 6A din această stradă<br />
17 Cf. Nicolae Lascu, op.cit. (capitol dezvoltat în: I. Popescu-Criveanu, S. Popescu-Criveanu, A. Juvara-Chiliman et al., <strong>Studiu</strong> istoric de fundamentare<br />
a P.U.Z. – Traseu cultural Str. Episcopiei, Str. Pictor A. Verona, Grădina Icoanei, dec. 2005) şi textele reglementare resprective.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 11/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
de "nivelarea" străzii şi de proiectarea canalizării; fixarea traseului străzilor se face, pentru prima oară, în funcţie de calitatea fondului<br />
construit şi nu "echitabil", pe ambele laturi ale străzii; până la o adâncime de 6 m de la stradă, aşezarea clădirilor trebuie<br />
să se realizeze paralel cu strada. Înălţimea clădirilor este diferenţiată în funcţie de lăţimea străzii şi determinată de aceasta:<br />
"înălţimea maximă a faţadelor caselor pe aliniere este determinată prin lărgirea definitivă a stradelor. Această înălţime... nu va putea<br />
trece peste lărgimea definitivă a stradelor". Pentru străzile cu lăţimea până în 8 m, înălţimea maximă a clădirilor este de 6 m (1<br />
nivel); pentru cele cu lăţimi între 8 şi 11 m, de 10 m (2 niveluri); pentru cele între 11-20 m, de 14 m (3 niveluri) iar pentru cele de<br />
peste 20 m, 17 m (4 niveluri). Clădirile situate la intersecţie puteau avea înălţimea corespunzătoare străzii mai largi. Înălţimea<br />
beciurilor şi mansardelor nu intra în calculul înălţimilor, ceea ce deschidea posibilitatea apariţiei unui nivel suplimentar, mansardat;<br />
apare posibilitatea teşirii sau rotunjirii clădirilor sau împrejmuirilor situate la intersecţii de străzi; sunt stabilite limitele de gabarit faţă<br />
de planul faţadelor ale balcoanelor (0.90 m), profilaturilor parterului (0.08 m), ancadramentelor uşilor şi ferestrelor (0.12/0.16m), a<br />
cornişelor, coloanelor şi pilaştrilor (0.16 m) – existând posibilitatea realizării de profiluri mai pregnante, cu o depărtare<br />
corespunzătoare a clădirii faţă de aliniere; nu erau admise reparaţii capitale decât în cazul construcţiilor existente aşezate la noua<br />
aliniere a străzii sau retras faţă de aceasta; pentru celelalte clădiri, era obligatorie aşezarea la noua aliniere. În 1881, prin completare<br />
a regulamentului, au fost stabilite 53 străzi unde toate clădirile aşezate la aliniere trebuia să aibă doua etaje minimum, cu înălţimea<br />
minimă de 10 m şi maximă de 11 m, independent de lăţimea străzilor respective.<br />
* 1878-1901: Regulamentul asupra salubrităţii construcţiilor şi locuinţelor: Introduce obligativitatea pentru toţi proprietarii de a-şi<br />
împrejmui proprietăţile; stabileşte un procent maxim de ocupare a parcelei (clădirea putea ocupa maxim 2/3 din suprafaţa parcelei,<br />
restul urmând a rămâne spaţiu liber); curtea trebuie să fie "nivelată şi aşternută cu pavagiu de piatră, pietriş, asphalt sau lemn<br />
sistematic"; introduce reglementări pentru sporirea confortului interior al locuinţelor; introduce obligativitatea grupurilor sanitare<br />
pentru locuinţe şi unele construcţii publice şi stabileşte primele prevederi referitoare la realizarea racordării la reţeaua de canalizare.<br />
* 1890-1891: Regulamentul pentru construcţiuni şi alinieri: introduce diferenţierea ocupării maxime a parcelelelor în funcţie de ocol:<br />
ocolul I: 4/5; ocolul II: 3/4; ocolul III: 1/3, prescripţie necorelată cu lăţimea străzilor; curtea trebuie să fie nivelată şi pavată; limitele<br />
ocoalelor sunt aceleaşi cu cele din 1878 şi sunt modificate major în 1891: zona situată la vest faţă de actualele străzi Polonă-<br />
Calderon este inclusă în 1891 ocolul I, iar zona situată la est faţă de acestea, în ocolul II; înălţimea clădirilor se menţine; introduce<br />
diferenţierea între străzi pe care aşezarea la aliniere este obligatorie şi străzi pe care este posibilă aşezarea la aliniere sau retras<br />
faţă de aceasta. În 1891, obligativitatea aşezării la aliniere s-a extins în tot ocolul I şi pe principalele artere ale oraşului (printre care<br />
au fost introduse şi bulevardele); tot aici, din 1890 se prevede obligativitatea realizării de împrejmuiri către stradă exclusiv din fier<br />
sau fontă, pe soclu de zidărie sau piatră; introduce obligativitatea pentru toţi proprietarii de a-şi împrejmui proprietăţile; teşitura<br />
clădirilor şi împrejmuirilor la intersecţii este posibilă (nu obligatorie); în rest, regulamentul reia prevederile regulamentelor din 1878 şi<br />
le unifică, cu anumite modificări;<br />
* În 1901, regulamentul este completat cu prevederi speciale pentru vecinătatea bisericilor: restricţii funcţionale, interzicerea<br />
practicării de goluri spre biserică în cazul anumitor funcţiuni, interzicerea construirii pe o rază de 10 m , iar dacă terenul aparţine<br />
bisericii, statului sau comunei, acesta va fi “rezervat exclusiv pentru piaţă, stradă sau grădină".<br />
Etapa de modernizare a fondului construit: deceniile 3-4 ale secolului XX<br />
* 1928: Regulamentul de construcţiuni şi alinieri: întreaga zonă studiată este cuprinsă în zona I (centrală); parcela minimă<br />
construibilă este definită în funcţie de tipul clădirii: clădiri comerciale: min. 80 mp (teren de colţ); min. 100 mp (câmp), lungimea<br />
aliniamentului în zona I – min. 8 m, adâncimea – min. 6 m; case de raport: min. 100 mp (teren de colţ); min. 150 mp (câmp),<br />
lungimea aliniamentului în zona I – min. 10 m, adâncimea – min. 8 m; vile grupate: min. 150 mp (teren de colţ); min. 200 mp (câmp),<br />
lungimea aliniamentului în zona I – min. 10 m, adâncimea – min. 10 m; vile izolate: min. 200 mp (teren de colţ); min. 250 mp (câmp),<br />
lungimea aliniamentului în zona I – min. 15 m, adâncimea – min. 15 m; celelalte tipuri de clădiri (locuinţe ieftine, industrii mari şi mici)<br />
nu apar în zona studiată. Regimul de aliniere depindea de vecinătăţi; prin excepţie, au fost stabilite 30 străzi "comerciale" pe care<br />
era impus regimul închis pe aliniere. Pentru "construcţiuni monumentale" se poate face excepţie de la normele de aşezare pentru<br />
strada respectivă. Regimul de înălţime prevăzut în perioada anterioară a fost modificat prin: creşterea înălţimii maxime pe teritoriul<br />
oraşului de la 16 m la 17 m (putându-se face şi derogări); modificarea raportului dintre înăţimea maximă a clădirilor (H) şi lăţimea<br />
străzii (L): H=L pentru majoritatea străzilor, dar H≥8 m; pentru strazile comerciale, H≤L+4 m; pentru bulevarde: înălţime sporită în<br />
general; posibilitatea de a construi peste cornişa principală a clădirii "în gabarit" – arc de cerc cu raza de 6 m pentru clădiri cu<br />
înălţimea peste 15 m şi cu raza de 10 m pentru clădiri cu înălţimea între 8 şi 15 m); elementele decorative ale acoperişului înscrise<br />
într-un arc de cerc cu rază cu 1 m mai mare decât cele menţionate; ocuparea parcelelor este definită printr-o fracţie minimă din<br />
parcelă care trebuie să rămână liberă: în zona centrală, minim 1/4 (1/6 pe bulevarde), dar nu mai puţin de 30 mp; se menţin<br />
reglementările referitoare la profilatura faţadelor; apare reglementarea referitoare la bovindou (care nu putea depăşi 1/3 din lungimea<br />
faţadei, trebuia situat peste limita de 3 m înălţime de la cota solului şi putea ieşi cu max. 0.90 m faţă de planul faţadei).<br />
* 1939: Regulamentul de construcţiuni şi alinieri: zona situată la vest faţă de actualele străzi Polonă-Caragiale – clasa IV; zona<br />
situată la est de acestea – clasa III; dreptul de parcelare este condiţionat de obţinerea unui certificat de aliniere şi regim şi a unei<br />
autorizaţii provizorii; autorizaţia definitivă se elibera numai după realizarea lucrărilor edilitare. În clasele III, IV şi V, parcela minimă<br />
construibilă era de 400 mp; lungimea minimă a aliniamentului era de 15 m şi adâncimea minimă a parcelei, de min. 20 m; procentul<br />
de ocupare a terenului:<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 12/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
în clasa III – 50%, în clasa IV – 65%; în clasa V – 75%; aşezarea clădirii pe parcelă este definită prin alinierile către stradă, alinierea<br />
de fund, alinierea laterală şi alinierea dosnică (pentru al doilea rând de clădiri); distanţa minimă dintre alinierea laterală a clădirii şi<br />
limita parcelei este definită ca fiind min. 1/4 din înălţimea clădirii la planul superior al fiecărui cat, şi nu mai mică de 3 m. În clasele III<br />
şi IV, regimul grupat este considerat o excepţie. În fapt, în clasele III-V, regimul închis devine singurul admis; distanţa minimă dintre<br />
alinierea de fund a clădirii şi limita de fund a parcelei este definită ca fiind min. 1/2 din înălţimea clădirii la planul superior al fiecărui<br />
cat la parcelări noi (min. 1/3 la terenurile existente), şi nu mai mică de 3 m; în clasele III, IV şi V sunt admise curţi închise cu<br />
suprafaţă de cel puţin 60 mp, având legătură cu strada printr-un gang; În clasele III şi IV, înălţimea la cornişa principală este egală cu<br />
lăţimea străzii, peste care se poate ridica cu max. 7m, în retragere (în gabarit); în clasa III, înălţimea maximă este de 15/18 m (+ 7<br />
m), adică 22/25 m. Normele privind profilatura faţadelor principale sunt extinse către celelalte faţade; suprafaţa bovindourilor este<br />
limitată la 1/3 din suprafaţa faţadei, situat peste 3.50 m.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul<br />
protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa I - Fundamentare teoretică - faza II/2005 - U.A.U.I.M.<br />
– C.C.P.E.C. – 06.2006. Autor al studiului istoric: arh.urb. Irina Popescu-Criveanu Pag. 15/27<br />
* momentul definitoriu în evoluţia zonei studiate este cel al proiectării tramei stradale moderne, în primele două decenii ale secolului<br />
XX. Un exemplar al planului 1911 (ediţia 1:1.000), din arhiva fostului Institut proiect <strong>Bucureşti</strong> 18 , conţine străzile proiectate, ampriza<br />
acestora, benzile de construibilitate. Datarea planului este incertă, cea mai mare probabilitate fiind ca acesta să fi fost realizat cca<br />
1913-1919 (şi, în orice caz, ante 1927), de inginerul Cincinat Sfinţescu. Planul, preluat şi de Planul de Sistematizare din 1935,<br />
prevedea realizarea de străpungeri importante în ţesutul urban pentru fluidizarea circulaţiei, circulare şi radiale, şi anume:<br />
- Trasarea Bd. Dacia – 28 m lăţime în zona Parcului Ioanid (20 m+2x4m) şi 30 m lăţime în tronsonul până la intersecţia cu Str.<br />
Icoanei; trasarea Str. Dumbrava Roşie – 20 m în tronsonul din zona Parcului Ioanid (12m+2x4m) şi 12 m în tronsoanele estice;<br />
trasarea Pieţei Spaniei peste Crematoriul de gunoaie – 35 m lăţime (2x12 m şi 11 m – scuarul central); realizarea unei pieţe de mici<br />
dimensiuni la intersecţia Str. A. Vlaicu şi d. Roşie (25 m lăţime, 43 m lungime);<br />
Trasarea Bulevardului Dacia a durat însă foarte mult în etapa de exproprieri astfel că el a fost finalizat abia după mai bine de 20 de<br />
ani, în special în partea care a vizat prelungirea acestui bulevard până în intersectarea traseului cu Calea Dorobanţilor 19 . Această<br />
operaţiune <strong>urbanistic</strong>ă a afectat direct proprietăţile cu număr par aflate pe strada Romană, între străzile Dorobanţi şi Polonă, acestea<br />
fiind expropriate şi primind construcţii noi, de alt gabarit şi expresie arhitecturală. Astfel, blocul de colţ realizat după planurile<br />
arhitectului Simotta 20 între străzile Dacia şi Eminescu precum şi primele blocuri interbelice care urmează pe frontul sudic al străzii<br />
Eminescu, ilustrează foarte bine această etapă <strong>urbanistic</strong>ă. Regimul de înălţime al acestora este de P + 5-7 etaje iar alinierea este<br />
făcută chiar pe aliniament, frontul fiind continuu pe acest segment de stradă. Tendinţa aceasta, ce îşi are originile în anii ’20 ai sec.<br />
XX, a fost continuată şi mult accentuată prin finalizarea în 1938 a masivului bloc din intersecţia Eminescu cu Dorobanţi 21 sau a<br />
blocului “Zodiac” din Calea Dorobanţilor nr. 36-40.<br />
Reglementările specifice zonei, care au marcat în mod direct zona studiată sunt planurile de alinieri de străzi ce intersectează<br />
acest teritoriu. Acestea, în ordine cronologică sunt:<br />
Alinierea Callea Herestreului, AN-DMB, Fond PMB Alinieri, dosar 213/1866<br />
Alinierile străzii Romană, AN-DMB, Fond PMB Alinieri, dosarele 658/1886, 175/1888 şi 628/1926<br />
Alinierea străzii Cometa, AN-DMB, Fond PMB Alinieri, dosar 695/1898<br />
Alinierea Căii Dorobanţilor, AN-DMB, Fond PMB Alinieri, dosar 159/1889<br />
Alinierea străzii Precupeţii Noi, AN-DMB, Fond PMB Alinieri, dosar 358/1869<br />
Alinierea străzii Caragea Vodă, AN-DMB, Fond PMB Alinieri, dosar 503/1903<br />
2.3.4. Evoluţia populaţiei şi a caracterului funcţional<br />
Populaţia din mahalaua Precupeţii Noi este greu de urmărit în evoluţia caracterului său dincolo de începuturile secolului XIX. Totuşi<br />
toponimele din zona mai largă din care face parte şi perimetrul analizat, conţine termenii care pot da o idee despre natura<br />
locuitorilor. Astfel, ctitorii unor biserici par a fi aparţinut unor bresle ce ţineau de comerţ si de producerea pâinii – Precupeţii Vechi,<br />
Precupeţii Noi, Manea Brutarul, Pitar Moş. De altfel, vastele terenuri neconstruite ce apar pe planul din 1789 arată o activitate de tip<br />
agricol. La trecerea în secolul XIX apar şi informaţii statistice referitoare la populaţia <strong>Bucureşti</strong>ului în general. În plus, planul din 1846<br />
înregistrează multe persoane cu nume de “Brutaru” sau “Pitaru”.<br />
Evoluţia populaţiei 22 în <strong>Bucureşti</strong> şi periferia studiată are următoarele caracteristici:<br />
18 Copie a planurilor din zona studiată în arhiva I. Popescu-Criveanu.<br />
19 Acte de expropriere precum şi planuri de aliniere aflate la AN-DMB ilustrează această evoluţie<br />
20 In arhiva tehnică a PMB există în dosarul nr. 550/1936 dezbaterile şi variantele de aliniere propuse pentru această importantă parcelă de colţ ce<br />
risca să fie neconstruibilă şi să lase pentru multă vreme aparent calcanul construcţiei învecinate ; dosarul 199/1939 indică într-o lista de autorizaţii pe<br />
anul respectiv pe arh. Gheorghe Simotta ca autor al proiectului de autorizare la această adresă<br />
21 cf. Gheorghe Parusi, op. cit. pag. 590<br />
22 F. Georgescu, "Aspecte privind împărţirea administrativă şi evoluţia demografică din Bucurestii anilor 1831-1848, in: Materiale de Istorie şi<br />
Muzeografie, vol. III, f.a., f.ed. [Muzeul de Istorie a Oraşului <strong>Bucureşti</strong>], pp. 53-88.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 13/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
- În 1789, oraşul <strong>Bucureşti</strong> era împărţit în 5 "plăşi" şi 80 mahalale; în total existau 6006 case. Plasa "Podul Mogoşoaiei" (16<br />
mahalale,1092 case) cuprindea şi mahalaua Precupeţii Noi; în 1807, oraşul a fost împărţit în 5 culori ("boiele"), sub administraţie<br />
rusească, redistribuite în 1831.<br />
- În momentul catagrafiei generale a oraşului din 1831, acesta cuprindea 78 mahalale, 58.893 locuitori, 9342 case; "văpseaua<br />
galbenă" (fosta plasă a Mogoşoaiei) avea 21 mahalale, 2018 case, 10.190 locuitori; În 1835, se reorganizează oraşul; plasa<br />
Mogoşoaia are 15 mahalale, printre care şi Precupeţii Noi.<br />
- În 1838, catagrafia generală indică o populaţie totală de 63.604 locuitori, în 10.601 case. "Culoarea de galben" (11.555 "suflete" în<br />
2449 case) avea 18 mahalale, printre care Precupeţii Noi. Din compararea acestor date, se poate observa că, în intervalul 1831-<br />
1838, sporul populaţiei în oraş a fost de +1.0%, iar cel al clădirilor de +13.48%; acest fapt reprezintă rezultatul dezvoltării zonei<br />
perimetrale a oraşului, începută în sec. XIX şi continuată până la cel de-al doilea război mondial.<br />
De această dezvoltare a beneficiat din plin zona mahalalei Precupeţii Noi pe toată această perioadă anterioară schimbării de regim<br />
politic după cel de-al doilea război mondial.<br />
Către mijlocul secolului al XIX-lea se observă din numele proprietarilor notaţi pe planul Borroczyn că populaţia era una de oameni<br />
modeşti. Foarte mulţi poartă nume cu caracter profesional de unde rezultă că o parte dintre ei erau brutari, pitari, zidari iar printre<br />
aceştia exista şi un olar sau un plugar. Locurile agricole sunt înca vaste şi concurează terenurile ce aveau gropi de nisip; acestea<br />
păreau a fi în posesia unor moştenitoare căci mai multe nume indică “Văduva”. Planul de aliniere al Căii Herestreului din 1869<br />
confirmă datele mai puţine din planul Boroczyn referitoare la categoriile sociale. Astfel, printre proprietari apar mai multe nume<br />
profesionale – “căruţaşul”, “birjarul”, “cismarul”, “precupeţul”, cârciumarul” şi chiar “vărarul”. Printre aceştia se distinge şi numele unui<br />
anume Ghiţă Rădulescu ce apare până în 1911 ca proprietar al mai multor parcele distincte din Calea Dorobanţilor deci o persoană<br />
cu venituri din exploatările imobiliare. Remarcabil este că numele marcate pe planul 1866 reflectă o componenţă etnică aproape<br />
exclusiv românească, componenţă destul de radical transformată in următoarea jumătate de secol.<br />
Acest profil de nivel social se potriveste cu imaginea planurilor de până spre 1890 care arată că zona aceasta era una dintre cele<br />
mai rarefiate ale capitalei deci şi cu cele mai puţine facilităţi urbane. Un plan din 1896 23 arată că pe Calea Dorobanţilor exista o linie<br />
de tramvai cel puţin cu începere din 1890.<br />
Se distinge creşterea prestigiului social în partea de sfârşit de secol XIX atunci când în perimetrul studiat se localizau proprietăţi ale<br />
unor personalităţi ale epocii ce acopereau toate curentele politice ale vremii. Nume sonore ce aveau proprietaţi în zona studiată sau<br />
în imediata apropiere a limitelor de azi ale acestei zone erau: Grigore Capşa, Jean Lahovary, Petre Carp, Take Ionescu, Bazil<br />
Assan, Nicolae Fleva, George Cantacuzino, Henry Catargi, Constantin I.C. Brătianu, Iuliu Maniu, Ernest Broşteanu. În mahalaua<br />
Precupeţii Noi se pare că s-a născut şi poetul Alexandru Macedonski a cărui casă a fost demolată cu ocazia construirii corpului nou<br />
al Academiei de Studii Economice şi în memoria căruia se mai păstrează azi fragmentul de stradă cu numele său. De asemenea, un<br />
nume sonor al culturii asociate perimetrului studiat este Iacob Negruzzi (a cărui casă se afla pe strada Romană pe terenul astăzi<br />
liber din faţa corpului nou al Academiei de Studii Economice expus la bd. Dacia). În cursul finalului de secol XIX şi început de secol<br />
XX aici îşi aveau proprietăţile şi persoane cu un statut social superior fie prin funcţii fie prin avere precum: N.T Fillitis sau vecinul său<br />
din Calea Dorobanţilor generalul Palladi ori familia Slătineanu ce a ridicat azilul ce se află astăzi în calea Dorobanţilor nr. 60<br />
În ciuda caracterului rezidenţial cu un nivel de social ridicat, în teritoriul actualei Z.C.P. nr. 10 – “Dorobanţi” s-au aflat multă vreme şi<br />
mai multe unităţi de diverse profile economice precum fabrica de aparatură “electro-tehnică sanitară” a lui Harry Feldman, “evreu<br />
pământean” ce se găsea pe terenul actualei adrese poştale Mihai Eminescu nr. 23. Acesta a făcut, de altfel, obiectul unor anchete<br />
sanitare căci atelierul pe care îl avea în strada Romană nr. 77 era considerat insalubru în ciuda faptului că era (conform antetului)<br />
furnizor de echipamente electrico-sanitare chiar pentru Ministerul de Război. Problema semnalată de poliţia sanitară a oraşului era<br />
faptul că nu exista un coş de fum de 30 sau 40 m deasupra solului (în două somaţii distincte se face referire la aceste valori diferite)<br />
ci, din declaraţia proprietarului, de numai 20 m (aproape echivalentul în înălţime al blocurilor interbelice). Deci, atelierul funcţiona cel<br />
puţin din 1913 în imediata apropiere de reşedinţele Filliti şi Brătianu cu un coş de fum de înălţimea unui imobil P+6! 24 . Acesta fusese<br />
chiar reclamat de vecini, după cum rezultă din dosarele citate, pentru faptul că unitatea sa industrială producea zgomot la ore<br />
matinale prin producerea ambalajelor acest aspect subliniind că, în ciuda prezenţei substanţiale a unor persoanalităţi în zonă,<br />
prezenţa claselor înferioare precum şi a clasei de mijloc era de asemenea importantă. Deşi poate părea anecdotică, una dintre cele<br />
5 autorizaţi de construire emise în cursul ocupaţiei <strong>Bucureşti</strong>ului din 1917 este pentru această proprietate.<br />
Pe terenul ocupat astăzi de corpul Academiei de Studii Economice expus la Calea Dorobanţilor s-a aflat o proprietate a celebrei<br />
societăţi comerciale italiene Pirelli cu profil de producţie şi comercializare de anvelope care a preluat vechea locuinţă a fostului<br />
primar Nicolae Fleva. Acest aspect poate proba şi interese de acest tip pentru această parte a oraşului, interes ce mai este încă<br />
documentat prin prezenţa fizică a unui atelier-garaj art-deco ce se mai păstrează în Calea Dorobanţilor nr. 31-33, atelier ce datează<br />
din anii 1930 când aici a fost realizată o investiţie cu scopul expunerii, comercializării şi întreţinerii automobilelor. Din zona micilor<br />
industrii artizanale mai există şi azi mărturii pe terenul aflat astăzi în Calea Dorobanţilor nr. 54, autorizările din anul 1907 25 indicând<br />
aici, pe proprietatea inginerului Lorenti, ateliere de prelucrări ale metalului (forjă, strungărie) cu acces secundar către strada Fetei ca<br />
23<br />
La AN-DMB, Fond PMB Tehnic, dosar nr. 1345/1896<br />
24<br />
Dosare distincte privind autorizarea respectiv conflictul sanitar-administrativ : 195/1914, 251/1915; 50/1917 arhiva PMB, acte administrative<br />
25<br />
Dosar 95/1907, fond PMB Tehnic, AN-DMB; adresa poşatală la acea dată fiind Calea Dorobanţilor nr. 118<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 14/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
şi în prezent. Către stradă se aflau prăvaliile cu vânzarea pompelor pentru canalizare şi cazane precum şi pentru instalaţii de<br />
încăzire centrală şi băi după cum rezultă din desenul faţadei. Fără îndoială, această unitate de producţie nu era prima în zonă căci în<br />
1869, pe strada Herestreului la nr. 105 figura “Fabrica de maşini” din proprietatea unei doamne Micşunescu, probabil proprietarul<br />
etnic român. Această proprietate are continuitate încă din 1865 sub numele de Hartman 26 (Waller şi ulterior Adolf), cu profil de atelier<br />
şi comercializare utilaje agricole iar în planul oraşului din 1911 figurează ca proprietatea Clayton & Schullewart (fără îndoială o<br />
societate comercială). În anul 1934 aici se solicita o autorizare de către societatea Semănătoarea S.A.R. 27 în vederea construirii unui<br />
corp de clădire cu rol de expunere a maşinilor agricole.<br />
Prin urmare, acest loc din <strong>Bucureşti</strong> a fost pentru o lungă perioadă de timp, la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX un loc de<br />
amestec social şi de utilizare funcţională variată, cu tendinţe de concentrare aici a claselor sociale superioare, pentru ca în preajma<br />
anilor de dinaintea celui de-al doilea război mondial, presiunea interesului imobiliar să conducă spre o oarecare uniformizare a<br />
profilului funcţional legat de locuirea în diverse forme colective, specifice mai curând clasei de mijloc.<br />
Acest caracter social relativ superior dar şi tendinţa de a accentua ponderea locuirii colective s-au menţinut şi în perioada anilor<br />
regimului comunist în ciuda intervenţiilor consistente cu blocuri de locuinţe colective ce au fost realizate în anii de după cutremurul<br />
din 1977. Aceste blocuri masive au mărit inevitabil densitatea de locuire scăzând implicit gradul de confort urban în vecinătăţile<br />
imediate ale acestor inserţii.<br />
2.3.5 Evoluţia şi caracteristicile fondului construit<br />
Clădirile din perimetrul mai larg, care include şi Z.C.P. 10 – “Dorobanţi” se încadrează în tipare formale variate ce sunt caracteristice<br />
tranziţiei de la case astilistice de precupeţi de mahala la formele eclectice şi clasicizante ale sfârşitului de secol XIX şi, mai departe,<br />
către arhitectura premergătoare apariţiei stilurilor specifice perioadei interbelice – neoromânesc şi modernism. Arhitectura zonei este<br />
destul de eterogenă, însă într-o oarecare armonie a fiecărui fragment rezultat din respectarea unor succesiuni de reguli generale<br />
<strong>urbanistic</strong>e, reguli ce s-au schimbat de cel puţin trei ori în decursul ultimilor circa 150 de ani lăsând amprente distincte în fondul<br />
construit existent.<br />
Arhitectura specifică mahalalelor celei de-a doua părţi de secol XIX mai poate fi identificată doar prin câteva clădiri concentrate în<br />
jurul bisericii Precupetii Noi, centrul vechi al mahalalei din care zona studiată făcea parte, pe strada G-ral Broşteanu sau pe strada<br />
ing. Emil Balaban. Este vorba de clădiri cu un singur nivel, cu decoraţie simplificată, concentrată în zona ancadramentelor ferestrelor<br />
şi la nivelul cornişei care se găseşte la o înălţime cuprinsă între 3 şi 5 m. Acest tip de arhitectură a fost treptat înlocuit sau, în<br />
cazurile în care a supravieţuit, a fost transformat drastic în ultimii ani în tendinţa de a consolida şi a “moderniza” fondul construit.<br />
Dintre aceste construcţii rămase, probabil cele mai reprezentative sunt clădirile din strada Gral Broşteanu nr. 6 sau cea a şcolii de<br />
lângă biserica Precupeţii Noi, clădire care nu participă însă la definirea spaţiului public. Aceste categorii de construcţii nu se mai<br />
regăsesc şi în limitele Z.C.P. 10 – “Dorobanţi” decât, eventual înglobate în structuri mai recente (o situaţie posibilă de acest tip ar<br />
putea să se regăsească în Calea Dorobanţilor nr. 43, o proprietate ce a fost comună cu cea de la nr. 41 actual). Printre acestea pot fi<br />
nominalizate casele îngemănate din Calea Dorobanţilor nr. 35-37, case ce au fost radical transformate în exterior dar care conservă<br />
materialul structural ce se evidenţiază a fi fost o alcătuire în oglindă de la bun început. Cum a fost menţionat deja, aceste două<br />
clădiri gemene la origine au fost pe punctul a fi desfiinţate în anul 1934 fapt care arată că astfel de case, mărturii ale unei etape<br />
<strong>urbanistic</strong>e şi arhitecturale caracteristice ultimei treimi a sec. XIX au supravieţuit până astăzi doar ca un joc al întâmplării ceea ce le<br />
le dă un caracter implicit de raritate.<br />
Perioada tranzitorie dintre sfârşitul secolului al XIX-lea şi prima parte a secolului XX pare că a fost foarte productivă având în vedere<br />
că majoritatea caselor de pe străzile G-ral Broşteanu şi ing. Emil Balaban se înscriu în caracteristici. Acestea sunt: un regim de<br />
înălţime sporit la P+1 (de regulă), o abordare stilistică de tip eclectic sau cu influenţe neoromâneşti din perioada de început a acestui<br />
stil. Pentru loturile mai ample şi deţinute de persoanele mai avute arhitectura este foarte elaborată, cu regim de parter şi demisol<br />
înalte, acoperişuri ample şi bine definite, cu împrejmuiri transparente din fier forjat bogat decorat ce prilejuieşte participarea spaţiului<br />
verde privat la conturarea caracterului spaţiului public. Există între aceste două formule arhitecturale şi o clasă intermediară<br />
reprezentată de un grup de case care au fost realizate pe noua aliniere, post 1886, în zona străzii Mihai Eminescu. Este un grup<br />
relativ omogen şi compact, cu câteva corespondenţe ce pot fi identificate şi pe străzile G-ral Boşteanu, Vodă Cargea sau Calea<br />
Dorobanţilor.<br />
Pentru această perioadă avem, deci, construcţii pe loturi mai restrânse cu regim de înălţime la cornişă de circa 7 – 9 m, cu<br />
arhitectură de calitate medie şi peste medie, bazată pe formulele eclectice şi care se concentrează mai mult în perimetrul străzilor<br />
Broşteanu, Balaban şi Polonă dar din care se mai regăsesc încă şi pe traseul Căii Dorobanţilor. Urmează, cu un alt standard ce<br />
rezultă probabil din statutul social al proprietarilor iniţiali, o serie de clădiri grupate în strada Mihai Eminescu şi cu câteva exemple<br />
răzleţe pe străzile alăturate. Grupul de top al acestei perioade este constituit din reşedinţele de lux aflate pe traseul Căii<br />
Dorobanţilor, ridicate în general cu începere din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea. Reperele cele mai reprezentative încă<br />
păstrate sunt Casa Petre Carp 28 , azi ambasadă sau Casa Jean Lahovary 29 astăzi şcoală însă aceste case se remarcă, spre<br />
26<br />
Construirea unui « magasin de maşine agricole » de către Waller Hartman, dosar arhivat la AN-DMB, Fond PMB Tehnic, nr. 43/1865 şi construirea<br />
unui şopron pentru adapostire masini agricole, proprietar Adolf Hartman, acelaşi fond arhivistic Dosar 36/1892.<br />
27<br />
Arhiva tehnică a PMB, dosar 216/1934<br />
28<br />
Proiect Paul Gottereau, AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 53/1893<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 15/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
deosebire de majoritatea celorlalte din categoria lor, prin prezenţa lor în axul unor parcele mai vaste decât media. De altfel, după<br />
cum rezultă din planul de aliniere al Căii Dorobanţilor din 1889, Casa Lahovary a fost realizată graţie comasării a trei parcele mai<br />
înguste, numărul poştal alocat fiind 129 la data respectivă.<br />
În perioada cuprinsă între 1920 şi 1945 a existat o adevărată explozie în sectorul construcţiilor favorizat de noile deschideri de străzi<br />
şi de schimbare a încadrării <strong>urbanistic</strong>e. Astfel, din această perioadă avem relativ compact grupul de blocuri ce marchează<br />
intersecţia străzii eminescu şi bd. Dacia. Şi aici se poate face distincţia între perioada de început – blocul Dacia România, o perioadă<br />
intermediară – blocul lui George Simotta de la intersecţia Dacia cu Eminescu şi o perioadă caracteristică modernismului consacrat<br />
bucureştean. Tot la această perioadă ar putea fi încadrate şi construcţiile foarte apropiate ca perioadă de primul război mondial care<br />
au supravieţuit între Piaţa Romană şi Dorobanţi dar şi blocul anilor ’50 din Piaţa Romană nr. 9 ce marchează cumva sfârşitul acestei<br />
perioade de exprimare arhitecturală. O grupare compactă de construcţii ale acestei perioade a rezultat prin deschiderea actualei<br />
străzi Maior Dimitrie Giurescu lăsându-ne să percepem gustul epocii precum şi manifestarea formelor de dezvoltare imobiliară –<br />
construcţii medii cu mai multe apartamente de densitate sporită. Această perioadă este bine ilustrată şi în străzile Beldiceanu şi<br />
Cihoschi, dezvoltări cu circa un deceniu mai târzii.<br />
Semnificative pentru această etapă rămân însă blocurile aflate la Calea Dorobanţilor cu începere din Piaţa Lahovary şi până la<br />
“Blocul Zodiac” alături de cele din flancul sudic al străzii Eminescu. Remarcabil în cazul blocului “Zodiac” este că Banca Naţională a<br />
Românei a comasat trei parcele după ce cu circa două decenii anterior proiectase la nr. 36, prin arhitectul Petre Antonescu, o<br />
impozantă reşedinţă neoromânească pentru guvernatorul băncii 30 .<br />
Construcţiile perioadei comuniste şi post-comuniste constituie o ultimă grupă importantă ce este caracterizată prin masivitate,<br />
caracter public sau locuire colectivă de foarte mare densitate. Chiar dacă aceste clădiri au continuat o tendinţă clar exprimată în anii<br />
anteriori, totuşi expresia arhitecturală oferită spaţiului public nu se ridică la calitatea epocii anterioare. Din păcate pentru spaţiul<br />
public, aceste imobile vor rămâne foarte multă vreme prezente în aceste locuri, acest lucru înseamnând că va trebui neapărat să fie<br />
integrate în viitoarele concepţii spaţiale aplicabile zonei. Trebuie subliniat că imobilele realizate în prima parte a perioadei comuniste<br />
folosesc, în mod special prin natura publică a lor, un limbaj arhitectural sobru şi individualizat, aplicat locului de amplasare şi cu<br />
utilizarea unor materiale de finisaj nobile în primă instanţă (Piaţa Romană 9, A.S.E.). Prin contrast, blocul de locuinţe P+10 realizat<br />
pe Calea Dorobanţilor la intersecţia cu strada G-ral Broşteanu are o expresie anonimă, cu placaj imitând structura de cărămidă<br />
aparentă şi cu o configurare ce l-ar putea plasa oriunde în <strong>Bucureşti</strong> – de la Bd. Ion Mihalache (fost 1 Mai) până la Şoseaua Iancului.<br />
Dacă arhitectura perioadei comuniste se încadra într-o aparentă coerenţă ce nu ignora chiar în totalitate contextul, multe dintre<br />
inserţiile recente făcute în special în Calea Dorobanţilor, strada Polonă şi pe legăturile dintre acestea, pot fi însă considerate o<br />
agresiune încă şi mai mare la adresa continuităţii şi a armoniei în dezvoltarea urbană în perimetrul studiat.<br />
Concluzia acestei inventarieri este că în zona analizată se întâlnesc toate formele de arhitectură ce pot ilustra evoluţia ultimilor 100 –<br />
150 de ani. Alăturarea acestor forme de expresie se face într-o anumită armonie până către mijlocul anilor ’30 ai secolului al XX-lea<br />
pentru ca, începând cu acest moment, să se producă o oarecare ruptură ce se manifestă foarte accentuat, chiar agresiv, în ultimii<br />
circa 15 ani.<br />
2.3.6 Evoluţia şi carcteristicile suprafeţelor plantate<br />
De la vegetaţia abundentă care caracteriza această parte a oraşului în secolele XVIII şi până târziu la începutul sec. XX, zona<br />
studiată a trecut la un regim de ocupare a terenului relativ intensivă în perioada transformărilor <strong>urbanistic</strong>e majore din prima jumătate<br />
a sec. XX, cu explicaţiile furnizate în părţile capitolului II.3. Această manieră de dezvoltare a condus la faptul că vegetaţia ce<br />
contribuia la aspectul zonei atât din spaţiul public cât şi din proprietăţile private a dispărut treptat în perimetrele de dezvoltare<br />
imobiliară şi a avut tendinţa să fie redus doar la spaţiul verde privat. Nici gabaritul străzilor mai mici nu oferă aceeaşi premisă pe care<br />
Calea Dorobanţilor o fructificase încă de la momentul primei regularizări a traseului decretată în 1866.<br />
Astfel, plantaţiile publice din zona de interes se rezumă în prezent la cele de aliniament de pe Calea Dorobanţilor. Din această<br />
plantaţie de aliniament se mai păstrează o serie de arbori maturi, din specia platanilor. Dată fiind reprezentarea intenţiilor de plantare<br />
regulată descrise pe planul de aliniament din 1866 şi având în vedere diametrul unora dintre aceşti arbori, este destul de posibil ca<br />
aceştia să facă parte din planţaţiile ce trebuie să fi avut loc în această perioadă. Acest aspect va trebui studiat mai în amănunţime de<br />
către Administraţia Domeniului Public în vederea determinării metodelor de protejare a acestui fond verde, inclusiv prin protejarea<br />
individuală a unora dintre platanii respectivi. Totodată, este posibil ca aceşti arbori să facă parte din a doua campanie de<br />
regularizare a traseului Căii Dorobanţilor aşa cum a fost ea decretată prin planul de aliniere al străzii din 1889.<br />
Toate aceste analize istorice prezentate mai sus au concurat la formarea unei imagini complete a situaţiei prezente, la delimitarea<br />
subzonelor care prezintă în mod compact unele sau altele dintre manifestările evoluţiei urbane puse în evidenţă. Totodată există<br />
astfel identificate justificările obiective pentru intelegerea contextului actual respectiv pentru extragerea concluziilor necesare unei<br />
juste reglementării viitoare.<br />
29<br />
Proiect Louis Blanc, AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 25/1889<br />
30<br />
Arhiva tehnică a PMB, dosar 211/1922<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 16/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Prin urmare, caracteristicile Z.I.R derivă din:<br />
- contextele istorice care au condus la anumite tipuri funcţionale şi compoziţionale condiţionate social şi tehnic<br />
- conformarea la condiţiile legale şi de reglementare, care au evoluat şi au condus la tipuri diferite de ocupare a terenului<br />
(atât prin amplasare faţă de spaţiul public cât şi prin coeficienţii de utilizare ai proprietăţilor)<br />
- viziunile diferite în timp privind rolul acestei părţi de oraş, viziuni care au condus inevitabil la exproprieri, demolări şi<br />
construcţii relativ indiferente la context (aşa cum este cazul extinderii A.S.E, situaţie ce a determinat încadrarea acestui<br />
imobil într-o zonă de referinţă distinctă)<br />
3. STUDIU URBANISTIC<br />
3.1. Documentaţii de urbanism aprobate în teritoriul P.U.Z.<br />
Au fost cercetate şi inventariate documentaţiile de urbanism ale căror prevederi sunt încă în vigoare şi produc efecte în zona<br />
studiată; cercetarea a fost limitată de mai mulţi factori: (1) dificultatea de a obţine dosare complete de la arhivele P.M.B. şi ale<br />
primăriilor de sector pentru lucrările recente; (2) dificultatea de a obţine informaţii referitoare la documentaţii anterioare momentului<br />
de început al publicării pe Internet a Hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de urbanism, în cazul primăriilor de sector şi (3)<br />
frecventele modificări ale competenţelor de aprobare a PUZ şi PUD în zonele protejate.<br />
Documentaţiile de urbanism aprobate în cadrul teritoriului reglementat prin P.U.Z. sunt prezentate în anexa 1.8 a studului de<br />
fundamentare din faza 1<br />
Nu a fost posibilă verificarea tuturor Hotărârilor de consiliu Sect. 1 - multe HCL ce privesc documentaţiile de urbanism nu sunt postate împreună cu anexa ce ar cuprinde adresele<br />
3.2. Condiţionări ale P.U.G. şi P.U.Z. aprobate asupra Z.I.R.<br />
Regimul <strong>urbanistic</strong> al Z.P. nr. 10 – Dorobanţi este stabilit, în principiu, de cea mai restrictivă, mai recentă şi mai detaliată<br />
documentaţie de urbanism referitoare la teritoriul său.<br />
Documentaţia elaborată special pentru reglementarea <strong>ZP</strong> nr. 10 este PUZ-<strong>ZP</strong>C aprobat prin HCGMB 279/2000, care instituie un<br />
regim de construire omogen în zonă, chiar dacă aceasta nu este, în fapt, omogenă. Astfel, nevoia de adaptare la situaţia concretă –<br />
pe lângă dorinţa proprietarilor de a construi intensiv - au favorizat regimul derogatoriu pentru intervenţiile din zonă.<br />
Această documentaţie este preluată şi către documentaţiile ulterioare importante (Planul Urbanistic General al <strong>Municipiului</strong><br />
<strong>Bucureşti</strong>, aprobat cu HCGMB nr. 269/2000, alte Planuri Urbanistice Zonale ce sunt chiar în curs de derulare a procesului de<br />
aprobare<br />
Din analiza individuală şi comparată a acestor documentaţii reies următoarele observaţii:<br />
- delimitarea zonei protejate este, cel mai adesea, aproximativă şi neclară; nu sunt evidenţiate explicit imobilele care<br />
face parte din <strong>ZP</strong>;<br />
- nu sunt suficient detaliate tipurile de intervenţii posibile asupra fondului construit şi amenajărilor existente;<br />
- prevederile privitoare la utilizarea funcţională a parcelelor nu sunt corelate între documentaţii;<br />
- caracteristicile parcelelor stabilite RLU aferent PUZ <strong>ZP</strong>C (suprafeţe minime, lungimi de aliniament etc) nu sunt<br />
corelate cu specificul zonei şi nu sunt adaptate, de multe ori, la realitatea din teren;<br />
- unele prevederi regulamentare (în special din RLU aferent PUZ <strong>ZP</strong>C) sunt formulate neclar sau ambiguu, lăsând loc<br />
interpretărilor; de asemenea, majoritatea au un grad de generalitate prea mare;<br />
- reglementările referitoare la indicatori şi indici <strong>urbanistic</strong>i (POT, CUT, Hmax) nu sunt date pe parcele, ci pe ansamblul<br />
zonei / subzonelor, ceea ce dă naştere unor situaţii de inaplicabilitate (sau aplicabilitate defectuoasă) a acestora;<br />
- valorile reglementate ale indicatorilor şi indicilor <strong>urbanistic</strong>i nu sunt corelate între documentaţii, ceea ce produce<br />
situaţii de conflict;<br />
- elementele privitoare la reglementarea aspectului exterior al construcţiilor sunt vagi şi sumare.<br />
Condiţionările P.U.G.<br />
Acestea derivă din înscrierea zonei în parametrii reglementaţi sub indicativul Cp1 – subzona centrală; indicativul rezultat din<br />
regulamentul local fiind Cp1c. Reglementările generale ale P.U.G. pentru această subzonă impun condiţionări cu referire la:<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 17/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
- utilizare funcţională<br />
- condiţii de amplasare, echipare şi conformare a clădirilor<br />
- posibilităţi de ocupare şi utilizare maxime ale terenului<br />
Toate cele trei secţiuni sunt detaliate şi preluate în cadrul regulamentului local al zonei protejate prezentate în continuare.<br />
Prevederile regulamentului local determină:<br />
- limitarea procentului de ocupare al terenului P.O.T. la: 65 % (cu minim 30 m² de teren liber)<br />
- limitarea coeficientului de utilizare al terenului C.U.T. la: 3,2<br />
- menţinerea înălţimilor între minim 13 şi maxim 16 m, cu posibilitatea executării de cel mult două etaje retrase controlate<br />
geometric printr-un cerc cu raza de 4 m şi o tangentă la 45º faţa de orizontală; impunerea unei înălţimi de maxim 3 m în<br />
plus faţă de clădirile existente învecinate<br />
- interzicerea unor funcţiuni care pot produce degradări, poluare, de depozitare a materialelor de diverse naturi, în special<br />
cele cu caracter toxic, funcţiuni care se desfăşoară în construcţii provizorii<br />
- necesitatea menţinerii actualului parcelar<br />
- modul de amplasare pe parcelă<br />
- asigurarea spaţiului pentru parcarea autovehiculelor şi interzicerea staţionării sau garării acestora în construcţii multietajate<br />
dar în acelaşi timp împiedicarea creării de locuri suplimentare faţă de cele existente în interiorul parcelelor<br />
- asigurarea condiţiilor pentru mascarea unor racorduri, branşamente, a sistemelor de telecomunicaţie şi a instalaţiilor de<br />
climatizare atunci când acestea ar fi vizibile din spaţiul public<br />
- configurarea transparentă a împrejmuirilor<br />
- interzicerea materialelor folosite impropriu (placaje, metale vopsite în culori lucioase sau stridente) şi a suprafeţelor mari<br />
vitrate.<br />
Conflicte între condiţionările P.U.G. şi P.U.Z.<br />
Nu pot fi identificate conflicte între cele două paliere cu toate că există unele diferenţe între aceste niveluri de reglementare.<br />
Diferenţele sunt în sensul micşorării P.O.T. maxim (la 65% faţă de 70% cu opţiuni de ocupare şi restului de teren cu anexe) şi<br />
creşterii C.U.T. maxim (de la 3 pentru parcele mai mici de 350 mp la 3,2 cu titlu general) în regulamentul local în raport cu cel<br />
general.<br />
Un potenţial conflict ce poate rezulta din interpretări diferite ale regulamentelor se referă la construibilitatea parcelelor. Astfel,<br />
regulamentul P.U.G indică necesitatea comasării unor parcele mai mici de 400 m în vederea construirii unui regim superior P+4.<br />
Având în vedere prevederile regulamentului P.U.Z. care interzic astfel de comasări, ar putea să rezulte că în această zonă nu se<br />
poate atinge regimul de P+4.<br />
Eficienţa măsurilor de reglementare până la momentul prezentului studiu<br />
La constrângerile prezentate anterior se adaugă cele legate de avizarea prealabilă de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului<br />
Naţional şi a instituţiei descentralizate a oricărei documentaţii prezentate în vederea autorizării prevăzute de legea 50/1991 privind<br />
autorizarea lucrărilor de construcţii. Dintre aceste prevederi reglementare, o parte au fost deja încălcate. Unele dintre respectivele<br />
interdicţii sunt prezente la construcţii ce erau deja executate la data eleborării prezentelor reglementări. Pentru aceste situaţii este<br />
necesară precizarea măsurilor viitoare, prin noul regulament de urbanism, astfel ca în situaţia intervenţiilor viitoare ce vor necesita<br />
autorizări, acele construcţii să poată fi aduse în standardele zonei.<br />
Concluzii şi direcţii de reglementare<br />
a) măsuri ce trebuie întărite<br />
Măsurile din aceasta categorie ţin de controlul calităţii imaginii zonei din punct de vedere al utilizării funcţionale, al expresiei<br />
arhitecturale manifestată prin volume, materiale şi culori, detalii de execuţie.<br />
b) măsuri ce trebuie nuanţate<br />
Nuanţare este necesară în domeniul regimul de ocupare al parcelelor în ceea ce priveşte regimul de aliniere, procentul de ocupare<br />
sau coeficientului de utilizare astfel încât racordările între diversele etape istorice să nu producă rupturi de scară sau gabarit.<br />
Această cerinţă este de altfel explicită în regulamentele P.U.G. şi P.U.Z în vigoare.<br />
Aspecte legate de formulări interpretabile din constrângerile prevăzute de reglementaea în vigoare în prezent trebuie limitate în aşa<br />
fel încât formulări de tipul “utilizare improprie” sau “culori stridente” să fie înlocuite de formulări mai exacte şi cu mai puţine posibilităţi<br />
de interpretare subiectivă.<br />
Între măsurile ce necesită precizări se mai regăseşte cea legată de menţinerea parcelarului în situaţia în care există deja situaţii în<br />
care proprietatea asupra mai multor parcele învecinate aparţine unei singure entităţi juridice fapt care conduce la o comasare de<br />
facto; răspunsul la această necesitate de protejare a parcelarului neputând fi decât cea legată de configurarea noilor construcţii ce<br />
vor fi propuse şi care să reflecte distincţia dintre parcelele iniţiale.<br />
măsuri ce trebuie abandonate sau schimbate radical din punct de vedere al orientării sau al parametrilor<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 18/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
În această categorie de măsuri pot fi încadrate cele legate de controlul numărului şi posibilităţii de parcare a autovehiculelor în<br />
condiţiile în care în prezent nu se face distincţie între autoturismele legate de reşedinţe şi cele legate de activităţi comerciale curente.<br />
Pentru descurajarea traficului rutier ar trebui limitată posibilitatea de a crea spaţii de parcare aferente activităţilor comerciale. Acest<br />
aspect este precizat în regulamentele în vigoare dar fără precizări sau formulări lămuritoare. Descurajarea traficului rutier şi<br />
inhibarea parcării în stradă trebuie să ţină însă cont de caracterul preponderent rezidenţial din zonă, caracter care nu poate fi<br />
despărţit de nevoia de a staţiona la locul de reşedinţă a mijloacelor de transport individuale.<br />
c) alte măsuri<br />
Alte constrângeri, ce ţin de protocolul diplomatic, se leagă de prezenţa în zonă a două ambasade şi a unui centru cultural străin,<br />
aceste instituţii presupunând măsuri şi dotări speciale în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi integrităţii acestora. Pentru a nu<br />
afecta coerenţa imaginii zonei protejate şi pentru a nu stânjeni persoanele aflate în trafic pietonal, o reglementare în ce priveşte<br />
acest aspect ar putea să fie necesară.<br />
3.3. Poziţia Z.I.R. în zona centrală a <strong>Municipiului</strong> Bucureşţi<br />
Z.C.P. nr. 10 – Dorobanţi face parte din extremitatea nordică a oraşului istoric, limita acestuia fiind constituită de actualul inel 1,<br />
arterele Iancu de Hunedoara şi Ştefan cel Mare fiind astăzi mărturia cea mai apropiată a acestei delimitări. Aşa cum a fost reflectat<br />
în expunerea evoluţiei istorice a perimetrului analizat, aici a fost una dintre zonele cele mai mobile ale ultimei părţi a secolului al XIXlea<br />
şi locul unde s-au manifestat atât măsurile de densificare ale urbanismulului local al anilor 1930 – 1940 cât şi măsurile de<br />
reconfigurare masivă din punct de vedere ale siluetei urbane din perioada comunistă de după anii 1960.<br />
Prin urmare, această poziţie asigură prezenţa în zonă a unor mici şi răzleţe mărturii ale finalului de secol XIX, cu arhitectură specifică<br />
zonelor periferice cu potenţial rezidenţial ale perioadei cât şi grupuri compacte de construcţii interbelice realizate în baza unor<br />
reglementări precise şi respectate alături de construcţii ieşite din scara locului, cu puternice tendinţe de presiune imobiliară în<br />
prezent ce-şi au originea în urbanismul care-si propunea anihilarea “oraşului burghez”.<br />
3.4. Situaţia Z.I.R. şi disfuncţionalităţi<br />
3.4.1. Regimul juridic de protecţie<br />
Zone protejate construite<br />
Zona studiată reprezintă zona protejată nr. 10 – „Dorobanţi”, aşa cum a fost definită prin P.U.Z. Zone Construite Protejate –<br />
Municipiul <strong>Bucureşti</strong>, aprobat în 2000, se învecinează cu următoarele alte zone protejate: ZCP 24 – Eminescu, ZCP 94 – Căderea<br />
Bastiliei, ZCP 95 – Polonă<br />
Monumente istorice<br />
Următoarele imobile din teritoriul P.U.Z. sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, aprobată prin O.M.C.C. nr. 2361/2010 (M. Of.<br />
Partea I, nr. 670 bis din 1 octombrie 2010) în următoarele categorii (denumirile şi datele referitoare la monumentele istorice sunt<br />
conforme L.M.I):<br />
(01) Situri<br />
Practic tot teritoriul supus reglementării prin prezentul PUZ este componentă a monumentului istoric, categoria “sit”, cod lista<br />
monumentelor istorice:<br />
B-II-s-B-17910, Splaiul Independenţei - str. Vasile Pârvan - str. Berzei - str. Buzeşti - str. Sevastopol - str. Grigore Alexandrescu - str.<br />
Polonă - str. Mihai Eminescu – str. Traian– str. Popa Nan – str. Ţepeş Vodă – str. Traian – str. Dr. Maximilian Popper – str. Anton<br />
Pann – Bd. Mircea Vodă – Bd. Corneliu Coposu – str. Halelor (delimitat cf. M. Of. nr. 0670 bis/2010, Lista Monumentelor Istorice<br />
2010)<br />
(02) Ansambluri<br />
Pe teritoriul ZCP 10 – Dorobanţi nu se găsesc monumente istorice din categoria “ansamblu”<br />
(03) Monumente<br />
În perimetrul ZCP 10 – Dorobanţi se mai găsesc următoarele monumente istorice:<br />
B-II-m-B-18615, Calea Dorobanţilor nr. 39<br />
B-II-m-B-18616, Calea Dorobanţilor nr. 49<br />
B-II-m-B-20947, Calea Dorobanţilor nr. 16<br />
B-II-m-B-18614, Calea Dorobanţilor nr. 36-40<br />
B-II-m-B-18617, Calea Dorobanţilor nr. 72<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 19/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
3.4.2. Condiţii geotehnice generale<br />
Condiţiile geotehnice generale din zona studiată rezultă din studiile geomorfologice, geologice, geotehnice şi hidrogeologice<br />
efectuate în mun. <strong>Bucureşti</strong> în scopul reabilitării construcţiilor avariate în al Doilea Război Mondial sau în cutremurele de pământ din<br />
1940 şi 1977, precum şi în scopul amplasării unor noi edificii, reţele de apă şi canal sau realizării Magistralei 2 de metrou.<br />
a. Condiţii geomorfologice<br />
Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată se situează pe al doilea nivel de terasă de pe partea stângă a răului Dâmboviţa,<br />
cu altitudinea relativă de 3-7m. Lunca răului Dâmboviţa are o lăţime apreciabilă, în extravilan atingând chiar 1,5 km.<br />
Contactul cu fruntea nivelului superior de terasă, cu altitudinea relativă de 8-15m, lipseşte până în zona cartierului Fundeni.<br />
Contactul morfologic dintre al doilea nivel de terasă şi câmp este dificil de delimitat pe teritoriul mun. <strong>Bucureşti</strong> din cauza efectului<br />
acţiunilor antropice.<br />
Suprafaţa terenului în zona studiată este relativ plană şi orizontală, fiind situată intre partea umedă şi asanată din nordul oraşului şi<br />
partea relativ mai apropiată din sud care este rezultat al asanării şi rambleierii unor viroage preexistente care drenau apa izvoarelor<br />
spre râul Dâmboviţa şi generau zone de băltire locale de dimensiuni reduse (ex. zona Grădina Icoanei, zona scuarului dintre str.<br />
C.A. Rosetti – str. T. Arghezi – str. Şcoalei etc).<br />
b. Condiţii geologice<br />
Teritoriul mun. <strong>Bucureşti</strong> face parte din marea unitate structurală denumită Platforma Moesică şi se încadrează în unitatea Câmpiei<br />
Române. Formaţiunile care iau parte la alcătuirea geologică a Câmpiei Române aparţin Paleozoicului, Mezozoicului şi Neozoicului,<br />
depuse peste un fragment cutat constituit din şisturi verzi, la partea superioară existând depozite cuaternare bine dezvoltate.<br />
Studiile geologice privind subsolul <strong>Bucureşti</strong>ului au început încă din anii 1865-1870 şi au continuat, cu întreruperi, până în zilele<br />
noastre. Ele au la bază executarea a cca 2500-3000 foraje hidrogeologice sau geotehnice cu adâncimi de 8-300m sau (pentru<br />
prospectarea gazelor şi apelor termo-minerale) de peste 2500-3000m.<br />
Sistematizarea geologică şi structurală a subsolului oraşului s-a realizat în anul 1923, după executarea primului foraj de studiu având<br />
adâncimea de 1000m realizat în Parcul Carol, când geologul Em. Protopopescu – Pache a întocmit profilul detaliat al stratelor forate,<br />
din care a rezultat următoarea stratificaţie a terenului:<br />
0-6,00m: aluviuni argiloase recente;<br />
6,00-9,00m: nisipuri aluvionare acvifere;<br />
9,00-60,00m: Cuaternarul, format din alternanţe de nisipuri şi pietrişuri, marne cu pietriş şi marne lacustre;<br />
60,00-300,00m: Levantinul, format din bancuri groase de nisipuri cenuşii mari, micacee, cu alternanţe de marne nisipoase cu<br />
concreţiuni, unele cu fosile şi apă arteziană;<br />
300,00-500,00m: Dacianul, alcătuit între 300-360m din orizonturi nisipoase, apoi din alternanţe de marne vineţii şi cenuşii, mai<br />
nisipoase sau mai argiloase, precum şi din strate subţiri de nisipuri; între 380-400m marnele conţin câteva orizonturi subţiri de<br />
lignit, iar între 450-480m se dezvoltă bancuri puternice, de 4-6m, de lignit negru-brun, cu structură lemnoasă, alternând cu<br />
depozite argiloase şi argile nisipoase;<br />
500,00-700,00m: Ponţianul, format în cea mai mare parte din marne mai mult sau mai puţin nisipoase şi nisipuri cenuşii sau<br />
vineţii, cu rare intercalaţii de lignit în strate subţiri;<br />
700,00-875,00m: Meoţianul, constituit din marne argiloase cu intercalaţii nisipoase, în majoritate cu fosile şi cu concreţiuni<br />
calcaroase;<br />
875,00-1000,00m: Sarmaţianul, format din marne cenuşii cu mulaje de pirită şi marne vineţii fosilifere, cu orizonturi nisipoase<br />
spre bază.<br />
Detalierea geologică stratigrafică şi paleontologică a depozitelor de suprafaţă din subsolul <strong>Bucureşti</strong>ului s-a efectuat de către Emil<br />
Liteanu în anul 1952, care a deosebit următoarele trei orizonturi cuaternare:<br />
i. Depozitele fluviatile inferioare, constituite din trei bancuri de nisipuri cu pietrişuri, separate prin două intercalaţii argiloasemarnoase,<br />
de vârstă Pleistocen inferior, denumite „Stratele de Frăteşti”;<br />
ii. Depozitele lacustre argiloase-nisipoase, depuse sub un facies de mică adâncime, de vârstă Pleistocen mediu, denumite<br />
„Complexul marnos”;<br />
iii. Depozitele deltaice superioare, constituite la bază din depuneri groase de Nisipuri de Mostiştea, peste care urmează depozite<br />
lacustre şi subaeriene, iar apoi depozite fluviatile (bancul superior de nisipuri cu pietrişuri, denumite „Pietrişuri de Colentina”).<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 20/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Peste toate aceste depozite există o manta de depozite argiloase-loessoide. Depozitele cuaternare au grosimea totală de cca 230m<br />
în Parcul Carol şi cca 350m la Băneasa – Podul Herăstrău, crescând considerabil spre nord şi nord-est de <strong>Bucureşti</strong>.<br />
c. Condiţii hidrogeologice<br />
Sistemul hidrogeologic din teritoriul mun. <strong>Bucureşti</strong> este constituit din următoarele corpuri de apă (acvifere):<br />
i. acviferul de mică adâncime, reprezentat prin următoarele orizonturi acvifere:<br />
- orizontul acvifer freatic din aluviunile permeabile ale luncii şi teraselor râului Dâmboviţa, cu nivel de curgere liber şi direcţia<br />
de curgere subterană conformă cu direcţia de curgere a apelor de suprafaţă (aprox. NV-SE), alimentat numai din precipitaţii,<br />
cu descărcare în râul Dâmboviţa; acest orizont acvifer reprezintă resursa de apă subterană a gospodăriilor individuale şi a<br />
grădinilor de zarzavat din jurul oraşului, deşi are vulnerabilitate maximă la poluare şi concentraţii ridicate de azotaţi, azotiţi,<br />
fosfaţi, materii organice etc.<br />
- orizontul acvifer de mică adâncime din Pietrişurile de Colentina, cu nivel de curgere liber şi grosimi de 4-8m, cantonat în<br />
pietrişuri şi nisipuri situate sub depozitele acoperitoare loessoide din câmp, având permeabilitate ridicată; este direct<br />
dependent de nivelul pluviometric şi foarte vulnerabil la poluare, deşi are nivelul hidrostatic la 5-10m sau chiar 15m faţă de<br />
suprafaţă; acest orizont este utilizat numai prin puţuri izolate.<br />
- orizontul acvifer de mică adâncime, cantonat în Nisipurile de Mostiştea, este cel mai important orizont acvifer de mică<br />
adâncime, fiind exploatat prin captările de apă subterană Ulmi, Potlogi, Arcuda şi, parţial, Bragadiru.<br />
ii. acviferul de medie adâncime, din Stratele de Frăteşti, constituit din orizonturile A, B şi C, cantonate în nisipuri cu pietrişuri,<br />
separate de două orizonturi argiloase, însumând grosimea de 100-125m. Zona de alimentare este situată la vest şi nord-vest de<br />
râul Argeş, spre contactul cu Subcarpaţii, iar apa subterană circulă cu nivel liber în sectorul vestic al Câmpiei Române şi are<br />
circulaţie sub presiune cu nivel hidrostatic ascensional spre centrul acesteia. Zona de drenare se află în sudul Câmpiei Române,<br />
la contactul cu terasele Dunării. Acest acvifer constituie sursa de apă cea mai exploatată din jumătatea sudică a României,<br />
furnizând debite de 3-14 l/s şi puţ forat, apa fiind, în general, potabilă.<br />
iii. acviferul de mare adâncime carstic, cantonat în complexul de roci predominant calcaroase fisurate şi carstificate de vârstă<br />
mezozoică (Jurasic – Cretacic inferior), apare ca o placă cvasi-continuă în toată Câmpia Română şi în Dobrogea, ca o<br />
continuare a Platformei Prebacanice din Bulgaria. Aceste roci apar la zi pe malul Dunării şi se afundă treptat spre nord, fiind<br />
faliate şi compartimentate în blocuri tectonice cu caracteristici geologice diferite. Ansamblul sistemului acvifer fisural, carstic,<br />
prezintă continuitate hidraulică şi hidrodinamică în întregul areal. Zona de alimentare principală a acviferului se află pe teritoriul<br />
Bulgariei, dar şi unele sectoare din lungul Dunării reprezintă zone de alimentare secundare la fel de importante. Acviferul este<br />
foarte neuniform şi anizotrop atât pe verticală, cât şi pe orizontală, ceea ce are drept consecinţă variabilitatea foarte diferită a<br />
debitelor de apă furnizate prin puţuri forate foarte adânci (1-100 l/s şi puţ forat). Din acelaşi motiv, temperatura apei subterane<br />
este variabilă, crescând, în general, de la sud către nord:<br />
+15°C pe o fâşie paralelă cu Dunărea, cu o lăţime de 20-22 km la nord de aceasta;<br />
+18°C în localitatea Uzunu, jud. Giurgiu;<br />
+36°C la <strong>Bucureşti</strong>, lângă Casa Presei Libere;<br />
+60,4 – 68,7°C la Otopeni;<br />
+72°C la Periş, jud. Ilfov.<br />
Mineralizaţia totală a apei subterane creşte de la sud spre nord-vest. În general este de sub 1,0 g/l, dar în zona nord-vest, acolo<br />
unde apele sunt termale, atinge şi valori de 2,0-2,7 g/l, pe seama contaminării cu ape de zăcământ din profunzime, ceea ce le<br />
conferă caracterul de ape termo-minerale cu proprietăţi balneare, încă nevalorificate.<br />
d. Condiţii geotehnice<br />
În ansamblul teritoriului mun. <strong>Bucureşti</strong> condiţiile geotehnice sunt foarte diferite, ceea ce a condus la întocmirea de către<br />
geotehnicienii din Institutul Proiect <strong>Bucureşti</strong> a unui plan sc. 1/15.000 cu zonarea geotehnică. Acest plan a fost perfecţionat treptat,<br />
pe baza desfăşurării diferitelor studii şi proiecte.<br />
Pe acest plan este marcată „zona de luncă a râului Dâmboviţa” (în care se găseşte şi zona studiată), având următoarele<br />
caracteristici geotehnice generale: terenul de fundare este constituit din pământuri argiloase-nisipoase slab consolidate,<br />
compresibile, cu apă freatică la adâncimi medii de 2-4m şi intensitate seismică de gradul 7,5-8,0; se pot proiecta construcţii P+8 –<br />
P+10 fundate direct, cu rigidizări suplimentare ale fundaţiilor; pentru clădiri mai înalte se vor prevedea fundaţii directe pe piloţi.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 21/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Studiile geotehnice efectuate pentru Magistrala 2 de metrou între Piaţa Universităţii şi Piaţa Victoriei, pentru Hotelul Intercontinental,<br />
extinderea UAU „Ion Mincu”, Teatrul Naţional, blocul Eva ş.a. au confirmat existenţa caracteristicilor geotehnice generale menţionate<br />
mai sus, scoţând în evidenţă următoarele:<br />
- partea superioară a terenului este dominată de un strat de umpluturi neomogene, semiconsolidate sau consolidate, de<br />
natură anorganică (cărămizi, moloz, nisip, argilă, fier-beton, sârmă ş.a.), care apare în toate forajele, pe grosimi de 1,0 –<br />
5,5m; acest strat este nerecomandabil pentru fundare, deşi în unele cazuri, acest fapt s-a realizat (ex. unele corpuri ale<br />
A.S.E., U.A.U.I.M., clădiri de locuinţe P sau P+1 etc);<br />
- prezenţa apei subterane freatice la adâncimi relativ reduse şi cu niveluri piezometrice variabile, care poate provoca<br />
inundări periodice ale subsolurilor existente şi chiar tasări ale terenului de fundare; combaterea acestor disfuncţii necesită<br />
prevederea de izolaţii hidrofuge şi sisteme de epuisment dimensionate corespunzător.,<br />
e. Seismicitatea, adâncimea de îngheţ şi încadrarea terenului de fundare<br />
Din punct de vedere seismic, teritoriul mun. <strong>Bucureşti</strong> se încadrează, pe baza STAS 11100/1-93, în zona de intensitate seismică de<br />
gradul 81 (indicele 1 corespunzând unei perioade de revenire de 50 ani). În „Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de<br />
proiectare pentru clădiri”, indicativ P100-1:2006, se menţionează că mun. <strong>Bucureşti</strong> are următoarele caracteristici seismice:<br />
- valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului pentru cutremure având IMR=100 ani este 0,24g;<br />
- perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns are valoarea 0,7s < TC < 1,0s, reprezentând graniţa dintre palierul de<br />
valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi palierul de valori maxime în spectrul de viteze absolute.<br />
Adâncimea de îngheţ pe teritoriul mun. <strong>Bucureşti</strong> este de 80-90cm, în conformitate cu STAS 6054-77 „Zonarea după adâncimea de<br />
îngheţ”.<br />
Terenul de fundare din zona studiată are, după criteriile din „Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii”, indicativ<br />
NP 074-2007, următoarele caracteristici:<br />
- terenuri medii – 3 pct.<br />
- epuismente normale – 2 pct.<br />
- clasificarea construcţiilor după categorii de importanţă – 3 pct.<br />
- vecinătăţi majore – 3 pct.<br />
TOTAL – 11 pct.<br />
Punctajul total caracterizează terenurile de fundare cu risc geotehnic moderat, de categoria geotehnică 2.<br />
3.4.3. Circulaţii carosabile şi pietonale<br />
Zona este traversată de una dintre arterele urbane de maximă importanţă (Calea Dorobanţilor) restul străzilor fiind de rang inferior şi<br />
debuşând în aceasta. De asemenea, zona este bordată, către sud, de Bd. Dacia, care reprezintă una din axele majore pe direcţia<br />
est-vest în paralel cu inelul principal.<br />
Majoritatea arterelor carosabile din zonă sunt de categoriile III şi IV şi fac parte din sistemul de sensuri unice implementat în zona<br />
centrală a mun. <strong>Bucureşti</strong> pentru facilitarea traficului auto, ceea ce permite amenajarea de locuri de parcare pe ambele laturi ale<br />
acestor străzi.<br />
Intersecţia complexă dintre Calea Dorobanţilor, Bd. Dacia şi strada Mihai Eminescu este semaforizată.<br />
Nu există străzi care să fie închise circulaţiei auto dar există alei înfundate ce deservesc practic un număr restrâns de imobile.<br />
Zona este traversată de trasee ale unor mijloace de transport în comun, parcurs de câteva linii de autobuze (131, 301, 331) ce<br />
parcurg relaţia dintre Piaţa Romană şi zona de nord a oraşului cu dublu sens pe segmentul corespunzator Căii Dorobanţilor. În<br />
interiorul <strong>ZP</strong> 10 se regăseşte o singură staţie a mijloacelor de transport în comun, plasată pe sensul de mers dinspre Şoseaua<br />
Ştefan cel Mare spre Piaţa Romană, în dreptul ASE.<br />
Sistemul de circulaţii pietonale este compus din trotuarele arterelor carosabile, care au lăţimi în general mici şi foarte mici(1 – 2,5m).<br />
Zona nu are amenajări pietonale şi nici din cele destinate deplasării pe mijloace de transport individuale pe două roţi.<br />
Disfuncţionalităţile legate de circulaţiile carosabile şi pietonale ţin de:<br />
a. neconcordanţa între nevoia excesivă de locuri de parcare în timpul zilei şi suprafaţa rezervată acestora;<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 22/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
b. densitatea mare de accese carosabile în imobile în lungul străzilor;<br />
c. desfăşurarea unei circulaţii de tranzit cu o intensitate diurnă mai mare decât capacitatea de preluare în condiţii optime.<br />
d. lipsa amenajărilor pentru facilitarea transportului alternativ nemotorizat sau a zonelor de staţionare pentru taximetre<br />
3.4.4. Funcţiuni <strong>urbanistic</strong>e<br />
În teritoriul studiat predomină locuirea, însă proximitatea faţă de centrul oraşului, precum şi caracteristicile fondului construit au ca<br />
efect prezenţa semnificativă şi a unor activităţi din sectorul terţiar (în special în spaţii de birouri), de cele mai multe ori în clădiri care<br />
au avut anterior destinaţia de locuinţă. De altfel, în multe cazuri, aceste două funcţiuni (locuire / birouri) se regăsesc în cadrul<br />
aceluiaşi imobil sau chiar al aceleiaşi clădiri.<br />
Se remarcă, de asemenea, prezenţa importantă a funcţiunilor de tip cuaternar (activităţi ale unor organisme internaţionale), sub<br />
forma ambasadelor şi a altor organizaţii de-teritorializate.<br />
Se mai întâlnesc activităţi din domeniul educaţiei (atât universitar cât şi gimnazial respectiv liceal la graniţa cu zona protejată 94 –<br />
Căderea Bastiliei), ocrotirii sănătăţii (policlinici, spitale de mici dimensiuni) şi din domeniul comercial sau al serviciilor. Deşi au existat<br />
în mod istoric şi activităţi de tipul micii industrii sau ateliere, acestea nu se mai regăsesc decât în zona unor mici ateliere cu ieşire în<br />
strada prof. Ion Bogdan din parcela aflată în Calea Dorobanţilor nr. 54 sau în garajul aflat în Calea Dorobanţilor nr. 31-33. Se află în<br />
construcţie sau intenţie de dezvoltare, imobile care adăpostesc sau vor primi funcţiuni hoteliere.<br />
Nu se remarcă situaţii de incompatibilităţi funcţionale flagrante (fie ele între activităţi situate pe terenuri adiacente sau între funcţiune<br />
şi statutul urban al zonei), singurele disfuncţii din acest punct de vedere fiind cele ce decurg din traficul auto generat de activităţile cu<br />
pronunţat caracter public.<br />
Valoarea zonei este influenţată de existenţa următoarelor dominante funcţionale:<br />
- educaţie şi cultură prin prezenţa ASE, a şcolii americane şi a unei grădiniţe, respectiv a Centrului Cultural Britanic<br />
– British Council<br />
- comerţ şi alimentaţie publică în relaţie strictă cu arterele majore – Calea Dorobanţilor şi Bulevardul Dacia<br />
- servicii şi birouri aflate tot în relaţie cu arterele principale<br />
- servicii diplomatice reprezentate încă prin ambasadele Turciei şi a Serbiei<br />
Elementele negative sunt în mică măsură prezente în perimetrul analizat. O caracteristică disfunţională ar putea fi considerată<br />
densitatea locuirii prea ridicată în ce priveşte blocurile anilor 1980 având în vedere că pentru această funcţiune <strong>urbanistic</strong>ă nu sunt<br />
prevăzute suficiente locuri pentru parcarea autoturismelor. Din acelaşi punct de vedere, amplasarea la calea principală de acces a<br />
unor funcţiuni generatoare de trafic dar mai ales de oprire/staţionare de autovehicule este un aspect care produce unele<br />
inconveniente. Astfel, o mare parte dintre autoturismele care blocheaza frecvent trotuarele precum şi accesul în strada G-ral<br />
Broşteanu sunt rezultate din lipsa locurilor de parcare pentru apartamentele din Calea Dorobanţilor 20-28 respectiv pentru unitatea<br />
de alimentaţie publică de la parterul acestui bloc. Staţionări neregulamentare se mai produc accidental în dreptul şcolii americane,<br />
prilejuite de luarea şi lăsarea copiilor la şcoală.<br />
Din punct de vedere obiectiv, având in vedere constrângerile legate de securitatea instituţiilor cu caracter diplomatic, prezenţa<br />
gheretelor sau a amenajărilor legate de paza şi controlul obiectivelor generează inevitabil imagini ce nu pot fi percepute decât ca<br />
parazitare.<br />
Oportunităţi de dezvoltare au fost identificate de investitori privaţi ţinând cont că în prezent există mai multe şantiere deschise. Există<br />
o tendinţă de diversificare funcţională prin construcţia în fază avansată a uni hotel şi existenţa unor documentaţii de urbanism în<br />
lucru pentru construirea unui complex format din hotel de clasă superioară cu dotările publice aferente şi cu cazino.<br />
Tendinţe negative manifestate prin diverse planuri de urbanism recente conduc la aportul de spaţii consistente de birouri şi de<br />
comerţ de suprafaţă medie (cazul intenţiei avizate de dezvoltare a parcelei din Calea Dorobanţilor nr 31-33) ceea ce ar genera o<br />
intensitate de utilizare mare a zonei, cu un efect de suplimentare de trafic corespunzătoare.<br />
3.4.5. Construcţii şi amenajări<br />
Având în vedere marea varietate formală a arhitecturii din zonă, dată de coexistenţa mai multor tipuri de clădiri şi expresii stilistice,<br />
analiza fondului construit a urmărit în principal două criterii:<br />
(A) tipologia spaţial-volumetrică şi funcţională; (B) vechimea şi stilul.<br />
Aceste analize se reflectă atât în planşele de analiză cât şi în fişele de imobil de la faza I a studiului.<br />
a) Mediul construit, atât cel privat cât şi cel public reflectă în general evoluţia concepţiilor <strong>urbanistic</strong>e reglementate în timp.<br />
Totuşi, apariţia în ultimii ani a unor construcţii agabaritice, cu utilizarea unor expresii arhitecturale, ce ţin atât de volumetrie cât şi de<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 23/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
plastică a faţadelor, poate fi considerată o disfuncţie din punct de vedere al controlului imaginii şi caracterului zonei. Extinderile<br />
succesive ale ASE, inserţiile de blocuri de locuinţe colective cu caracter tipizat se încadrează în această categorie. Acestora li se<br />
adaugă acele construcţii de după 1990 care forţează individualizarea prin forme, materiale şi culori ce nu-şi au corespondenţa în<br />
tipicul perimetrului studiat.<br />
Caracterul valoros al mediului construit din zonă este dat de: o anumită coerenţă volumetrică, relativă omogenitate de expresie<br />
arhitecturală indusă de raporturile plin-gol sau de tehnicile şi materialele folosite.<br />
Elementele negative sunt în general prezente la construcţiile mai recente. Se remarcă în multe locuri, la construcţiile existente,<br />
folosirea de tehnici şi materiale noi în cursul reabilitărilor astfel că, unele dintre construcţiile esenţiale pentru imaginea spaţiului public<br />
afişează în prezent faţade violent colorate, cu alterarea decoraţiilor de origine, cu pierderea elementelor de tâmplărie prin înlocuirea<br />
cu unele noi, tipizate şi lipsite de personalitate, înlocuirea învelitorilor din tablă fălţuită sau din ceramică cu unele viu colorate, din<br />
plăci de tablă amprentată în imitaţie de ţiglă (exemple prezente în Calea Dorobanţilor numerele 30 şi 70) sau cu material de tipul<br />
şindrilelor bituminoase, cu alterarea proporţiilor lucarnelor originale ca urmare a schimbului de material. Deşi regulamentul precedent<br />
interzicea utilizarea de mari suprafeţe vitrate există totuşi inserţii recente care nu numai că au volume aproape integral vitrate dar<br />
faţada este construită în plan înclinat, cu totul nepotrivit în raport cu existentul – a se vedea clădirea executată în strada Ion Bogdan<br />
nr. 4.<br />
Un alt aspect disfuncţional pentru coerenţa imaginii publice a spaţiului este excesul de elemente publicitare – panouri, firme,<br />
pânze de promovare a diverselor anunţuri, firme de diverse forme şi amplasamente. Toate acestea generează o imagine haotică a<br />
cursului arterei principale a zonei.<br />
Oportunităţile de dezvoltare a mediului construit pot fi puse în legătură cu potenţialul ridicat de reabilitare pe care cea mai mare<br />
parte a construcţiilor existente îl au. De altfel, activităţile cele mai intense par să fie localizate în astfel de construcţii reabilitate.<br />
Există şi tendinţe negative care se manifestă în zonă. Tendinţa actuală de “reabilitare termică” poate să fie o ameninţare la<br />
adresa coerenţei şi autenticităţii fondului construit aşa cum se poate constata, de exemplu, în cazul imobilului din Calea Dorobanţilor<br />
70.<br />
Segmentarea proprietăţii sau administrarea unor clădiri în mod fragmentar conduce la tratamente diferite practicate de utilizatorii ce<br />
coexistă în unele clădiri astfel că se alterează unitatea atât volumetrică a acestor construcţii (închideri de balcoane sau terase,<br />
schimbări de tâmplării neunitare) cât şi plastică (tehnici de finisaj diferite la parterele comerciale ale unor construcţii, culori diferite la<br />
părţi de faţadă ale unui imobil unitar).<br />
Amenajările mediului natural sunt prezente atât în forma lor privată cât şi în cea publică.<br />
Mediul natural privat a fost într-o continuă remisie istorică odată cu apariţia construcţiilor interbelice, realizate după regulamentul<br />
ce conducea la ocuparea parcelelor la aliniament, cu tendinţa generării unui front continuu. Din această cauză, prezenţa spaţiului<br />
verde privat, cu participare la conturarea imaginii publice s-a diminuat, rămânând mai curând o caracteristică a imobilelor de sfârşit<br />
de secol XIX şi început de secol XX. Acest fapt a fost accentuat de reducerea drastică în timp a parcelelor pe care s-a construit<br />
precum se poate observa de exemplu în situaţia din străzile Nicolae Beldiceanu sau Maior Dimitrie Giurescu.<br />
Mediul natural public este reprezentat de plantaţiile de aliniment ale Căii Dorobanţilor. Şi acesta a fost afectat în timp de<br />
înlocuirea arborilor de origine – platanii – cu alte specii mai puţin valoroase. De asemenea, gabaritul redus al străzilor deschise în<br />
prima parte a secolului al XX-lea a exclus posibilitatea existenţei unor spaţii plantate precum cele din artera principală. O altă sursă<br />
de spaţiu verde este terenul liber cuprins între extinderea ASE şi Bd. Dacia însă şi acesta sufereră de o lipsă de sistematizare sau<br />
de configurare peisagistică adecvată unui astfel de loc public.<br />
În esenţă, imaginea mediului natural prezent în Z.C.P. 10 - Dorobanţi generează impresia unui relativ abandon, a unei lipse de<br />
preocupare privind menţinerea unui standard ridicat al amenajării şi al controlului calităţii vegetaţiei.<br />
Sintetic, mediul natural poate fi caracterizat prin:<br />
Elementele valoroase reprezentate de menţinerea unui număr mare de arbori (în special în vechiul aliniament al Căii<br />
Dorobanţilor) plantaţi sistematic, existenţa unor spaţii plantate private ce participă la spaţiul public, prezenţa unor specii cu<br />
coronament amplu şi relativ rezistente la poluare.<br />
Elemente negative care se leagă de aparenta lipsă de îngrijire a zonelor verzi (atât în domeniul public cât şi în cel privat), de<br />
înlocuirea în timp a arborilor valoroşi cu unii mai puţin valoroşi, de tendinţa istorică de reducere a spaţiilor verzi private amenajate<br />
peisagistic sau de anulare a transparenţei vechilor împrejmuiri reglementare, acolo unde s-au mai păstrat.<br />
Oportunităţile de dezvoltare a acestui domeniu se leagă de spaţiul amplu din vecinătatea ASE, în special cel aflat între corpul<br />
nou şi Bd. Dacia care are potenţial de amenajare, de posibilitatea refacerii continuităţii aliniamentului dintre strada G-ral Ernest<br />
Broşteanu şi strada Mihai Eminescu. Pentru spaţiile private se menţine încă un important fond construit cu aliniere retrasă de<br />
aliniament care oferă posibilitatea întreţinerii unor grădini de faţadă; aceste alinieri pot fi preluate şi în cazul inserţiilor viitoare.<br />
Tendinţele disruptive au ca origine dorinţa de exploatare maximală a terenurilor atât private (spaţiile concepute a rămâne libere<br />
sunt luate în calcul mai curând statistic şi mai puţin de relaţionare cu fondul construit şi domeniul public ceea ce le plasează<br />
încategoria de spaţiu rezidual impropriu pentru plantare) cât şi publice (mărirea căilor de rulare, asfaltarea generalizată şi micşorarea<br />
excesivă a alveolelor din jurul trunchiurilor arborilor, ocuparea trotuarelor cu chioşcuri, gherete sau instalaţii publicitare). De<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 24/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
asemenea, creşterea continuă a poluării alterează fondul vegetal aşa cum o face şi toaletarea arborilor nelegată de caracteristicile<br />
biologice ci de traseele diverselor cabluri aeriene, ale sistemelor de semnalizare sau a celor de iluminat public.<br />
3.4.6. Reţele edilitare<br />
Problema alimentării cu apă a oraşului s-a supus etapelor de evoluţie istorică, urmărind asigurarea cerinţelor populaţiei atât din<br />
punct de vedere cantitativ, cât şi al cerinţelor de calitate a apei, care au devenit, în timp, din ce în ce mai severe.<br />
Astfel, în prima parte a existenţei oraşului, necesarul de apă al populaţiei se asigură fie din fântâni individuale sau de cartier,<br />
echipate cu găleţi, fie din râul Dâmboviţa, prin intermediul sacagiilor care distribuiau apa preluată din puncte mai puţin afectate de<br />
acţiuni poluante.<br />
Creşterea populaţiei şi a densităţii construcţiilor au avut ca efect o acţiune de degradare generală a calităţii apei atât din stratul<br />
freatic, prin infiltrarea apelor rezidenţiale în sol, cât şi a celei din râul Dâmboviţa prin descărcarea apelor cu substanţe solide şi<br />
încărcătură bacteriologică ridicată.<br />
Următoarea etapă a adaptării alimentării cu apă la evoluţia localităţii a constat în realizarea unor fântâni comunale, realizate cu<br />
asigurarea unei zone de protecţie sanitară, unele beneficiind chiar de instalaţii de extragere mecanică a apei.<br />
În prima jumătate a secolului XIX începe să se pună problema realizării unui sistem centralizat de alimentare cu apă a oraşului<br />
<strong>Bucureşti</strong>, prin cuplarea apei râului Dâmboviţa în amonte (comuna Bâcu), prin realizarea unor instalaţii de tratare şi aducere a apei<br />
în <strong>Bucureşti</strong> şi prin distribuirea printr-o reţea alimentată gravitaţional. Realizarea reţelei a rezolvat şi o altă problemă deosebit de<br />
importantă, respectiv asigurarea debitului de apă pentru protecţia clădirilor la incendii.<br />
Ulterior, ca urmare a creşterii urbane, s-a impus intercalarea în sistem a unor rezervoare de înmagazinare la Cotroceni şi a unei<br />
staţii de pompare la Grozăveşti, continuată cu crearea unei reţele de conducte principale care să permită reţelei de distribuţie peste<br />
limitele ce erau posibile prin sistemul gravitaţional.<br />
În prima jumătate a secolului XX s-a realizat o reţea de conducte principale care, având ca bază staţia de pompare Grozăveşti,<br />
formează o schemă similară ramurilor unui copac:<br />
• o ramură cu diametrul de 900 mm are traseul pe şos. Nicolae Titulescu – şos. Ştefan cel Mare;<br />
• o ramură cu diametrul de 600 mm are traseul pe bd. Lascăr Catargiu – bd. Dacia – str. Mihai Eminescu;<br />
• o ramură cu diametrul de 500 mm are traseul pe str. Berthelot – str. George Enescu – str. Jules Michelet – str. Tudor<br />
Arghezi – str. C.A. Rosetti;<br />
• o ramură cu diametrul de 400 mm are traseul pe Calea Victoriei – str. Ion Câmpineanu – str. Batiştei;<br />
Fiecare dintre aceste conducte alimentează conductele de serviciu de pe străzile ce se dezvoltă de o parte şi de alta a traseului.<br />
Zona studiată este traversată de ramura cu diametrul de 500 mm, ceea ce asigură un nivel de servire complet în ceea ce priveşte<br />
alimentarea cu apă.<br />
Toate aceste conducte principale şi secundare au, cu mici excepţii, vechime mare, cu durata de serviciu normată depăşită ele<br />
rezistând datorită materialului de construcţie – fontă – şi reuşind să îşi îndeplinească rolul prin completările efectuate asupra<br />
sistemului general de alimentare cu apă în ultimii 50 de ani.<br />
Astfel, au fost realizate numeroase staţii de pompare în jurul municipiului, precum şi numeroase noi conducte principale care au<br />
redus bazinele deservite de vechile conducte, care reuşesc în acest fel să facă faţă debitelor în continuă creştere. Totuşi, pentru<br />
etapa viitoare se are în vedere înlocuirea treptată atât a conductelor principale cât şi a celor secundare pentru a le asigura o<br />
capacitate crescută de transport şi pentru eliminarea pierderilor mari din reţeaua existentă.<br />
În ce priveşte canalizarea, din punct de vedere istoric ea a fost condiţionată de caracterul plat al terenului precum şi de hidrogeologia<br />
solului. Acestea au făcut ca, în trecut, pe ambele părţi ale Dâmboviţei să existe numeroase lacuri, bălţi si pâraie care, din cauza<br />
unor considerente naturale şi a acţiunilor de asanare, au dispărut pe rând.<br />
Zona oraşului <strong>Bucureşti</strong>, în trecut zonă cu o hidrologie accentuată, este marcată de prezenţa unor straturi de apă subterană cu nivel<br />
ridicat, care determină, în zone depresionare, apariţia izvoarelor, a lacurilor şi bălţilor cu pâraie de scurgere spre emisarii naturali.<br />
În zona studiată este menţionată prezenţa unui astfel de loc (Balta Icoanei sau Lacul Bulindroiului). Din acest loc se forma pârâul<br />
<strong>Bucureşti</strong>oara, care se descărca în râul Dâmboviţa.<br />
Schimbările meteorologice şi dispariţia pădurilor din jurul <strong>Bucureşti</strong>ului (Codrii Vlăsiei) au condus la scăderea nivelului apelor<br />
subterane şi la dispariţia surselor de apă care alimentau lacurile, bălţile şi pâraiele, unele trasee fiind păstrate pentru scurgerea apei<br />
meteorice. Acţiunea de cea mai mare anvergură legată de controlul nivelului apelor subterane, în vederea eliminării caracterului<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 25/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
mlăştinos al teritoriului, a fost canalizarea râului Dâmboviţa prin rectificarea traseului şi adâncimea albiei ce a avut loc începând cu<br />
anul 1880.<br />
Creşterea populaţiei, dezvoltarea construcţiilor, corelată şi cu cerinţele asigurării unor condiţii de viaţă mai bune au pus problema<br />
creării unui sistem de colectare şi evacuare a apelor uzate menajere şi meteorice. Amenajarea râului Dâmboviţa a creat un emisar<br />
care a făcut posibilă apariţia unui sistem de canalizare la sfârşitul secolului XIX. Astfel, în cca 30 de ani, principalele cartiere ale<br />
oraşului beneficiau de prezenţa unei reţele de canalizare care prelua atât apele uzate cât şi apele provenite din ploi.<br />
Soluţia adoptată a fost crearea unui sistem de canalizare în sistem unitar (apele uzate menajere şi pluviale se colectează printr-o<br />
singură reţea), cu o schemă de reţea paralel etajată (sistem spic). Apele ajungeau în albia râului Dâmboviţa, de unde erau preluate<br />
de câte un colector, de o parte şi alta a râului şi se descărcau direct în albia râului în zona pod Abator.<br />
O ramura a sistemului paralel etajat are traseul pe bd. Vasile Lascăr – bd. Magheru – bd. Bălcescu – str. Sfânta Vineri – Pod<br />
Mărăşeşti cu secţiuni între 220/220 cm şi Dn 250 cm. Altă ramură are traseul pe Calea Dorobanţilor – str. Dionisie Lupu – str. C.A.<br />
Rosetti – str. Mircea Vodă – Pod Mărăşeşti, cu secţiuni între 100/150 cm şi 160/290 cm.<br />
Către aceste colectoare principale, aflate de o parte şi de alta a teritoriului studiat, se îndreaptă canalele secundare de pe străzile<br />
cartierului, canale care preiau apele uzate menajere din precipitaţii prin racorduri şi apele pluviale de pe străzi prin guri de scurgere<br />
amplasate în lungul rigolelor străzii. Rolul gurilor de scurgere este de a asigura accesul total al apelor pluviale de pe străzi, evitând<br />
băltirea lor la nivelul pavajului.<br />
Caracterul unitar al reţelei de canalizare implică dimensionarea acesteia la o ploaie de calcul normată care reprezintă o ploaie cu<br />
frecvenţă la 1÷2 ani, acest aspect indicând că pot exista ploi mai puternice la care reţeaua nu poate face faţă, determinând intrarea<br />
acesteia sub presiune pentru o perioadă limitată. În această situaţie pot fi inundate spaţiile de sub nivelul terenului racordate diferit la<br />
canalizarea publică fără măsuri speciale. Pentru evitarea situaţiilor de acest gen este de avut în vedere fie canalizarea indirectă a<br />
acestor spaţii prin pompare, fie prevederea de clapete şi vane de închidere.<br />
Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se realizează din reţeaua urbană de joasă tensiune, nesemnalându-se disfuncţii<br />
importante. Întreaga zonă este racordată la reţeaua de gaze naturale şi telefonie fixă.<br />
3.4.7. Suprafeţe în proprietate publică<br />
Suprafeţele în proprietate publică din teritoriul studiat se încadrează în trei categorii:<br />
a. suprafeţe din domeniul public al mun. <strong>Bucureşti</strong> cu acces nelimitat: străzi (carosabil + trotuare), lipsind pieţele sau scuarurile;<br />
b. imobile din domeniul public al mun. <strong>Bucureşti</strong>, cu destinaţie specială şi acces controlat (dotări din domeniul educaţiei, dotări de<br />
sănătate publică);<br />
c. imobile din domeniul public al statului, cu destinaţie specială şi acces controlat (ASE).<br />
O parte dintre aceste construcţii şi amenajări au o valoare cultural – istorică ridicată şi se vor supune unor reguli speciale de<br />
intervenţie (v. Cap 4 şi 5). Pe de altă parte, determinarea naturii juridice a acestor proprietăţi rămâne cu un statut incert în lipsa<br />
informaţiilor oficiale.<br />
3.5. Obiective de protejare a valorilor cuprinse în Z.I.R.<br />
Protecţia comportă trei direcţii complementare:<br />
(1) protecţia fondului construit şi plantaţiilor valoroase;<br />
(2) protecţia tipurilor de ţesut urban valoroase prin perpetuarea principiilor de construire valoroase şi definirea de moduri de<br />
construire viitoare compatibile cu acestea<br />
(3) direcţionarea dezvoltării urbane astfel încât să se obţină coerenţă a cadrului urban.<br />
Pentru asigurarea unei dezvoltări coerente în zona studiată, este necesară coroborarea a două unghiuri de vedere: regularizarea zonei,<br />
prin impunerea de dezvoltări similare în subzonele cu caracteristici omogene şi, în cadrul fiecărei subzone, armonizarea diferitelor tipuri<br />
de ţesut urban pentru asigurarea coerenţei fronturilor. Pentru a putea obţine această coerenţă, este obligatorie acceptarea ideii de<br />
reglementare diferită a fiecărui imobil.<br />
Riscurile principale care planează asupra dezvoltării viitoare a zonei sunt:<br />
(a) desfiinţarea clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală, a căror valoare de piaţă este inferioară celei a terenului;<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 26/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
(b) construirea intensivă pe parcele cu formă neregulată, prin raportare simplă la vecini, cu consecinţa limitării potenţialului<br />
de dezvoltare al imobilelor vecine şi degradarea cadrului urban;<br />
(c) tratarea inadecvată a clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală prin introducerea de materiale inadecvate (tâmplării,<br />
zugrăveli, învelitori ş.a.);<br />
(d) mansardarea sau extinderea construcţiilor în manieră inadecvată;<br />
(e) distrugerea suprafeţelor plantate, obturarea împrejmuirilor, construirea de corpuri-anexă nocive;<br />
Protecţia necesară împotriva manifestării acestor riscuri trebuie să respecte următoarele direcţii:<br />
(a) protejarea, prin P.U.Z., a clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală mare şi medie;<br />
(b) stabilirea unui regim de construire adecvat zonei, cu limitarea indicilor de construibilitate la valori acceptabile pentru zonă<br />
şi cu stabilirea unui mod de aşezare pe parcelă adecvat vecinătăţilor;<br />
(c) introducerea, prin P.U.Z., a unor reguli stricte referitoare la aspectul exterior al clădirilor;<br />
(d) protejarea, prin P.U.Z., a spaţiilor libere şi plantate valoroase, a împrejmuirilor;<br />
(e) consecvenţa administraţiei publice locale şi centrale în aplicarea reglementărilor P.U.Z.<br />
Valorile prezente în Z.C.P. 10 – Dorobanţi sunt sintetizate în regulamentul de zonă protejată în vigoare prin fraza: “axă de ţesut<br />
caracteristică pentru perioada de configurare a oraşului “burghez” şi element de modernizare a ţesutului premodern”.<br />
Aceasta se traduce prin interesul protejării caracteristicilor <strong>urbanistic</strong>e care:<br />
- evidenţiază etapele istorice parcurse şi a elementelor de arhitectură şi mediu;<br />
- conturează fizic această evoluţie.<br />
Prin urmare, protejarea se referă la:<br />
- elementele de aliniere şi amplasare faţă de aliniere;<br />
- gabaritele construcţiilor şi la expresiile lor arhitecturale;<br />
- calitatea utilizării spaţiului prin controlul funcţiunilor, a densităţilor de utilizare şi a relaţiei dintre spaţiul public sau<br />
privat cu domeniul public.<br />
Rezultatul aşteptat prin conturarea regulamentului de urbanism al zonei protejate este menţinerea unui caracter distinct şi<br />
recognoscibil al zonei, sporirea calităţii utilizării spaţiului construit şi neconstruit, creşterea valorii în ansamblu a zonei.<br />
3.5.1. Domeniul public<br />
3.5.1.1. Elemente de valoare<br />
Elementele valoroase ale domeniului public derivă din constanţa şi echilibrul profilului transversal al străzilor, din coerenţa<br />
relativă a configurării fronturilor acestora.<br />
Aspectul caracteristic al zonei este dat de artera principală şi de prezenţa, încă din intenţiile de regularizare a cursului străzii din<br />
1866, a arborilor ce definesc traseul acesteia. Un alt element valoros este modul de reconfigurare istorică a unora dintre marile<br />
parcele din a doua parte a secolului al XIX-lea prin practicarea unor fundături şi străpungeri de străzi, spaţiul iniţial privat al acestor<br />
parcele fiind astăzi domeniu public cu caracteristici specifice ca rezultat al acestei origini. Prin urmare, spaţii cu caracter public dar<br />
cu o nuanţă privată precum fundătura creată de proprietăţile din Calea Dorobanţilor dintre numerele 43 şi 47 sau precum Intrarea<br />
Camil Petrescu sunt spaţii ce dau caracter zonei şi o individualizează; coerenţa utilizării acestora fiind unul dintre aspectele<br />
valoroase demne de a fi menţionate.<br />
Pierderile de valoare se manifestă în zona spaţiului neconstruit prin întreruperea ritmului platanilor de aliniament, inserţia<br />
necontrolată de mobilier stradal sau de elemente de informare, inclusiv din zona publicitară, modul haotic în care sunt amplasate<br />
cablurile de comunicaţie<br />
Oportunităţile de creştere a valorii domeniului public sunt în special legate de reconfigurarea circulaţiilor respectiv a spaţiilor<br />
verzi existente. Dotările urbane precum staţiile de transport în comun, locurile de staţionare a taximetrelor, punctele de informare,<br />
mobilierul urban sunt deficitare iar cele existente nu au o prezenţă remarcabilă şi adaptată contextului ceea ce oferă o plajă largă de<br />
posibilităţi de intervenţii care să poată fi făcute cu caracter integrat.<br />
Tendinţele disruptive ţin de lipsa de preocupare a intervenţiilor private în raport cu impactul vizual şi relaţionarea cu contextul,<br />
de utilizarea abuzivă a domeniului public în diverse ipostaze ce ar putea fi considerate minore. Exemple în acest sens ar putea fi<br />
evocate staţionările neregulamentare, amplasarea de chioşcuri, gherete şi alte asemenea piese în relaţie aleatorie cu contextul,<br />
plasarea haotică de elemente publicitare pe faţade, conducerea apelor pluviale direct în zona pietonală, alte asemenea situaţii de<br />
abuzare a domeniului public.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 27/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
3.5.1.2. Natura protecţiei necesare<br />
În esenţă, protecţia necesară se referă la:<br />
- menţinerea şi punerea în valoare a spaţiului public plantat;<br />
- asigurarea coerenţei imaginii spaţiilor construite care definesc limitele spaţiului public;<br />
- eliberarea acolo unde este cazul şi inhibarea folosirii în viitor a instalaţiilor aparente sau a panotajelor de diverse<br />
tipuri, în vederea facilitării perceperii fondului construit sau a amenajărilor valoroase;<br />
- diminuarea factorilor de poluare, inclusiv fonică şi vizuală<br />
3.5.1.3. Intervenţii permise<br />
a) În raport cu spaţiile verzi<br />
Se pot permite plantări şi toaletări de arbori pentru asigurarea coerenţei aliniamentelor existente. Este acceptabilă reconfigurarea<br />
spaţiilor cu potenţial peisagistic neexploatat corespunzător până în prezent.<br />
b) Cu efect în politicile de trafic<br />
Pot fi permise amenajări menite să împiedice staţionarea autovehiculelor pe domeniul public în locuri neamenajate special în acest<br />
scop. Amenajarea unor locuri de parcare bine definite pe străzile existente, în vederea arondării acestora pe bază de abonament<br />
către locuitorii reşedinţelor antebelice este de aşteptat.<br />
c) În raport cu spaţiile de circulaţie<br />
Pot fi executate schimbări de finisaj ale suprafeţelor de călcare în situaţia folosirii materialelor naturale, în dale mari sau în format<br />
cubic, cu excluderea pişcoturilor prefabricate. Schimbările de material respective nu pot fi acceptate decât dacă sunt executate în<br />
mod unitar, pe toată lungimea unui tronson de trotuar/stradă cuprins între două intersecţii consecutive. În acest context este de<br />
aşteptat îmbunătăţirea mediului pentru arbori prin mărirea alveolelor care să permită respiraţia solului şi udarea naturală în jurul<br />
trunchiurilor.<br />
d) În raport cu infrastructura<br />
Se pot schimba elementele de infrastructură de electricitate şi comunicaţii prin cablu cu prioritate în vederea transferului de la regim<br />
aerian la regim subteran. Stâlpii de iluminat pot fi înlocuiţi în măsura în care un model unitar este propus şi acceptat în interiorul<br />
întregii zone protejate. Se pot amplasa elemente de publicitate sau de informare numai în măsura în care acestea nu obturează<br />
perceperea fondului construit sau neconstruit valoros.<br />
Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a suprafeţelor plantate cu valoare<br />
istorică şi peisagistică şi a spaţiilor libere fără valoare peisagistică dar care pot fi puse în valoare, situate în domeniul public, poate fi<br />
făcută prin următoarele măsuri:<br />
(1) Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a spaţiilor plantate publice cu valoare istorică şi peisagistică<br />
(2) Conservarea, pe perioada de valabilitate a PUZ, prin instrumentul RLU aferent acestuia, a suprafeţelor plantate sau<br />
destinate plantaţiilor din domeniul public sau privat al <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong> care contribuie la definirea spaţiului public<br />
al zonei<br />
3.5.2. Domeniul privat<br />
3.5.2.1. Elemente de valoare<br />
În perimetrul Z.C.P. 10 – Dorobanţi valorile aflate în domeniul privat se referă atât la spaţiile construite cât şi la cele neconstruite,<br />
aceste valori fiind neuniform distribuite în teritoriul studiat.<br />
Valoarea spaţiilor neconstruite ale domeniului privat se poate identifica în câteva caracteristici prezente la unele dintre construcţiile<br />
rămase din etapa ultimei părţi a secolului al XIX-lea.<br />
Acestea sunt:<br />
- amenajări ale acceselor de onoare ale reşedinţelor precum cele din Calea Dorobanţilor 16, 18, 34 sau 39 care au<br />
alei şi pavaje caracteristice epocii de realizare a construcţiilor;<br />
- prezenţa unor arbori sau spaţii verzi ce participă la conturarea unei imagini caracteristice zonei protejate;<br />
- existenţa unor detalii legate de delimitarea proprietăţilor precum împrejmuirile decorative din fier forjat<br />
Unele imobile au pierdut din aceste elemente dar au totuşi potenţialul ca acestea să poată fi recompuse.<br />
Valoarea spaţiilor construite derivă din mai multe elemente, la rândul lor distribuite diferit în cadrul teritoriului, aspect evidenţiat şi prin<br />
diviziunea în subzone istorice de referinţă. Elementele valoroase sunt rezultatul căutărilor expresiilor arhitecturale de calitate,<br />
adecvate statutului social al personalităţilor din înalta societate a secolului al XIX-lea sau a aspiranţilor la acest statut. Acestea ţin de<br />
respectarea condiţionărilor <strong>urbanistic</strong>e ale epocii de realizare, de calitatea copozitională în raport cu prezenţa in spaţiul public, de<br />
scara şi calitatea detaliilor păstrate, de raporturile de masă, textură şi culoare care se constituie între diversele construcţii.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 28/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Părţile negative identificate în ţesutul studiat se leagă de inserţii nepotrivite prin gabarit, prezenţă în spaţiul public prin aliniere sau<br />
formă, detalii stridente prin raportare la context.<br />
Tendinţele pozitive dar şi cele negative corespund celor descrise la punctul 3.4.1. în cadru referirilor la mediul construit şi natural. În<br />
general acestea sunt legate în mod direct de costurile imobiliare ridicate din zonă.<br />
Elementele de valoare sunt reflectate în planşa de analiză, în fişele de imobil şi în desfăşurările de imagini ale construcţiilor care<br />
compun perimetrul protejat.<br />
Spaţii plantate private cu valoare peisagistică<br />
Grădini de faţadă cu funcţie de reprezentare sau cu rol în perceperea unei construcţii valoroase (precum imobilele din<br />
Calea Dorobanţilor 39, 72) – plantaţii cu valoare peisagistică şi istorică;<br />
Alte grădini de faţadă şi spaţii plantate private cu rol în perceperea volumelor construite, structurarea spaţiului public<br />
sau ameliorarea microclimatului, conform Planşei 06 – plantaţii cu valoare peisagistică (precum imobilele din Calea<br />
Dorobanţilor 16, 18 sau 34).<br />
Alte construcţii şi amenajări<br />
Împrejmuiri cu valoare mare sau medie – cf. Planşei în raport cu spaţiile verzi;<br />
Împrejmuirile care, prin configurarea lor sau prin elementele de detaliu de execuţie sunt importante pentru menţinerea imaginii şi a<br />
caracterului zonei protejate se găsesc la următoarele adrese poştale, de regulă asociate şi cu spaţiile verzi private ce sunt aduse în<br />
spaţiul verde graţie caracterului transparent al acestor împrejmuiri:<br />
1. Beldiceanu Nicolae 7,<br />
2. Dorobanţilor 39,<br />
3. Dorobanţilor 41,<br />
4. Dorobanţilor 77,<br />
5. Dorobanţilor 14,<br />
6. Dorobanţilor 16,<br />
7. Dorobanţilor 18,<br />
8. Dorobanţilor 30,<br />
9. Dorobanţilor 32,<br />
10. Dorobanţilor 34,<br />
11. Dorobanţilor 48,<br />
12. Dorobanţilor 50,<br />
13. Dorobanţilor 50A,<br />
14. Dorobanţilor 52 (posibil de refăcut după fragment),<br />
15. Dorobanţilor 54 (poarta gangului),<br />
16. Dorobanţilor 58,<br />
17. Dorobanţilor 60,<br />
18. Dorobanţilor 62,<br />
19. Dorobanţilor 64,<br />
20. Dorobanţilor 66,<br />
21. Dorobanţilor 68,<br />
22. Dorobanţilor 70,<br />
23. Dorobanţilor 72,<br />
24. Eminescu Mihai nr. 23,<br />
25. Eminescu Mihai nr. 25,<br />
26. Giurescu Dimitrie 9.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 29/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
3.5.2.2. Natura protecţiei necesare<br />
A. Conservarea, pe perioada de valabilitate a PUZ, prin instrumentul RLU aferent acestuia, a clădirilor cu valoare istorică şi<br />
arhitecturală excepţională, medie sau mare:<br />
(A1) În cazul clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală mare şi a monumentelor istorice, desfiinţarea va fi interzisă, iar<br />
intervenţiile condiţionate de obţinerea unui aviz favorabil al D.C.P.C.N.-M.B<br />
(A2) În cazul clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală medie, intervenţiile vor fi condiţionate de obţinerea unui aviz<br />
favorabil al D.C.P.C.N.-M.B., această instituţie putându-se, după cercetarea cazului, opune desfiinţării totale sau parţiale a clădirii pe<br />
baza P.U.Z. şi R.L.U., fără a avea nevoie de o procedură administrativă specială<br />
B. Clădirile cu valoare arhitecturală mică sau fără valoare arhitecturală nu vor fi protejate prin P.U.Z., desfiinţarea fiind permisă după<br />
obţinerea unui aviz favorabil al D.C.P.C.N.-M.B. Această instituţie se va putea opune demolării numai prin începerea unei proceduri<br />
de clasare în L.M.I., în cazul în care consideră încadrarea din P.U.Z. ca fiind eronată. În toate cazurile, D.C.P.C.N.-M.B. va putea<br />
solicita elaborarea unui releveu amănunţit. De asemenea, D.C.P.C.N. – M.B., în urma analizelor istorico-arhitecturale elaborate în<br />
cazul intervenţiilor pe aceste imobile, poate solicita menţinerea şi integrarea în construcţiile noi propuse a unor elemente<br />
fragmentare (părţi de faţadă, de împrejmuiri, alte amenajări perceptibile din spaţiul public) care au un aport în conturarea caracterului<br />
zonei dar care, deşi valoroase în sine, nu pot determina menţinerea şi conservarea respectivului imobil în ansamblul său.<br />
C. Conservarea, pe perioada de valabilitate a P.U.Z., prin instrumentul R.L.U. aferent acestuia, a suprafeţelor plantate cu valoare<br />
istorică şi peisagistică şi a spaţiilor libere fără valoare peisagistică care pot fi puse în valoare, situate în incinte, prin următoarele<br />
măsuri:<br />
(C1) Conservarea obligatorie a suprafeţelor plantate private cu valoare istorică şi peisagistică mare, punerea în valoare a<br />
acestora (unde se combină prezenţa plantaţiilor valoroase cu prezenţa elementelor de patrimoniu construit).<br />
(C2) Conservarea, cel puţin până la obţinerea unei Autorizaţii de construire pentru construcţii noi sau desfiinţarea unor<br />
construcţii existente, a suprafeţelor plantate private cu valoare peisagistică medie şi a suprafeţelor libere, fără valoare peisagistică<br />
mare în momentul de faţă, care pot fi puse în valoare prin plantaţii decorative şi luarea lor în considerare în elaborarea P.U.Z. şi în<br />
definirea posibilelor zone în care se poate permite construirea de clădiri noi<br />
D. În cazul clădirilor cu valoare istorică, se recomandă amplasarea de inscripţii sau plăci memoriale, avizate de M.C.P.N.; în cazul<br />
clădirilor realizate de arhitecţi importanţi, se recomandă amplasarea de plăci cu numele arhitectului şi data realizării clădirii respectiv<br />
curăţarea şi evidenţierea plăcilor deja existente. În cazul clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală mare, studiul recomandă<br />
demararea procedurii de clasare în Lista Monumentelor Istorice în grupa valorică B (monumente istorice de importanţă locală,<br />
categoria monument sau ansamblu – încadrarea va fi stabilită ulterior). Respectivele construcţii sunt indicate distinct în planşa de<br />
analiză a valorilor.<br />
Sintetic, se poate spune că protecţia se referă la gestionarea valorilor existente, la limitarea caracteristicilor negative, stimularea<br />
tendinţelor pozitive şi inhibarea practicilor disruptive care se manifestă în prezent.<br />
Aceste obiective pot fi atinse prin:<br />
- asigurarea reglementărilor specifice ale parcelelor astfel încât să se asigure racordarea construcţiilor noi la<br />
vecinătăţile directe fără a considera vreuna dintre etapele istorice prezente ca fiind determinantă în dauna celorlalte<br />
(gabarit, formă, stilistică);<br />
- păstrarea şi reabilitarea fondului construit valoros prin mărturia pe care o oferă referitor la evoluţia oraşului şi a<br />
fenomenului arhitectural atât prin conservarea carcasei cât şi a interiorului, după caz, acolo unde construcţiile<br />
prezintă susceptibilitatea că ar putea fi clasate în viitor în lista monumentelor istorice;<br />
- controlul funcţiunilor care urmează a fi atribuite fondului imobiliar existent sau viitor;<br />
- menţinerea unei densităţi de utilizare a suprafeţelor construite desfăşurate corespunzătoare mediei subzonei de<br />
investiţie<br />
- menţinerea unui coeficient de utilizare al terenului în concordanţă cu acest indicator aşa cum era el aplicat anterior<br />
anilor 1930 (moment al iniţierii dezvoltărilor intensive) dar, în acelaşi timp, asigurarea unei medii în raport cu<br />
vecinătăţile directe ce au alţi coeficienţi şi care pot intra în categoria de “drept deja câştigat”;<br />
- menţinerea unui standard al calităţii fondului construit prin menţinerea caracterului generat de proporţia suprafeţelor<br />
arhitecturale – raport plin-gol, profilaturi sau diferenţiere a planurilor prezente în faţade, textură şi culoare;<br />
- crearea unui echilibru între contribuţia calităţii spaţiului public la creşterea valorii domeniului privat şi aportul<br />
domeniului privat în constituirea unui spaţiu public de calitate prin refacerea, unde situaţia permite, a grădinilor de<br />
faţadă şi a împrejmuirior transparente<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 30/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
3.5.3. Intervenţii permise<br />
Conform Regulamentului adiţional – Zone protejate, aprobat prin HCGMB 34/2009, pe teritoriul zonelor construite protejate sunt<br />
posibile, condiţionat, următoarele tipuri de intervenţii asupra imobilelor existente:<br />
Intervenţiile de conservare-restaurare constau dintr-un ansamblu organizat de lucrări care presupun respectarea<br />
elementelor tipologice, formale şi structurale ale imobilului şi conduc la conservarea şi punerea în valoare a caracterului<br />
său, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor sale intrinseci.<br />
Intervenţiile de restaurare şi de îmbunătăţire a stării de conservare sunt admise pentru fiecare corp de clădire care<br />
deţine un grad de protecţie mare şi se află într-o stare bună sau mediocră de conservare, şi constau într-un ansamblu<br />
organizat de lucrări care presupun respectarea elementelor tipologice, formale şi structurale ale imobilului şi conduc la<br />
conservarea şi punerea în valoare a caracterului său, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor sale<br />
intrinseci prin: identificarea relevantă şi recuperarea completă a elementelor de natură tipologică, structurală şi morfologică<br />
a fondului construit; asigurarea funcţionalităţii prin respectarea elementelor tipologice, formale şi structurale ale fondului<br />
construit ce permit destinaţii de utilizare compatibile cu ele; consolidarea, renovarea şi înlocuirea elementelor constitutive<br />
ale clădirii, introducerea elementelor secundare de echipament şi de instalaţii conform exigenţelor de utilizare; desfiinţarea<br />
şi eliminarea elementelor nocive prin îndepărtarea lor de fondul construit originar.<br />
Intervenţiile de asanare - dezvoltare presupun o conservare preponderentă şi un grad de protecţie mediu al fondului<br />
construit sunt admise pentru fiecare imobil înscris în această categorie de valori culturale şi constau dintr-un ansamblu<br />
organizat de lucrări care urmăresc atât protecţia, punerea în valoare şi conservarea caracterului pe care acestea îl deţin, cât<br />
şi dezvoltarea fondului construit în limitele permise de reglementările corespunzătoare ale zonei construite protejate din care<br />
face parte, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor intrinseci ale sale şi ale zonei.<br />
Intervenţiile de conservare-restaurare a faţadelor presupun o conservare totală şi un grad de protecţie maxim al faţadelor<br />
identificate prin studiile preliminare avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi constau într-un ansamblu<br />
organizat de lucrări (posibil de realizat independent de intervenţiile stabilite pentru celelalte părţi componente ale imobilului<br />
sau clădirii) care presupun respectarea elementelor tipologice, formale şi structurale ale clădirii şi conduc la conservarea şi<br />
punerea în valoare a caracterului său, astfel încât să permită utilizarea adecvată a caracteristicilor intrinseci ale imobilului şi<br />
ale zonei din care aceasta face parte.<br />
Intervenţiile de restructurare a fondului construit şi de integrare în valorile culturale ale zonei învecinate presupun<br />
condiţionări de conservare generală şi un grad de protecţie ridicat al valorilor culturale identificate prin studiile preliminare<br />
avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru zona învecinată imobilului pentru care se solicită<br />
restructurarea fondului construit şi care nu deţine condiţionări proprii de conservare.<br />
Intervenţiile de restructurare urbană şi de integrare în valorile culturale ale zonei învecinate presupun condiţionări de<br />
conservare generală şi un grad de protecţie ridicat al valorilor culturale identificate prin studiile preliminare avizate şi<br />
aprobate în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru zona învecinată imobilului sau grupului de imobile care participă la<br />
restructurarea urbană şi care deţine condiţionări proprii de conservare doar în ceea ce priveşte cercetarea potenţialului<br />
arheologic.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 31/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Tabelul de mai jos detaliază relaţia dintre gradul de protecţie impus asupra imobileor şi tipurile de intervenţii<br />
permise:<br />
Construcţii şi spaţii, în funcţie de gradul de<br />
protecţie<br />
I. Grad mare<br />
de protecţie<br />
Imobile, în funcţie de<br />
modul instituirii protecţiei Monumente<br />
istorice (1)<br />
Restricţii şi permisivităţi de intervenţie,<br />
conform Regulamentului adiţional – Zone<br />
protejate, aprobat<br />
prin HCGMB 34/2009<br />
Clădiri şi corpuri de clădire<br />
cu grad mare de protecţie<br />
Suprafeţe libere/plantate<br />
cu grad mare de protecţie<br />
II. Grad mediu de<br />
protecţie<br />
Imobile protejate prin PUZ – <strong>ZP</strong> 34<br />
III. Grad redus<br />
de protecţie<br />
INTERVENŢII PERMISE (P) I.1 I.2 I.3 II.1 II.2 II.3 III.1 III.2 III.3<br />
1. Intervenţii de conservare-restaurare P P P P P P P P P<br />
2. Intervenţii de restaurare şi îmbunătăţire<br />
a stării de conservare<br />
3. Intervenţii de asanare – dezvoltare a<br />
imobilelor<br />
4. Intervenţii de conservare-restaurare a<br />
faţadelor<br />
5. Intervenţii de restructurare a fondului<br />
construit, cu integrarea valorilor culturale<br />
ale imobilelor învecinate<br />
6. Intervenţii de desfiinţare a fondului<br />
construit, cu obligativitatea remodelării<br />
arhitecturii prin integrarea în<br />
caracteristicile zonei<br />
REPREZENTARE PLANŞĂ<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 32/53<br />
Alte construcţii şi amenajări<br />
cu grad mare de protecţie<br />
Clădiri şi corpuri de clădire<br />
cu grad mediu de protecţie<br />
Suprafeţe libere/plantate<br />
cu grad mediu de protecţie<br />
Alte construcţii şi amenajări<br />
cu grad mediu de protecţie<br />
Clădiri şi corpuri de clădire<br />
cu grad redus de protecţie<br />
Suprafeţe libere/plantate<br />
cu grad redus de protecţie<br />
Alte construcţii şi amenajări<br />
cu grad redus de protecţie<br />
P P P P P P P P P<br />
- - - P P P P P P<br />
- - - P - - P - -<br />
- - - - - - P P P<br />
- - - - - - P P P<br />
(1) Construcţiile şi spaţiile din incintele monumentelor istorice care sunt încadrate la un grad<br />
de protecţie inferior pot suporta intervenţiile permise pentru gradul de protecţie respectiv, în<br />
condiţiile legii 422/2001
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Aceste intervenţii nu pot fi întreprinse decât în contextul elaborării şi aprobării studiilor şi documentaţiilor de<br />
fundamentare prealabile conform tabelului de mai jos:<br />
Construcţii şi spaţii, în funcţie de gradul de I. Grad mare<br />
protecţie de protecţie<br />
Imobile, în funcţie de<br />
modul instituirii protecţiei Monumente<br />
istorice (1)<br />
Construcţii şi spaţii, în funcţie de valoarea<br />
culturală (arhitecturală, artistică,<br />
<strong>urbanistic</strong>ă, memorial-simbolică, raritate şi<br />
unicitate)<br />
Construcţii şi spaţii, în funcţie de regimul<br />
juridic instituit prin PUZ<br />
Valoare culturală mare<br />
Clădiri şi corpuri de clădire<br />
cu grad mare de protecţie<br />
Valoare culturală mare<br />
Suprafeţe libere/plantate<br />
cu grad mare de protecţie<br />
II. Grad mediu<br />
de protecţie<br />
Imobile protejate prin PUZ – <strong>ZP</strong> 34<br />
III. Grad redus<br />
de protecţie<br />
specifice<br />
Intervenţii<br />
STUDII DE FUNDAMENTARE NECESARE I.1 I.2 I.3 II.1 II.2 II.3 III.1 III.2 III.3<br />
Rc Releveu al construcţiilor<br />
Rp<br />
OF<br />
SI<br />
[ ]<br />
[ +]<br />
Releveu parţial<br />
Obligaţia privind folosinţa MI<br />
<strong>Studiu</strong> istoric elaborat de<br />
specialist/expert MCPN<br />
Aviz MCPN<br />
Aviz MCPN + MDRT<br />
permise prin RLU<br />
CRc - Conservare-restaurare<br />
C+ - Restaurare şi îmbunătăţire<br />
a stării de conservare<br />
CRc - Conservare-restaurare<br />
C+ - Restaurare şi îmbunătăţire<br />
a stării de conservare<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 33/53<br />
Valoare culturală mare<br />
Alte construcţii şi amenajări<br />
cu grad mare de protecţie<br />
CRc - Conservare-restaurare<br />
C+ - Restaurare şi îmbunătăţire<br />
a stării de conservare<br />
Valoare culturală medie<br />
Clădiri şi corpuri de clădire<br />
cu grad mediu de protecţie<br />
CRc; C+; A+D - Asanare –<br />
dezvoltare a imobilelor;<br />
CRf - conservare-restaurare a<br />
faţadelor<br />
SUBIECTUL INTERVENŢIILOR(*)<br />
1. Intervenţii la construcţii definitive REGIM TEHNIC DE FUNDAMENTARE<br />
Valoare culturală medie<br />
Suprafeţe libere/plantate<br />
cu grad mediu de protecţie<br />
CRc; C+; A+D - Asanare –<br />
dezvoltare a imobilelor<br />
Valoare culturală medie<br />
Alte construcţii şi amenajări<br />
cu grad mediu de protecţie<br />
CRc; C+; A+D - Asanare –<br />
dezvoltare a imobilelor<br />
Valoare culturală mică<br />
Clădiri şi corpuri de clădire<br />
cu grad redus de protecţie<br />
Fără valoare culturală<br />
Valoare culturală mică<br />
Suprafeţe libere/plantate<br />
cu grad redus de protecţie<br />
Fără valoare culturală<br />
Valoare culturală mică<br />
Alte construcţii şi amenajări<br />
cu grad redus de protecţie<br />
Fără valoare culturală<br />
CRc; C+; A+D; CRf ;<br />
Rst - Restructurare –integrare<br />
valorilor zonei; DR - desfiinţare cu<br />
remodelare arhitecturală<br />
CRc; C+; A+D;<br />
Rst - Restructurare –integrare<br />
valorilor zonei; DR - desfiinţare cu<br />
remodelare arhitecturală<br />
CRc; C+; A+D;<br />
Rst - Restructurare –integrare<br />
valorilor zonei; DR - desfiinţare cu<br />
remodelare arhitecturală<br />
1.1 Intreţinere OF (1) OF (1) OF (1) - - - - - -<br />
1.2 Reparaţii interioare OF (1)<br />
[Rp]<br />
Nu e<br />
cazul<br />
Nu e<br />
cazul<br />
- Nu e<br />
cazul<br />
- - Nu e<br />
cazul<br />
-<br />
1.3 Schimbarea funcţiunilor construcţiilor OF (1) [SI] OF (1) - [SI] - - - -<br />
şi utilizării spaţiilor<br />
[Rc] Rc [Rc]<br />
Rp<br />
1.4 Modificarea interiorului,<br />
[SI] Nu e Nu e [SI] Nu e Nu e [Rc] Nu e Nu e<br />
(recompartimentare), mansardare Rc cazul cazul Rc cazul cazul<br />
cazul cazul<br />
1.5 Tencuieli, zugraveli, tâmplării şi<br />
vopsitorii interioare, exclusiv reparaţii<br />
la cele existente<br />
[SI]<br />
Rp<br />
Nu e<br />
cazul<br />
Nu e<br />
cazul<br />
[Rc] Nu e<br />
cazul<br />
Nu e<br />
cazul<br />
- Nu e<br />
cazul<br />
Nu e<br />
cazul<br />
1.6 Zugraveli, tâmplării şi vopsitorii [SI] Nu e [SI] [SI] Nu e [SI] [Rc] Nu e [Rc]<br />
exterioare, exclusiv reparaţii la cele<br />
existente<br />
Rc cazul Rc Rc cazul Rc<br />
cazul<br />
1.7 Reparaţii exterioare OF(1) Nu e OF(1) [Rc] Rp [Rc] [Rc] - [Rc]<br />
[Rp] cazul [Rp]<br />
1.8 Modificarea faţadelor/aspectului [SI] Nu e [SI] [SI] Nu e [SI] [Rc] Nu e [Rc]<br />
exterior<br />
Rc cazul Rc Rc cazul Rc<br />
cazul<br />
1.9 Conservare – restaurare [SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rp<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rp<br />
- [SI]<br />
Rp<br />
1.10 Consolidare [SI] Nu e [SI] [SI] Nu e [SI] [Rc] - [Rc]<br />
Rc cazul Rc Rc cazul Rc<br />
1.11 Consolidare – intervenţie de urgenţă [Rp/c] Nu e [Rp/c] [Rp/c] Nu e [Rp/c] [Rp/c] [Rp/c] [Rp/c]<br />
cazul<br />
cazul<br />
1.12 Construire Nu e<br />
cazul<br />
[SI]<br />
Rc<br />
Nu e<br />
cazul<br />
Nu e<br />
cazul<br />
[SI]<br />
Rp<br />
Nu e<br />
cazul<br />
Nu e<br />
cazul<br />
- Nu e<br />
cazul<br />
1.13 Reconstruire [SI] [SI] [SI] [SI] [SI] [SI] [SI] [SI] [SI]<br />
Rc Rc Rc Rc Rp Rc Rp Rp Rp<br />
1.14 Extindere - supraetajare [SI] [SI] [SI] [SI] [SI] [SI] [Rc] [Rc] [Rc]<br />
Rc Rc Rc Rc Rp Rc<br />
1.15 Protejare (construcţii temporare –<br />
amenajări de protecţie)<br />
OF (1) OF(1) OF (1) [Rp/c] [Rp] [Rp/c] [Rp] [Rp] [Rp]
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
1.16 Dezafectare – desfiinţare, exclusiv<br />
construcţiile MI, sau avizul MCPN<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[SI]<br />
Rp<br />
[SI]<br />
Rc<br />
[Rc] [Rp] [Rc]<br />
2. Intervenţii la reţele şi dotări<br />
2.1 Racordări – branşamente (inclusiv<br />
Inst. Th şi AC)<br />
[Rp]<br />
[Rp] [Rp]<br />
2.2 Construire [SI]<br />
[SI]<br />
[Rp]<br />
Rp<br />
Rp<br />
2.3 Reconstruire, modernizare,<br />
modificare, extindere şi reabilitare<br />
[Rp]<br />
[Rp] [Rp]<br />
2.4 Foraje şi excavări [SI]<br />
[SI]<br />
[Rp]<br />
Rp<br />
Rp<br />
2.5 Exploatări de suprafaţă sau<br />
[SI]<br />
[SI]<br />
[Rc]<br />
subterane<br />
Rc<br />
Rc<br />
3. Interventii in spaţii libere publice -<br />
private<br />
3.1 Mobilier urban [Rp] [Rp] [Rp]<br />
3.2 Amenajări spaţii verzi [SI]<br />
[SI]<br />
[Rp]<br />
Rp<br />
[Rp]<br />
3.3 Imprejumuiri [SI]<br />
[SI]<br />
[Rp]<br />
[Rp]<br />
[Rp]<br />
3.4 Trotuare, pavimente, carosabile [SI]<br />
Rp<br />
[SI]<br />
[Rp]<br />
[Rp]<br />
4. Construcţii provizorii şi anexe<br />
gospodăreşti<br />
4.1 Scari şi rampe (inclusiv pentru<br />
persoane cu nevoi speciale)<br />
[Rp] [Rp] [Rp]<br />
4.2 Amplasare anexe gospodăreşti şi<br />
garaje<br />
[SI]<br />
Rp<br />
[Rp] [Rp]<br />
4.3 Amplasare de chioşcuri, tonete,<br />
cabine<br />
[Rc] [Rc] [Rc]<br />
4.4 Amplasare de corpuri şi panouri de<br />
afişaj şi reclame<br />
[Rp]<br />
[Rp]<br />
[Rp]<br />
4.5 Amplasare de firme [Rp] [Rp] [Rp]<br />
5. Schimbarea regimului juridic şi de<br />
administrare al imobilelor<br />
5.1 Clasare - Declasare [SI]<br />
Rc<br />
Nu e<br />
cazul<br />
Nu e<br />
cazul<br />
5.2 Dezmembrare, reparcelare,<br />
comasare<br />
[SI+]<br />
[SI+]<br />
[SI+]<br />
5.3 Instituirea de servituţi [Rc+] [Rc] [Rc]<br />
5.4 Înstrăinare [OF] (1) - -<br />
5.5 Concesionare [OF] (1) - -<br />
5.6 Închiriere [OF] (1) - -<br />
3.6. Potenţialul de dezvoltare al Z.I.R.<br />
Prezentul PUZ va asigura cadrul <strong>urbanistic</strong> necesar satisfacerii necesităţilor funcţionale şi configurative ale zonei studiate, astfel<br />
încât potenţialul de dezvoltare a zonei sa poată fi satisfăcut. Acest potenţial este reprezentat de un model de dezvoltare în care zona<br />
îşi valorifică centralitatea, accesibilitatea şi prestigiul urban, în condiţiile respectării valorilor arhitectural-<strong>urbanistic</strong>e identificate de<br />
prezentul studiu, valori care îi conferă caracter şi specificitate.<br />
Dezvoltarea se poate realiza prin:<br />
Înnoirea fondului construit vetust, prin restaurarea/reabilitarea clădirilor protejate;<br />
Înlocuirea clădirilor fără valoare istorică şi arhitecturală cu clădiri care respectă caracteristicile bine definite ale ţesutului<br />
urban adiacent;<br />
Protejarea spaţiilor libere şi plantate valoroase şi introducerea unui procent minim de suprafeţe plantate pe parcele;<br />
Regenerarea plantaţiilor publice existente şi realizarea de plantaţii noi.<br />
Asigurarea menţinerii unei densităţi de utilizare rezonabile a terenului în toate situaţiile funcţionale permise şi încurajate<br />
Aceste modele se vor aplica diferenţiat, în funcţie de restricţiile şi permisivităţile specifice parcelei în cauză.<br />
3.6.1. Domeniul public<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 34/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Pentru domeniul public există câteva zone ce prezintă un interes din punct de vedere al dezvoltării şi al îmbunătăţirii calităţii de<br />
utilizare a acestuia şi a nume: spaţiile verzi, sistemul de trafic, amplasarea de opere de artă.<br />
Astfel, o serie de măsuri aplicabile domeniului public în vederea dezvoltării Z.I.R. ar putea fi următoarele:<br />
- Terenul liber situat între clădirea ASE şi Bd. Dacia poate căpăta o amenajare peisagistică menită să aducă mai multă vegetaţie şi<br />
să atenueze în acelaşi timp prezenţa disproporţionată a Academiei de Studii Economice fără însă a împiedica total perceperea<br />
arhitecturii acesteia, reprezentative pentru anii ’60 – ’70 ai sec. XX.<br />
- Continuitatea aliniamentului de platani ar putea fi refăcută în segmentul dintre străzile Mihai Eminescu şi G-ral Broşteanu ţinând<br />
cont că acesta este un segment aliniat pe ideea unei supralărgiri interbelice, care nu a mai continuat operativ şi este improbabil a<br />
continua într-un viitor previzibil ceea ce permite revenirea în prospectul curent al Căii Dorobanţilor până în Şoseaua Ştefan cel Mare.<br />
- În cadrul unei amenajări peisagistice, terenul situat între clădirea ASE şi Bd. Dacia poate primi o serie de obiecte de artă în<br />
memoria unor personalităţi, precum Nicolae Fleva, fost primar al <strong>Bucureşti</strong>ului sau Iacob Negruzzi fost preşedinte al Academie<br />
Române, ambii avându-si locuinţele pe terenul ocupat în prezent de corpul nou al ASE. Alte personalităţi care au locuit în zonă,<br />
precum Constantin (Dinu) I.C. Brătianu - fost preşedinte al PNL, deputat şi ministru sau Jean Lahovary - important om politic, fost<br />
ministru, ar merita amplasarea unor lucrări sculpturale în legătură cu vechile lor proprietăţi ce încă mai există şi cu arhitecţii care leau<br />
proiectat – Petre Antonescu şi Louis Blanc.<br />
- Traficul din zonă ar avea perspectiva recalibrării printr-un sistem de sensuri unice, profitând de paralelismul Căii Dorobanţilor cu<br />
strada Polonă, stradă relativ apropiată ca gabarit dacă nu se ia în calcul prezenţa transportului public aflat exclusiv pe Calea<br />
Dorobanţilor; această acţiune ar avea ca scop individualizarea traseului transportului public, lărgirea trotuarelor şi crearea culoarelor<br />
de circulaţie pentru biciclete şi alte mijloace de transport individual nemecanizate.<br />
- Amenajările la sol, cu pavaje tradiţionale, eventual cu recuperarea pietrei cubice sacrificate pe bulevardele Prezan şi Aviatorilor, ce<br />
ar putea fi executate în zona intrărilor/fundăturilor sau a străzilor mici precum Maior Dimitrie Giurescu sau Nicolae Beldiceanu, ar<br />
putea stimula creşterea valorii clădirilor de locuit în formua actuală şi inhibarea în viitor a alterării fondului construit grupat în jurul<br />
acestor spaţii publice ca urmare a întăririi caracterului unitar al acestor subzone.<br />
3.6.2. Domeniul privat<br />
Presiunea de dezvoltare imobiliară a terenurilor private este foarte pregnantă, ţintele vizate de diverşii investitori urmărind coeficienţi<br />
e utilizare ai terenurilor ce ar depăşi 4,0.<br />
Oportunităţile de dezvoltare în segmentul privat ar trebui să fie orientate către reabilitarea fondului construit existent şi eventuala<br />
reconversie funcţională către funcţiuni de reprezentare, cu acces de public şi care să poată compensa economic şi prin imagine<br />
tentaţiile de pură speculare a terenurilor. Utilizarea casei Jean Lahovary ca un complex de învăţământ de un tip special precum este<br />
Şcoala Americană este un exemplu de utilizare potrivită a unui imobil cu mare putere de reprezentare. În vederea scăderii intensităţii<br />
de utilizare a terenurilor este preferabilă orientarea investiţiilor către un mix de funcţiuni, care să nu conţină locuinţe în proporţie<br />
foarte mare şi care ar duce la o densitate de locuire ce ar scădea calitatea vieţii.<br />
Utilizările funcţionale care asigură fluxuri de persoane uniform distribuite pe parcursul zilei, cu evitarea situaţiilor migratorii cu ore de<br />
vârf ar fi recomandabile. Apariţia hotelurilor este în acest sens un plus căci această funcţiune are aceste caracteristici care se<br />
apropie de locuire şi nu creează migraţii în fluxuri compacte la intervale orare de vârf.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 35/53
4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE<br />
4.1. Îmbunătăţirea situaţiei Z.I.R.<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Pentru uşurinţa înţelegerii motivaţiilor măsurilor propuse, acest capitol a fost structurat în subcapitole aferente tipurilor de probleme,<br />
care au fost la rândul lor explicitate prin tabele SWOT.<br />
Măsurile propuse sunt fundamentate de analiza SWOT aferentă şi sunt prezentate pe pachete:<br />
Măsuri de îmbunătăţire a situaţiei existente, marcate cu acronimul (MXX+)<br />
Măsuri de reducere a riscurilor induse de mediul extern marcate cu acronimul (MXX-)<br />
Măsurile propuse sunt prezentate cu scopul, obiectivele şi ţintele lor, pentru a putea fi detaliate ca proiecte.<br />
4.1.1. Circulaţii carosabile şi pietonale<br />
Puncte tari(*)<br />
Zona este traversată de una dintre arterele urbane de<br />
maximă importanţă (Calea Dorobanţilor) restul străzilor<br />
fiind de rang inferior şi debuşând în aceasta. De<br />
asemenea, zona este bordată, către sud, de Bd. Dacia,<br />
care reprezintă una din axele majore pe direcţia est-vest<br />
în paralel cu inelul principal.<br />
Majoritatea arterelor carosabile din zonă sunt de<br />
categoriile III şi IV şi fac parte din sistemul de sensuri<br />
unice implementat în zona centrală a mun. <strong>Bucureşti</strong><br />
pentru facilitarea traficului auto, ceea ce permite<br />
amenajarea de locuri de parcare pe ambele laturi ale<br />
acestor străzi.<br />
Intersecţia complexă dintre Calea Dorobanţilor, Bd.<br />
Dacia şi strada Mihai Eminescu este semaforizată.<br />
Nu există străzi care să fie închise circulaţiei auto dar<br />
există alei înfundate ce deservesc practic un număr<br />
restrâns de imobile.<br />
Oportunităţi(*)<br />
Zona este traversată de trasee ale unor mijloace de<br />
transport în comun, parcurs de câteva linii de autobuze<br />
(131, 301, 331) ce parcurg relaţia dintre Piaţa Romană şi<br />
zona de nord a oraşului cu dublu sens pe segmentul<br />
corespunzator Căii Dorobanţilor. În interiorul <strong>ZP</strong> 10 se<br />
regăseşte o singură staţie a mijloacelor de transport în<br />
comun, în dreptul ASE.<br />
Prezenţa în vecinătate a Str. Polonă, paralelă cu C.<br />
Dorobanţi pe traseul dintre Sos. Stefan cel Mare şi Str. M.<br />
Eminescu permite studierea unui sistem de sensuri unice<br />
sporind capacitatea de trafic auto şi permiţînd<br />
introducerea pistelor cicliste.<br />
restrângerea carosabilului la lătimea restului arterei<br />
Căii Dorobanţilor in dreptul numerelor 10,12,14,16 şi 18,<br />
poate permite amenajarea unor staţionări pentru taximetre<br />
(*) cf. Analizei din Cap. 3.4.3<br />
Puncte slabe(*)<br />
Sistemul de circulaţii pietonale este compus din<br />
trotuarele arterelor carosabile, care au lăţimi în general<br />
mici şi foarte mici(1 – 2,5m).<br />
Zona nu are amenajări pietonale şi nici din cele<br />
destinate deplasării pe mijloace de transport individuale pe<br />
două roţi.<br />
Disfuncţionalităţile legate de circulaţiile carosabile şi<br />
pietonale ţin de:<br />
o neconcordanţa între nevoia excesivă de<br />
locuri de parcare în timpul zilei şi suprafaţa<br />
rezervată acestora;<br />
o densitatea mare de accese carosabile în<br />
imobile în lungul străzilor;<br />
Ameninţări(*)<br />
desfăşurarea unei circulaţii de tranzit cu o intensitate<br />
diurnă mai mare decât capacitatea de preluare în condiţii<br />
optime.<br />
regimul de investiţii către construcţii de mare densitate,<br />
coroborat cu HCL nr6/2006 privind necesarul de locuri de<br />
parcare, va conduce la supra solicitarea infrastructurii<br />
rutiere<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 36/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Măsuri de îmbunătăţire a circulaţiei carosabile (MCC+) Măsuri de minimizare a riscurilor afectând sau generate de<br />
circulaţia carosabilă (MCC-)<br />
Măsura MCC+1: implementarea unei soluţii de trafic pe sensuri Măsura MCC-1: construirea unor parcaje publice<br />
unice, pe străzile Polonă şi Calea Dorobanţilor<br />
Scop:<br />
asigurarea unei fluenţe mai mari a traficului<br />
Obiective:<br />
descongestionarea intersecţiei Dacia – Eminescu –<br />
Dorobanţi prin eliminarea unui flux conflictual prin virare<br />
la stânga<br />
Ţinte:<br />
scăderea numărului de opriri şi staţionări<br />
neregulamentare<br />
Scop:<br />
inhibarea congestiei carosabile ca urmare a staţionării<br />
neregulamentare sau haotice<br />
Obiective:<br />
evaluarea unor amplasamente potenţiale în zonă destinate<br />
prioritar locuinţelor<br />
Ţinte:<br />
interzicerea parcării pe stradă<br />
reducerea staţionării<br />
Măsuri de îmbunătăţire a circulaţiei pietonale (MCP+) Măsuri de minimizare a riscurilor afectând circulaţia pietonală<br />
(MCP-)<br />
Măsura MCP+2: Incurajarea circulaţiei cicliste şi pietonale Măsura MCP-2: facilitarea circulaţiei pietonale şi<br />
Scop:<br />
adaptarea volumului traficului la capacitatea străzilor<br />
Obiective:<br />
amenajarea de piste pentru biciclete şi lărgirea trotuarelor<br />
Ţinte:<br />
scăderea ocupării trotuarelor cu autovehicole parcate<br />
scăderea poluării fonice, atmosferice şi vizuale<br />
4.1.2. Funcţiuni <strong>urbanistic</strong>e<br />
Puncte tari (*)<br />
Proximitatea faţă de centrul oraşului<br />
Nu se remarcă situaţii de incompatibilităţi funcţionale<br />
flagrante (fie ele între activităţi situate pe terenuri<br />
adiacente sau între funcţiune şi statutul urban al zonei)<br />
Amplasarea corectă în raport cu reţeaua de străzi a<br />
funcţiunilor majore şi simbolice ale zonei (educaţia,<br />
ambasadele)<br />
Oportunităţi(*)<br />
prezenţa importantă a funcţiunilor de tip cuaternar<br />
(activităţi ale unor organisme internaţionale), sub forma<br />
ambasadelor şi a altor organizaţii de-teritorializate.<br />
mixitatea funcţională ce alătură locuirea cu educaţia,<br />
serviciile şi sectorul serviciilor sanitare şi cuaternare<br />
tendinţă de diversificare funcţională, inclusiv prin<br />
refuncţionalizarea clădirilor de locuit<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.4.4<br />
Scop:<br />
reducerea riscurilor circulaţiei pietonale<br />
Obiective:<br />
introducerea unor puncte pentru traversarea pietonală cu<br />
semaforizare pe bază de comandă tactilă în cazurile de<br />
necesitate<br />
Ţinte:<br />
eliminarea timpilor de aşteptare inutili la semafor, atât de<br />
câtre conducători auto, cât şi de câtre pietoni<br />
disciplinarea participanţilor la trafic<br />
Puncte slabe(*)<br />
Densitatea prea ridicată a locuirii în ce priveşte<br />
blocurile anilor 1980 având în vedere că pentru această<br />
funcţiune <strong>urbanistic</strong>ă nu sunt prevăzute suficiente locuri<br />
pentru parcarea autoturismelor<br />
constrângerile legate de securitatea instituţiilor cu<br />
caracter diplomatic<br />
Ameninţări(*)<br />
Efecte nocive ale creşeterii ponderii unor funcţiuni (de<br />
regula terţiare) în detrimentul celor tradiţionale ce au<br />
generat fondul construit (locuirea, cu preponderenţă)<br />
aportul de spaţii consistente de birouri şi de comerţ de<br />
suprafaţă medie (cazul intenţiei avizate de dezvoltare a<br />
parcelei din Calea Dorobanţilor nr 31-33) ceea ce ar<br />
genera o intensitate de utilizare mare a zonei, cu un efect<br />
de suplimentare de trafic corespunzătoare.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 37/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Măsuri de reabilitare şi eficientizare funcţională (MRF+) Măsuri de minimizare a riscurilor afectând funcţiunile zonei<br />
protejate (MRF-)<br />
Măsura MRF+1: Incurajarea reabilitării construcţiilor şi<br />
mixităţii funcţionale<br />
Scop:<br />
Dezvoltarea funcţională a zonei în contextul păstrării<br />
fondului construit valoros<br />
Obiective:<br />
Păstrarea mixităţii funcţionale ca resursă a viabilităţii zonei<br />
Ţinte:<br />
Pastrarea construcţiilor de valoare arhitecturală protejate<br />
prin regulamentul de iuntervenţie în <strong>ZP</strong><br />
Reabilitarea construcţiilor vechi şi nadaptarea lor pentru<br />
funcţiunile permise în <strong>ZP</strong><br />
Măsura MRF+2: favorizarea funcţiunilor de servicii publice<br />
(formare, educaţie, cultură, sănătate, administraţie, comerţ<br />
de proximitate)<br />
Scop:<br />
accentuarea rolului spaţiului accesibil publicului în artera<br />
principală a zonei protejate<br />
Obiective:<br />
conturarea unui profil funcţional care să sublinieze<br />
caracterul zonei<br />
Ţinte:<br />
creşterea numărului de imobile deschise funcţional<br />
publicului şi serviciilor publice<br />
4.1.3. Suprafeţe în proprietate privată<br />
4.1.3.1. Regimul de protecţie al clădirilor existente<br />
Puncte tari(*)<br />
un regim de protecţie general instituit asupra imobilelor<br />
prin includerea lor în cadrul sitului istoric de cod 188 . B-IIs-B-17910<br />
clasarea celor mai valoroase clădiri în Lista<br />
Monumentelor Istorice<br />
o structură socială situată în zona „middle class” spre<br />
„upper middle class”<br />
Oportunităţi(*)<br />
un regim de protecţie general instituit asupra imobilelor<br />
ce permite odata cu rafinarea prevederilor de protejare o<br />
conservare a valorilor culturale şi dezvoltarea teritoriului<br />
Măsura MRF-1: Reducerea riscurilor monopolului<br />
funcţional pe subzone<br />
Scop:<br />
menţinerea caracterului principal de zonă rezidenţială cu<br />
funcţiuni complementare<br />
Obiective:<br />
impunerea unor limite maxime funcţiunilor complementare<br />
(in special de birouri)<br />
Ţinte:<br />
atragerea prioritară a serviciilor care presupun birouri de<br />
mică amploare, cu puţini angajati, făra necesităţi de trafic<br />
auto fundamentale pentru desfăşurarea activităţii<br />
atragerea comerţului mic, de proximitate<br />
Puncte slabe(*)<br />
suprapunerea mai multor regimuri (LMI şi <strong>urbanistic</strong>e)<br />
şi clase de protecţie(Monumente istorice, Situri istorice) cu<br />
prevederi<br />
construire<br />
contradictorii de regim de conservare si<br />
proprietatea este fărâmiţată în interiorul unor imobile<br />
sau, în unele cazuri, incertă<br />
Ameninţări(*)<br />
presiunea imobiliară<br />
neclarităţile sau contradicţiile legislative şi dintre<br />
regiurile de avizare, autorizare şi monitorizare a<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 38/53
existenţa unor caracteristici <strong>urbanistic</strong>e şi arhitecturale<br />
relativ omogene în cadrul subzonelor identificate oferă<br />
premisa unui fond faţă de care construcţiile şi amenajările<br />
propuse se pot raporta<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.5<br />
Măsuri de îmbunătăţire a regimului de protecţie al clădirilor<br />
(MRP+1)<br />
Măsura MRP+1: Elaborarea unui PUZ pentru <strong>ZP</strong> 10<br />
Scop:<br />
stabilirea unor prevederi de protejare eficiente (opozabile<br />
terţilor) şi a unor măsuri de dezvoltare integrată<br />
Obiective:<br />
protecţia fondului construit şi plantaţiilor valoroase<br />
protecţia tipurilor de ţesut urban valoroase prin perpetuarea<br />
principiilor de construire valoroase şi definirea de moduri de<br />
construire viitoare compatibile cu acestea<br />
direcţionarea dezvoltării urbane astfel încât să se obţină<br />
coerenţă a cadrului urban<br />
Ţinte:<br />
stabilirea regimului tehnic al imobilelor şi implementarea<br />
acestuia prin documentele de informare (CU) şi prin<br />
aprobarea şi avizarea documentaţiilor tehnice de construiredesfiiinţare<br />
stabilirea zonelor de intervenţie de amenajare integrată -<br />
unitară<br />
fişarea tehnică, istorică şi arhitecturală a imobilelor <strong>ZP</strong> într-o<br />
bază de date deschisă<br />
acoperirea intregului teritoriu al <strong>ZP</strong> cu prevederi de protejare<br />
şi intervenţie prin RLU<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
intervenţiilor permit o conservare „selectivă” , adică<br />
desfiinţarea clădirilor cu valoare istorică şi arhitecturală, a<br />
căror valoare de piaţă este inferioară celei a terenului<br />
o eludare a obligaţiilor de protejare şi punere în valoare<br />
a patrimoniului arhitectural, prin construirea intensivă,<br />
distrugerea suprafeţelor plantate<br />
folosirea de tehnici şi materiale noi în cursul<br />
reabilitărilor construcţiilor valoroase existente<br />
pierderea elementelor de tâmplărie prin înlocuirea cu<br />
unele noi, tipizate şi lipsite de personalitate,<br />
înlocuirea învelitorilor din tablă fălţuită sau din<br />
ceramică cu unele viu colorate, din plăci de tablă<br />
amprentată în imitaţie de ţiglă sau cu material de tipul<br />
şindrilelor bituminoase,<br />
alterarea proporţiilor lucarnelor originale ca urmare a<br />
schimbului de material de învelitoare<br />
programul actual de “reabilitare termică” poate să fie o<br />
ameninţare la adresa coerenţei şi autenticităţii fondului<br />
construit<br />
Măsuri de minimizare a riscurilor afectând protecţia clădirilor<br />
(MRP-1)<br />
Măsura MRP-1: fondarea unui parteneriat social pentru<br />
punerea în valoare a patrimoniului arhitectural <strong>urbanistic</strong><br />
Scop:<br />
eliminarea pierderilor de valoare culturală prin cunoaşterea<br />
detaliată a evoluţiei istorice a imobilelor<br />
Obiective:<br />
implementarea unei baze de date publice deschise asupra<br />
regimului tehnic al imobilelor şi utilizarea acesteia prin<br />
documentele de informare (CU)<br />
Ţinte:<br />
punerea la dispoziţia publicului a bazei de date asupra<br />
trăsăturilor istorico-arhitecturale a imobilelor, a regimului lor<br />
tehnic de autorizare<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 39/53
4.1.3.2. Conformarea clădirilor noi (volume şi fatade)<br />
Puncte tari(*)<br />
parte din teritoriul <strong>ZP</strong> 10 are<br />
potenţial de dezvoltare (cf. Plansei Reglementări 5.2.1) pe<br />
o suprafaţa totală de cca. mp<br />
Oportunităţi(*)<br />
Aria construita desfăşurată a construcţiilor noi potenţial<br />
a fi edificate pe teritoriul <strong>ZP</strong> este de mp<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.5<br />
Puncte slabe(*)<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
apariţia în ultimii ani a unor<br />
construcţii agabaritice<br />
extinderile succesive ale ASE<br />
inserţiile de blocuri de locuinţe<br />
colective cu caracter tipizat<br />
construcţii de după 1990 care<br />
forţează individualizarea prin forme, materiale şi culori ce<br />
nu-şi au corespondenţa în tipicul perimetrului studiat<br />
formele complexe ale imobilelor<br />
sau dimensiunile reduse ale acestora fac dificilă racordarea<br />
noilor construcţii la teren şi construcţiile învecinate, mai<br />
ales când este vorba de suprafeţe construite importante<br />
Ameninţări(*)<br />
tendinţa de supra construire<br />
utilizarea de mari suprafeţe vitrate, ori volume aproape<br />
integral vitrate<br />
Măsuri de îmbunătăţire a conformării clădirilor noi (MCN+) Măsuri de minimizare a riscurilor generate de conformarea<br />
construcţiilor noi (MCN-)<br />
Măsura MCN+1: Intărirea caracterului şi valorilor zonei<br />
Măsura MCN-1: impunerea regulilor de conformare şi<br />
prin construcţiile noi<br />
monitorizarea aplicării acestora<br />
Scop :<br />
armonizarea construcţiilor noi cu cadrul constituit.<br />
Obiective :<br />
definirea caracterului zonei şi subzonelor<br />
elaborarea unor prevederi de reglementare care generează<br />
respectul caracteristicilor zonei şi a subzonelor<br />
Ţinte :<br />
autorizarea clădirilor noi în armonie sau în contrast pozitiv<br />
cu acest caracter<br />
Scop:<br />
creşterea valorii culturale complexe a <strong>ZP</strong> prin punerea în<br />
valoare a acesteia de noi construcţii şi amenajări<br />
Obiective:<br />
eliminarea posibilităţii autorizării construcţiilor aflate în<br />
contradicţie cu caracterul zonei, prin apelul la avizul DCPN<br />
– MB şi la concluziile studiului istoric zonal şi ale studiului<br />
istoric pe obiectiv<br />
Ţinte:<br />
elaborarea unui instrument de lucru simplu, eficient şi<br />
versatil pentru cunoaşterea prevederilor PUZ şi<br />
transcrierea lor în CU<br />
elaborarea unui sistem de certificare, avizare şi autorizare<br />
uşor de monitorizat prin confruntarea cu reglementările<br />
PUZ<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 40/53
4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii<br />
Puncte tari(*)<br />
Plantaţiile publice sunt reprezentate de plantaţiile de<br />
aliniment ale Căii Dorobanţilor<br />
Menţinerea unui număr mare de arbori (în special în<br />
vechiul aliniament al Căii Dorobanţilor) plantaţi sistematic,<br />
Existenţa unor spaţii plantate private ce participă la<br />
spaţiul public,<br />
Prezenţa unor specii cu coronament amplu şi relativ<br />
rezistente la poluare.<br />
Existenţa unor pavaje originale de sec. XIX în imobile<br />
ale zonei<br />
Oportunităţi(*)<br />
sursă potenţială de spaţiu verde este terenul liber<br />
cuprins între extinderea ASE şi Bd. Dacia<br />
posibilitatea refacerii continuităţii aliniamentului Căii<br />
Dorobanţi dintre strada G-ral Ernest Broşteanu şi strada<br />
Mihai Eminescu<br />
un important fond construit cu aliniere retrasă de<br />
aliniament care oferă posibilitatea întreţinerii unor grădini<br />
de faţadă<br />
existenţa unor structuri noi sau vechi, cu ample<br />
suprafeţe de acoperitre în terasă sau potenţial a fi<br />
transformate în acest sens (a se vedea acoperirea<br />
garajului de la Calea Dorobanţilor 31-33), oferă aceste<br />
suprafeţe pentru utilizarea lor ca grădini suspendate şi de<br />
sporie a spaţiului verde amenajat<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.5<br />
Scop:<br />
asigurarea coerenţei imaginii spaţiului public<br />
Obiective:<br />
creşterea calităţii peisagere<br />
adecvarea soluţiilor de design la nevoile persoanelor<br />
handicapate<br />
Tinte:<br />
reconfigurarea spaţiilor de parcare şi a trotuarelor<br />
tratament diferit şi calitativ superior al pavajului<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Puncte slabe(*)<br />
lipsa de sistematizare sau de configurare peisagistică<br />
adecvată a plantaţiilor pe domeniul public<br />
lipsă de îngrijire a zonelor verzi (atât în domeniul public<br />
cât şi în cel privat),<br />
înlocuirea în timp a arborilor valoroşi cu unii mai puţin<br />
valoroşi<br />
Ameninţări(*)<br />
tendinţa istorică de reducere a spaţiilor verzi private<br />
amenajate peisagistic<br />
dorinţa de exploatare maximală a terenurilor<br />
mărirea căilor de rulare,<br />
asfaltarea generalizată<br />
micşorarea excesivă a alveolelor din jurul trunchiurilor<br />
arborilor,<br />
creşterea continuă a poluării<br />
ocuparea trotuarelor cu chioşcuri, gherete sau instalaţii<br />
publicitare<br />
Măsuri de îmbunătăţire a pavajelor şi plantaţiilor (MPP+) Măsuri de minimizare a riscurilor generate de conformarea<br />
pavajelor şi plantaţiilor (MPP-)<br />
Măsura MPP+1/MSCP+1: reconfigurarea circulaţiilor în Măsura MPP-1: cod al intervenţiilor peisagere <strong>ZP</strong><br />
corelare cu spaţiile verzi existente (dotări, mobilier urban,<br />
pavaje)<br />
Scop:<br />
asigurarea unor intervenţii de calitate peisageră<br />
Obiective:<br />
reglementarea intervenţiilor asupra pavajelor şi plantaţiilor prin<br />
PUZ<br />
Ţinte:<br />
elaborarea unui paletar de culori şi materiale<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 41/53
4.1.3.4. Împrejmuiri<br />
Puncte tari(*)<br />
Împrejmuirile sunt alături de faţadele construcţiilor<br />
interfaţa dintre domeniul public şi cel privat. În <strong>ZP</strong> 10 s-au<br />
păstrat împrejmuiri de sec. XIX şi înc. sec. XX ce<br />
imbogăţesc caracteristicile arhitecturale şi <strong>urbanistic</strong>e ale<br />
zonei.<br />
Oportunităţi(*)<br />
Retragerile impuse de reglementările zonei impun<br />
existenţa unor împrejmuiri şi dau acestora un rol important<br />
în imaginea domeniul public<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.5<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Puncte slabe(*)<br />
O parte din împrejmuirile noilor construcţii nu respectă<br />
caractericile de material, transparenţă, înălţime tradiţionale<br />
pentru zonă<br />
Ameninţări(*)<br />
Tendinţa de anulare a transparenţei vechilor<br />
împrejmuiri reglementare<br />
construirea exclusiv la aliniament, pe toată lăţimea<br />
parcelelor, conducând la eliminarea împrejmuirilor<br />
valoroase sau la nerealizarea unora noi<br />
Măsuri de îmbunătăţire a stării împrejmuirilor (MI+) Măsuri de minimizare a riscurilor generate de conformarea<br />
împrejmuirilor (MI-)<br />
Măsura MI+1: Valorificarea împrejmuirilor valoroase<br />
Măsura MI-1: Monitorizarea intervenţiilor în <strong>ZP</strong><br />
Scop:<br />
creşterea calităţii spaţiului urban<br />
Obiective:<br />
conservarea, restaurarea împrejmuirilor valoroase<br />
Ţinte<br />
menţinerea şi întreţinerea împrejmuirilor existente<br />
utilizarea modelelor existente în grupul caselor valoroase<br />
din Calea Dorobanţilor 14,16,18,30,32, 39 sau 72 atunci<br />
când există nevoia de împrejmuire<br />
4.1.4. Tratarea suprafeţelor în proprietate publică<br />
4.1.4.1. Circulaţii carosabile şi pietonale<br />
Puncte tari(*)<br />
Suprafeţele afectate circulaţiilor sunt continui pe<br />
intregul teritoriu al <strong>ZP</strong> permiţînd accesul carosabil şi<br />
pietonal in toate imobilele (fie direct fie prin servitute).<br />
Mai puţin intr. Camil Petrescu, suprafeţele carosabile<br />
sunt acompaniate de cele ale trotuarelor în toate arterele<br />
<strong>ZP</strong>.<br />
Infrastructura de bază (apă, canalizare, gaz) este<br />
realizată şi nu necesită lucrări majore care să afecteze<br />
suprafaţa carosabilă sau pietonală.<br />
Oportunităţi(*)<br />
constanţa şi echilibrul profilului transversal al străzilor,<br />
din coerenţa relativă a configurării fronturilor acestora<br />
practicarea unor fundături şi străpungeri de străzi,<br />
spaţiul iniţial privat al acestor parcele fiind astăzi domeniu<br />
Scop:<br />
reducerea intervenţiilor distructive neautorizate<br />
Obiective:<br />
conservarea împrejmuirilor valoroase<br />
Ţinte<br />
menţinerea şi întreţinerea împrejmuirilor existente<br />
conştientizarea proprietarilor de valoare ambientală a<br />
împrejmuirilor<br />
Puncte slabe(*)<br />
Uniformitatea acoperamântului stradal / asfalt<br />
inserţia necontrolată de mobilier stradal sau de<br />
elemente de informare, inclusiv publicitară<br />
modul haotic în care sunt amplasate cablurile de<br />
comunicaţie<br />
dimensiuni insuficiente (mici) ale trotuarelor pe<br />
majoritatea aliniamentelor, mai puţin în dreptul ASE şi pe<br />
C. Dorobanţi între nr. 12 -40<br />
Ameninţări(*)<br />
Poluarea vizuală<br />
Ridicarea nivelului de calcare şi de circulaţie auto<br />
datorată asfaltărilor repetate generate de întreţinerea<br />
multianuală<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 42/53
public<br />
spaţiu amplu de circulaţie pietonală în dreptul ASE<br />
reconfigurarea traficului, a spaţiilor de parcare şi a<br />
trotuarelor poate permite o variaţie de tratament al<br />
pavajului - cu precădere pe strazile laterale Căii Dorobanţi<br />
- pentru îmbunătăţirea calităţii estetice şi utilizării spaţiului<br />
public, inclusiv prin refacerea unităţilor vegetale<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.5<br />
Măsuri de îmbunătăţire a suprafeţei carosabilului si pietonalelor<br />
(MSCP+)<br />
Măsura MPP+1/MSCP+1: reconfigurarea circulaţiilor în<br />
corelare cu spaţiile verzi existente (design, pavaje)<br />
Scop:<br />
asigurarea coerenţei imaginii spaţiului public<br />
Obiective:<br />
reconfigurarea spaţiilor de parcare şi a trotuarelor<br />
tratament diferit şi calitativ superior al pavajului<br />
Ţinte:<br />
creşterea calităţii peisagere a spaţiului carosabil şi<br />
pietonal<br />
adecvarea soluţiilor de design la nevoile persoanelor<br />
handicapate<br />
Măsura MSCP+2: valorizarea spaţiilor prin mobilier urban<br />
Scop:<br />
asigurarea coerenţei şi caltăţii spaţiului public<br />
Obiective:<br />
reconfigurarea mobilierului urban<br />
Ţinte:<br />
adecvarea soluţiilor de design la nevoile zonei<br />
4.1.4.2. Plantaţii în zestrea străzilor<br />
Puncte tari(*)<br />
Prezenţa unor arbori pe C. Dorobanţilor din perioada<br />
regularizării străzii (1866)<br />
Oportunităţi(*)<br />
Existenţa reperelor configurative istorice ce permit<br />
refacerea coerenţei aliniamentului de platani<br />
Existenţa unor spaţii cu potenţial de amenajare (ASE)<br />
Existenţa unor grădini de faţadă cu funcţii de<br />
reprezentare ce, prin îngrădiri de natură discontinuă sau<br />
transparentă, contribuie la imaginea „verde” a spaţiului<br />
public<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.5<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Măsuri de minimizare a riscurilor generate de conformarea<br />
suprafeţelor carosabilului şi pietonalelor (MSCP-)<br />
Măsura MSCP-1: controlul intervenţiilor şi al amplasării<br />
cablurilor şi echipamentrlor<br />
Scop:<br />
asigurarea coerenţei imaginii spaţiului public<br />
Obiective:<br />
reducerea şi eliminarea poluării vizuale şi a ocupării<br />
abuzive a domeniului public cu instalaţii şi echipamente<br />
Ţinte:<br />
Monitorizarea <strong>ZP</strong> în vedera prevenirii ocupării abuzive a<br />
domeniului public cu instalaţii şi echipamente<br />
Puncte slabe(*)<br />
Întreruperea ritmului platanilor de aliniament<br />
Asfaltarea trotuarelor şi a carosabilului este extensivă<br />
şi a limitat alveolele arborilor<br />
Ameninţări(*)<br />
Traficul<br />
Poluarea<br />
Lipsa de îngrijire periodică de către specialişti în<br />
horticultură<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 43/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Măsuri de îmbunătăţire a plantaţiilor (MP+) Măsuri de minimizare a riscurilor plantaţiilor (MP-)<br />
Măsura MSCP+1: menţinerea şi punerea în valoare a spaţiului<br />
public plantat<br />
Scop:<br />
Conservarea suprafeţelor plantate cu valoare istorică şi<br />
peisagistică<br />
Obiective:<br />
asigurarea coerenţei imaginii spaţiilor construite care<br />
definesc limitele spaţiului public<br />
Ţinte :<br />
Ingrijiri, plantări şi toaletări de arbori<br />
4.1.4.3. Parcuri, grădini, scuaruri<br />
Nu este cazul<br />
Măsura MSCP-1: diminuarea factorilor de poluare, inclusiv<br />
fonică şi vizuală<br />
Scop:<br />
facilitarea perceperii fondului construit sau a amenajărilor<br />
valoroase<br />
Obiective:<br />
inhibarea folosirii instalaţiilor aparente sau a panotajelor de<br />
diverse tipuri<br />
Ţinte:<br />
mărirea alveolelor la dimensiuni care să permită respiraţia<br />
solului şi udarea naturală în jurul trunchiurilor<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 44/53
4.1.4.4. Firme şi reclame publicitare<br />
Puncte tari(*)<br />
N/A<br />
Oportunităţi(*)<br />
Compactitatea zonelor comerciale face mai simplă<br />
reglementarea panotajului<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.4.5.<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Puncte slabe(*)<br />
excesul de elemente publicitare – panouri, firme, pânze<br />
de promovare a diverselor anunţuri, firme de diverse forme<br />
şi amplasamente<br />
acoperirea unor suprafeţe arhitecturale valoroase de<br />
suprafeţele mesh-urilor publicitare sau suprapunerea<br />
imaginilor publicitare pe suprafeţele arhitecturale protejate.<br />
Ameninţări(*)<br />
Dezvoltarea publicităţii stradale prin creşterea<br />
suprafeţelor publicitare şi prin agresivitatea dispunerii<br />
acestora în spaţiul public<br />
Măsuri de îmbunătăţire a reclamei publicitare (MRP+) Măsuri de minimizare a riscurilor generate de reclama<br />
Măsura MRP+1: adoptarea şi implementarea unui regulament<br />
publicitară (MRP-)<br />
Măsura MRP-1: adoptarea şi implementarea unui regulament<br />
municipal de publicitate stradală cu prevederi individualizate municipal de publicitate stradală cu prevederi individualizate<br />
pentru zonele protejate<br />
pentru zonele protejate<br />
Scop:<br />
Controlul strict al publicităţii stradle şi eliminarea publicităţii<br />
agresive dpdv vizual<br />
Obiective:<br />
Delimitarea zonelor de publicitate stradală<br />
Interzicerea publicităţii stradale în anumite zone<br />
Ţinte:<br />
Precizarea pentru arterele <strong>ZP</strong> a gabaritului şi caracteristicilor<br />
tehnice ale publicităţii stradale admise<br />
4.1.4.5. Iluminat public, mobilier urban<br />
Puncte tari(*)<br />
Existenţa iluminatului public dispus pe toate străzile:<br />
Pe axul străzii, suspendat de cabluri (Cal. Dorobanţi)<br />
Pe stălpi dedicaţi amplasaţi pe un trotuar al străzii (Str.<br />
Gr. Alexandrescu, Str. N. Beldiceanu, Str. I. Bogdan, Str.<br />
G-ral Broşteanu, Str. G-ral Gr. Cantili, Str. Crăciun, Str. D.<br />
Emanuel, Str. Maior Giurescu, Str. I. Slătineanu,)<br />
Pe stâlpi multifuncţionali amplasaţi pe un trotuar al<br />
străzii (Str. S. Cihoschi)<br />
Oportunităţi(*)<br />
Existenţa unor posibilităţi de îmbunătăţire a iluminatului<br />
general<br />
Existenţa unor valori arhitecturale susceptibile de a fi<br />
subiectul iluminatului arhitectural<br />
Existenţa unor oportunităţi de imbunătăţiure a<br />
Scop:<br />
Controlul strict al publicităţii stradle şi eliminarea publicităţii<br />
agresive dpdv vizual<br />
Obiective:<br />
Delimitarea zonelor de publicitate stradală<br />
Interzicerea publicităţii stradale în anumite zone<br />
Ţinte:<br />
Precizarea pentru arterele <strong>ZP</strong> a gabaritului şi caracteristicilor<br />
tehnice ale publicităţii stradale admise<br />
Puncte slabe(*)<br />
Lipsa unui iluminat dedicat spaţiului pietonal (C.<br />
Dorobanţi)<br />
Lipsa iluminatului arhitectural pentru obiectivele de<br />
valoare culturală<br />
Lipsa unei mobilări urbane coerente şi adecvate<br />
nevoilor<br />
Calitatea scăzută a designului stâlpilor de iluminat<br />
Iluminarea insuficienta a străzilor secundare<br />
Ameninţări(*)<br />
Lipsa de profesionalism în alegerea mobilierului stradal<br />
prin achiziţii publice ce favorizează ieftinul în defavoarea<br />
calităţii<br />
Lipsa de expertiză în materie de iluminat arhtectural<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 45/53
mobilierului stradal (staţii RATB, spaţii de important flux<br />
public precum ASE sau British Council)<br />
(*)cf. Analizei din Cap. 3.4.5.<br />
Măsuri de îmbunătăţire a iluminatului public şi a mobilierului<br />
urban (MIMU+)<br />
Măsura MIMU+1: Imbunătăţirea iluminatului public în <strong>ZP</strong><br />
Scop:<br />
creşterea viabilităţii spaţiului public<br />
Obiective:<br />
creşterea siguranţei cetăţeanului<br />
Ţinte:<br />
iluminarea dedicată pentru pietoni pe C. Dorobanţi<br />
iluminarea specială a locurilor de traversare a căilor de<br />
circulaţie publică<br />
iluminarea dedicată a staţiilor de autobuz<br />
Măsura MIMU+2: Imbunătăţirea iluminatului arhitectural în <strong>ZP</strong><br />
Scop:<br />
punerea în valoare a calităţilor arhitecturale ale clădirilor<br />
Obiective:<br />
clădirile şi spaţiile publice de valoare mare istorică şi<br />
arhitecturală<br />
Ţinte:<br />
iluminarea specifică a clădiilor MI<br />
iluminareaspecifică a clădirilor protejate de mare valoare<br />
culturală<br />
iluminarea specifică a spaţiilor publice amenajate<br />
Măsura MIMU+3 / MSCP+2: valorizarea spaţiilor prin mobilier<br />
urban<br />
Scop:<br />
asigurarea coerenţei şi caltăţii spaţiului public<br />
Obiective:<br />
reconfigurarea mobilierului urban<br />
Ţinte:<br />
adecvarea soluţiilor de design la nevoile zonei<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Măsuri de minimizare a riscurilor asupra iluminatului public şi<br />
mobilierului urban (MIMU-)<br />
Măsura MIMU-1: strategie anti grafitti<br />
Scop:<br />
îmbunătăţirea calităţii vizuale a <strong>ZP</strong><br />
Obiective:<br />
reducerea fenomenului grafitti<br />
Ţinte:<br />
iluminarea spaţiului public susceptibil de a fi poluat<br />
ofertă alternativa de manifesare a creativităţii grafice<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 46/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
4.2. Propuneri pentru investiţii publice<br />
Propunerile pentru investiţiile publice vin în concordanţă cu măsurile propuse la analiză pe domenii a îmbunătăţiriii situaţiei<br />
existente a ZIR.<br />
Prin urmare aceste propuneri vor fi prezentate în ordinea priorităţii lor, în corelare cu domeniile şi măsurile de îmbunătăţire a<br />
situaţiei ZIR, astfel:<br />
P1<br />
Propunerea Domeniul Măsura<br />
amenajarea peisagistica a spatiului din fata ASE, cu<br />
amplasarea unor opere de arta<br />
P2 amenajarea tronsonului de Calea Dorobantilor intre Dacia si<br />
Maior Giurescu, pe ambele parti. Pe partea cu numere pare -<br />
plantarea platanilor şi amenajarea trotuarului parţial carosabil în<br />
dreptul numerelor de la 10 la 18, iar pe partea ASE revizuirea<br />
staţiei de autobuz şi repozitionarea chioscurilor<br />
P3 amenajarea in legatura cu staţia şi chioşcurile a străpungerii<br />
pietonale din C. Dorobanţi in str. A. Macedonski, cu plantari in<br />
str. A. Macedonski, regularizarea imprejmuirii celor trei imobile<br />
P4<br />
regândirea circulaţiei carosabile pe strazile secundare ale zonei<br />
in sistem de sensuri unice<br />
P5 refacerea pavajului pe strazile secundare ale zonei cu largirea<br />
trotuarelor si producerea de alveole de parcare delimitate, cu<br />
atribuire rezidentilor şi cu plata in intervale orare pentru cei ce<br />
nu au numarul de inmatriculare atribuit;<br />
P6<br />
P7<br />
revizuirea sistemului de iluminat al strazilor.<br />
reabilitarea fatadelor bocurilor de anii 1980 pentru obtinerea<br />
unui efect mai clar de fragmentare si de rupere a lugimii<br />
excesive de front continuu<br />
P8 gasirea unei solutii elegante pentru paza ambasadelor si British<br />
Council<br />
P9 introducerea unei/unor treceri de pietoni intermediare pe Calea<br />
Dorobantilor cu semforizare la buton de necesitate<br />
4.1.3.1. Regimul de<br />
protecţie al clădirilor<br />
existente<br />
4.1.3.1. Regimul de<br />
protecţie al clădirilor<br />
existente<br />
MRP+1<br />
MRP+1<br />
4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii MPP+1/MSCP+1<br />
4.1.1. Circulaţii carosabile<br />
şi pietonale<br />
4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii<br />
MCC+1<br />
MPP+1/MSCP+1<br />
4.1.3.3. Pavaje şi plantaţii MPP+1/MSCP+1<br />
4.1.4.5. Iluminat public,<br />
mobilier urban<br />
4.1.2. Funcţiuni <strong>urbanistic</strong>e<br />
4.1.3.1. Regimul de<br />
protecţie al clădirilor<br />
existente<br />
4.1.4.1. Circulaţii carosabile<br />
şi pietonale<br />
4.1.1. Circulaţii carosabile<br />
şi pietonale<br />
MIMU+1<br />
MRF+1<br />
MRP+1<br />
MSCP+2<br />
MCP-2<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 47/53
4.3. Alte intervenţii prioritare<br />
Propunere<br />
elaborarea unui studiu pentru circularea pe sensuri unice pe<br />
Dorobanţi-Polonă pentru lărgirea trotuarelor/piste biciclete<br />
odată stabilită soluţia de trafic, amplasarea noilor staţii<br />
intermediare ale autobuzelor, de trecut la refacerea<br />
carosabilului simultan cu refacerea infrastructurii<br />
elaborarea unui cod de design mobilier urban specific <strong>ZP</strong><br />
rezolvarea problemei publicităţii outdoor<br />
4.4. Costul estimativ al intervenţiilor<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Domeniu<br />
4.1.1. Circulaţii carosabile<br />
şi pietonale<br />
4.1.4.1. Circulaţii carosabile şi<br />
pietonale<br />
4.1.4.5. Iluminat public, mobilier<br />
urban<br />
4.1.4.4. Firme şi reclame<br />
publicitare<br />
Măsura<br />
MCC+1<br />
MPP+1/MSCP+1/<br />
MSCP-1<br />
MIMU+3 / MSCP+2<br />
MRP+1 / MRP-1<br />
4.4.0. Costurile în construcţii; indicele costurilor în construcţii şi metodologia de calcul a acestuia<br />
a. Indicele costurilor în construcţii; terminologie<br />
Indicele de cost în construcţii este un indicator statistic care măsoară evoluţia costurilor practicate la realizarea lucrărilor de<br />
construcţii executate într-o anumită perioadă faţă de o perioadă de referinţă.<br />
Principalele nomenclatoare utilizate în calculul indicelui costului lucrărilor de construcţii sunt:<br />
Nomenclatorul lucrărilor de construcţii pe principalele categorii de lucrări şi obiecte de construcţii.<br />
Nomenclatorul lucrărilor de construcţii pe categorii de obiecte<br />
Nomenclatorul lucrărilor specializate în cadrul lucrărilor de construcţii<br />
Nomenclatorul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pe principalele domenii de lucrări<br />
Nomenclatorul materialelor de construcţii<br />
Nomenclatorul utilajelor de construcţii<br />
Nomenclatorul mijloacelor de transport folosite în construcţii<br />
În timpul anului activitatea de construcţii este urmărită pe trei categorii principale de lucrări de construcţii:<br />
- lucrări de construcţii noi;<br />
- lucrări de reparaţii capitale;<br />
- lucrări de întreţinere şi reparaţii curente.<br />
Construcţiile noi reprezintă rezultatul acelor activităţi care determină direct crearea de noi spaţii (de locuit sau cu altă utilizare) sau<br />
crearea de noi structuri la construcţiile civile existente.<br />
Lucrările de reparaţii capitale reprezintă complexul de lucrări care se execută la clădiri şi construcţii existente după expirarea<br />
fiecărui ciclu de funcţionare prevăzut în normativele tehnice şi care au ca scop asigurarea menţinerii caracteristicilor tehnicoeconomice<br />
pe întreaga durată de serviciu normată.<br />
Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente<br />
reprezintă ansamblul de operaţii (lucrări curente de zidărie, lucrări de vopsitorie, lucrări de încălzire şi<br />
climatizare, lucrări de instalaţii de distribuire a gazului etc.) ce se realizează la o construcţie existentă pentru a se asigura<br />
continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide şi prelungirea duratei de funcţionare.<br />
Fiecare categorie de lucrare este împărţită pe trei tipuri de obiecte de construcţii:<br />
- clădiri rezidenţiale;<br />
- clădiri nerezidenţiale;<br />
- construcţii inginereşti.<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 48/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Clădirile rezidenţiale sunt destinate în exclusivitate, sau în principal, pentru locuit (peste 50% din spaţiul locuibil sau din volumul<br />
construit este utilizat pentru locuit). Clădirile pentru colectivităţi (case de bătrâni, orfelinate) se consideră clădiri rezidenţiale.<br />
Clădirile nerezidenţiale sunt destinate în exclusivitate, sau în principal, altor scopuri decât<br />
cele rezidenţiale (magazine, cinematografe, birouri, spaţii administrative, clădiri industriale).<br />
Construcţiile inginereşti reprezintă acele obiecte de construcţii care nu îndeplinesc caracteristicile de<br />
clădiri şi au ca scop crearea condiţiilor pentru realizarea activităţilor de producţie sau desfăşurarea activităţilor social-culturale<br />
(drumuri, căi ferate, poduri, aeroporturi, stadioane, viaducte etc.).<br />
Nu se includ în activitatea de construcţii:<br />
- reparaţiile capitale ale utilajelor care se includ în ramura industrie;<br />
- montajul utilajului şi construcţiilor metalice executate de către întreprinderile "industriale" producătoare / furnizoare.<br />
b. Metodologia de calcul a indicelui costurilor în construcţii<br />
Indicele de cost în construcţii este un indicator statistic care măsoară evoluţia costurilor practicate la realizarea lucrărilor de<br />
construcţii executate într-o anumită perioadă faţă de o perioadă de referinţă .<br />
Indicele de cost este o mărime medie relativă, acesta determinându-se atât pe total activitate cât şi pe elemente componente.<br />
Obiectivul principal al calculării indicelui costurilor în construcţii este de a determina evoluţia lucrărilor de construcţii noi,<br />
reparaţiilor capitale şi lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente executate de către agenţii economici cu activitate<br />
specifică, în scopul realizării unor obiecte de construcţii sau refacerii acestora .<br />
Indicele de cost în construcţii poate fi utilizat în principal în următoarele scopuri:<br />
a) exprimarea în termeni reali prin deflatare a indicatorilor valorici sau a elementelor componente din cadrul activităţii de<br />
construcţii raportată în preţuri curente ale perioadei de către agenţii economici cu activitate de construcţii;<br />
b) informarea beneficiarilor şi agenţilor economici care au activitate principală de construcţii;<br />
c) furnizarea către organisme internaţionale a volumului de construcţii realizat într-o anumită perioadă de timp, la cerere sau prin<br />
completarea chestionarelor curente.<br />
c. Algoritm de calcul a indicelui costurilor în construcţii<br />
La calculul indicelui costului în construcţii se va folosi formula Laspeyres, prin care se înregistrează evoluţia costurilor în<br />
activitatea de construcţii din perioada curentă faţă de perioada considerată bază de comparaţie. Ca element de ponderare se<br />
foloseşte greutatea specifică ( structura ) fiecărui element de cheltuială faţă de total.<br />
Principalele elemente de cheltuieli sunt:<br />
- materialele (reprezintă valorile materialelor de construcţii ) ;<br />
- manopera (reprezintă câştigurile salariale brute lunare în ramura construcţii);<br />
- echipamentele (reprezintă cheltuielile pentru utilajele proprii,precum şi cheltuielile cu utilajele închiriate);<br />
- transportul (reprezintă cheltuielile pentru transportul materialului de la producător până la locul execuţiei categoriei de obiecte de<br />
construcţii );<br />
- cheltuielile indirecte (reprezintă salariile personalului indirect productiv, cheltuielile de aprovizionare, depozitare, cheltuielile cu regia<br />
întreprinderii : chirii, energie, birotică, comunicaţii).<br />
În vederea determinării ponderilor elementelor de cheltuieli în cadrul fiecărei categorii de lucrări şi obiecte este necesară efectuarea<br />
periodică ( la doi sau trei ani ) a unor cercetări statistice speciale, în care scop au fost proiectate următoarele chestionare statistice:<br />
CLD -“Construirea sau reparaţia capitală a clădirilor realizate în anul 2001”;<br />
CING-“Construirea sau reparaţia capitală a construcţiilor inginereşti realizate în anul 2001”;<br />
LIRC -“Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la clădiri rezidenţiale / clădiri nerezidenţiale / construcţii inginereşti<br />
realizate în anul 2001”<br />
Pe elemente de cheltuieli, indicii de preţ de tip Laspeyres folosiţi sunt :<br />
Indici ( sursa ) Elemente de cheltuieli<br />
IPPI pentru materiale de construcţii materiale<br />
Indicele câştigului salarial brut în construcţii manoperă<br />
IPPI pentru utilaje de construcţii echipamente<br />
IPPI pentru mijloace de transport transport<br />
IPC cheltuieli indirecte<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 49/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Volumul lucrărilor de construcţii se urmăreşte pe principalele categorii de lucrări ( construcţii noi, reparaţii capitale, lucrări de<br />
întreţinere şi reparaţii curente ) şi pe categorii de obiecte ( clădiri rezidenţiale, clădiri nerezidenţiale şi construcţii inginereşti ) având<br />
în vedere că indicele de cost al lucrărilor de construcţii va fi un indice utilizat pentru deflatarea volumului lucrărilor de construcţii.<br />
Indicii de cost în construcţii pe categorii de obiecte şi pe elemente de structură, în 2011, cf. INSSE, Buletin Statistic de Preţuri<br />
(http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2011/bsp_4.pdf)<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 50/53
4.4.1. Costul reabilitării clădirilor, după tipul intervenţiilor<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
a. Standarde de cost. Generalităţi<br />
Standardele de cost stabilite prin HG se adresează ordonatorilor de credite pentru:<br />
Fundamentarea necesarului de fonduri publice<br />
Fundamentarea indicatorilor tehnico-economici<br />
Ghidarea membrilor comisilor de evaluare în analiza ofertelor<br />
În anul 2010 prin HG nr 363 din 14 Aprilie 2010 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 311-12.V.2010, au fost stabilite<br />
un număr de 15 standarde de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, din care relevante pentru cazul zonei<br />
protejate sunt următoarele:<br />
b. Standarde de cost pentru construcţii noi:<br />
Standard de cost pentru sală de sport şcolară nivel competiţional (SCOST-01 MDRT)<br />
Cost / mp Acd (Euro) = 374 E<br />
Standard de cost pentru centru cultural (SCOST-02 MDRT)<br />
Cost / mp Acd (Euro) = 536 E<br />
Standard de cost pentru bloc locuinţe pentru tineri (SCOST-03 MDRT)<br />
Cost / mp Acd (Euro) = 380 E<br />
Standard de cost pentru şcoală cu 8 săli de clasă (SCOST -01 MEdCTS)<br />
Cost / mp Acd (Euro) = 431 E<br />
Standard de cost pentru grădiniţă cu 4 săli de grupă (SCOST -02 MEdCTS)<br />
Cost / mp Acd (Euro) = 417 E<br />
Standard de cost pentru cămin studenţesc (SCOST -03 MEdCTS)<br />
Cost / mp Acd (Euro) = 603 E<br />
c. Standarde de cost pentru reabilitarea construcţiilor:<br />
Standard de cost pentru reabiliare termică anvelopă bloc de locuinţe (SCOST-04 MDRT)<br />
Cost / mp Acd (Euro) = 55 E<br />
Pentru restaurarea clădirilor monument istoric sau de valoare arhitecturală NU EXISTA STANDARDE DE COST PENTRU<br />
CONSOLIDAREA CLĂDIRILOR SAU PENTRU CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA CONSTRUCŢIILOR MONUMENT ISTORIC<br />
SAU DE VALOARE ARHITECTURALĂ. Se poate totuşi considera că restaurările clădirilor de valoare arhitecturală şi a<br />
monumentelor istorice costă la nivelul costurilor maxime ale construcţiilor noi (cu materiale, manoperă şi finisaje premium)<br />
Mai jos sunt prezentate câteva oferte de preţ (manopera) pentru lucrări ce fac de obicei obiectul reabilitării construcţilor<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 51/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
OPERATIE UM Lei<br />
Montare termosistem de fatada mp 25 - 30<br />
Zidarie din caramida plina mc 45 - 65<br />
Zidarie din caramida GV 290 si 365 mm mc 35 - 40<br />
Cofrare si decofrare elemente beton si beton armat mp 15 - 17,5<br />
Turnare beton armat structura case, inclusiv prepararea betonului. mc 75 - 100<br />
Pardoseli din beton sclivisite mp 25 - 30<br />
Sarpante din lemn + astereala la case , vile etc... mp 38,5 - 45<br />
Zidarie din BCA mc 30 - 35<br />
Tencuiala interioara maxim 1,5 cm grosime mp 15 - 20<br />
Tencuiala exterioara maxim 2,5 cm grosime mp 15 - 25<br />
Reparatii la tencuieli interioare - exterioare mp 20 - 25<br />
Tencuieli armate cu plasa sudata la consolidari, >2,5 cm grosime mp 20 - 25<br />
Montare de gresie cu adeziv mp 20 - 25<br />
Montare faianta cu adeziv mp 25 - 30<br />
Glet euroglet sau similar mp 7 - 10<br />
Zugraveli simple sau lavabile mp 5 - 10<br />
OPERAŢIE Unitate măsura Lei<br />
1. BETOANE:<br />
Săpături fundații Mc 40<br />
Cofrare Mp 25<br />
Montat popi Mp 7<br />
Fasonat și montat armatura Kg 1,5<br />
Turnat beton în fundații, radiere, subsoluri Mc 22<br />
Scări din beton armat<br />
2. ZIDARII<br />
Ml 45<br />
Zidărie cărămidă Mc 110<br />
Zidărie BCA Mc 90<br />
Demolat zidărie Mc 70<br />
Demolat ziduri, fundații<br />
3. TENCUIELI SI FINISAJE<br />
Mc 240<br />
Tencuiala brut interior Mp 19<br />
Tencuiala exterior Mp 21<br />
Tinci (drișcuiala, finisaj tencuiala) Mp 5<br />
Glet grosier Mp 6<br />
Glet de finisaj (Atlas) Mp 5<br />
Șlefuit, uniformizat glet Mp 2<br />
Glafuri uși/ferestre Ml 30<br />
Amorsa perete/tavan Mp 1<br />
Vopsea lavabila alba interior (o mana) Mp 2,5<br />
Vopsea lavabila colorata interior (o mana)<br />
4. ŞAPE<br />
Mp 3,5<br />
Şapa autonivelanta Mp 8<br />
Şapa de nivel<br />
5. PAVIMENTE<br />
Mp 15<br />
Gresie, faianța Mp 25<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 52/53
MUNICIPIUL BUCUREŞTI – ZONA PROTEJATĂ NR. 10 – "DOROBANŢI"<br />
Placare marmura Mp 40<br />
Placare granit Mp 30<br />
Montaj parchet + plinta Mp 9<br />
Montaj parchet stratificat Mp 15<br />
Montaj parchet clasic masiv Mp 12<br />
6.TAVANE ȘI GHIPS-CARTON<br />
Montaj tavan casetat Mp 22<br />
Montaj tavan ghips-carton + izolație de vata minerala Mp 15<br />
Montaj pereți ghips-carton + izolație de vata minerala Mp 14<br />
Scafe, grinzi de ghips-carton Ml 35<br />
Montaj termosistem (izolație polistiren) Mp 20<br />
4.4.2. Alte costuri<br />
Pentru costurile lucrărilor pe domeniul public, respectiv de reabilitare a străzilor cu<br />
- dezafectarea sistemului rutier vechi<br />
- reabilitarea sistemului de utilitati<br />
- reabilitarea infrastructurii stradale<br />
pot fi luate ca reper de evaluare lucrările din centrul istoric şi preţurile la care au fost ele adjudecate sau estimate, după caz.<br />
In ianuarie 2011 s-au semnat noile contracte de proiectare si executie pentru reabilitarea infrastructurii stradale din Centrul Istoric,<br />
care presupun atat dezafectarea infrastructurii rutiere vechi cat si refacerea pavajului si a sistemului rutier pe strazile nefinalizate de<br />
Sedesa.<br />
- Lotul I – str. Lipscani, Zarafi si Smardan<br />
- Constructor – Asocierea SC Apolodor Grup Construct SRL & SC Grup Construct SRL & SC Engineering Design<br />
- Valoare contract – 1,936,950.75 lei<br />
- Lotul II - str. Franceza si Piata Sf. Dumitru<br />
- Constructor – Asocierea SC Apolodor Grup Construct SRL & SC Grup Construct SRL & SC Engineering Design<br />
- Valoare contract – 1,997,699.70 lei<br />
- Lotul III – str. Filitti si Tonitza<br />
- Constructor – Asocierea SC Apolodor Grup Construct SRL & SC Grup Construct SRL & SC Engineering Design<br />
- Valoare contract – 1,840,075.3 lei<br />
- PACHET 2 – cuprinde 3 loturi<br />
- Constructor - – Asocierea SC Apolodor Grup Construct SRL & SC Engineering Design<br />
- Lotul 1 – str. Postei si Stavropoleos<br />
- Valoare contract – 2,294,567.92 lei<br />
- Lotul 2 – str. Covaci, Gabroveni, Selari, Soarelui si Pasaj Francez<br />
- Valoare contract – 4,515,296.76 lei<br />
- Lotul 3 – str. Caldarari, Sepcari si Piata Sf. Anton<br />
- Valoare contract – 3,545,560.05 lei<br />
- PACHET 3 (neatribuit)– amenajari stradale zona pilot A incadrata de Calea Victoriei, Bulevardul I.C. Bratianu, Splaiul<br />
Independentei si strada Lipscani<br />
- Valoare estimata – 5,147,548 lei<br />
Definirea regimului tehnic al construcţiilor supuse autorizării în zonele protejate şi în zonele de protecţie a monumentelor, în scopul protejării patrimoniului arhitectural şi <strong>urbanistic</strong> al<br />
municipiului <strong>Bucureşti</strong>. Etapa a II-a/2009 - Fundamentare teoretică. Beneficiar: <strong>Primăria</strong> <strong>Municipiului</strong> <strong>Bucureşti</strong>. Faza 2. Reglementare - U.A.U.I.M.-C.C.P.E.C./ Quattro Design S.R.L. –<br />
07.2011.<br />
Autori: arh. Sergiu Nistor, arh. Adrian Crăciunescu Pag. 53/53