VARIAţIA PH-ULUI SANGUIN PE DURATA PELOIDOTERAPIEI

cAsE PREsEnTATIOn
Variaţia ph-ului sanguin pe duraTa peloidoTerapiei
Surdu Traian-Virgiliu 1 , Ion Ileana 1 , Surdu Monica 2
1 Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Medicină, 2 Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa
Adresa pentru corespondenţă:
Prep. Univ. Drd. Traian-Virgiliu Surdu,
B.P. Haşdeu St. nr. 120 Bl. L8B sc.A ap. 3 Constanţa
tel: 0724554756
email: traian@surdu.ro
Received: 01.10.2011
Accepted: 15.02.2012
Med Con March 2012 Vol 7, No 1, 139-142
Rezumat
Scop: Obiectivul principal al studiului a fost
determinarea variaţiei parametrilor echilibrului acidobazic
sub impactul peloidoterapiei, iar obiectivul
secundar a fost aprecierea siguranţei aplicaţiei peloide la
pacienţii cu suferinţe reumatismale degenerative şi posttraumatice
ale membrelor. Această lucrare prezintă
rezultatele investigării variaţiei pH-ului sanguin pe
durata peloidoterapiei termoneutre.
Materiale şi metode de lucru: Lotul de studiu a
fost alcătuit din patruzeci şi trei de pacienţi cu suferinţe
reumatismale degenerative şi post-traumatice ale
membrelor care efectuau cura balneară de reabilitare la
Techirghiol. Intervenţia terapeutică zilnică a constat în
baie termoneutră (baie de nămol alternativ cu baie
salină), kinetoterapie, electroterapie, masoterapie.
Prelevarea probelor biologice (sânge capilar) a fost
realizată în patru momente ale curei: înainte de începerea
curei, imediat şi la 24 de ore după prima aplicaţie
balneară şi la finalul curei de 10 aplicaţii. Determinările
sanguine au fost realizate cu analizorul CCX Nova
Biomedical 6.
Rezultate: Măsurarea pH-ului sanguin în cele patru
momente ale recoltării a arătat variaţii în limite
fiziologice şi nesemnificative statistic cu excepţia valorii
pH-ului măsurat imediat după prima aplicaţie salină,
care a avut o creştere semnificativă statistic (p=0,02

cAsE PREsEnTATIOn
de către mecanismul renal, mai lent -câteva ore- prin
care se elimină bicarbonatul [1,2,3].
Unul dintre primele studii asupra echilibrului
acido-bazic la persoana sănătoasă aparţine autorilor
americani N. W. Shock şi A. B. Hastings şi a fost
publicat în numărul din martie 1934 al revistei „The
Journal of Biological Chemistry” [4].
În momentul actual, cele mai multe studii realizate
asupra echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic sunt
legate de suferinţe post-traumatice, respiratorii, renale
şi/sau metabolice. Deşi au fost făcute progrese
importante în studiul echilibrului acido-bazic, în
literatura de specialitate nu am găsit studii care să
evalueze variaţia parametrilor acestei balanţe importante
pentru organismul uman în condiţiile aplicării în cură
externă a apelor minerale şi/sau a nămolurilor deşi
balneoterapia este „perturbatoare” pentru parametrii
homeostaziei, cel puţin prin: creşterea temperaturii
cutanate (datorită calităţilor termopexice ale mediului
de baie); modificarea încărcăturii electrice tegumentare
(datorită proprietăţilor biofizice, compoziţiei biochimice
a mediului terapeutic ce acţionează ca schimbători de
ioni); modificarea pH-ului cutanat (datorită pH-ului
diferit al mediului de baie).
În acest context am considerat că trebuie studiate
modificările fiziologice şi/sau fiziopatologice posibile ale
echilibrului acido-bazic, ca un pas în fundamentarea pe
baze ştiinţifice, de actualitate a peloidoterapiei bazate pe
dovezi (evidence based balneology), ca medicină
holistică şi integrativă. Acestă lucrare prezintă variaţia
unui singur parametru (pH-ul sanguin) determinat cu
analizorul CCX Nova Biomedical 6.
140
Material şi metoda de lucru
Studiul variaţiei echilibrului acido-bazic sub
impactul peloidoterapiei a fost realizat în sezonul
autumnal, când impactul climatului este redus. Am ales
aplicaţia termoneutră minim perturbatoare a funcţiilor
organismului. Pentru nămolul sapropelic de Techirghiol
valoarea termoneutră este de 38 0 C, iar pentru apa salină
de 37 0 C.
În conformitate cu metodologia aprobată de către
Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneologie, aplicaţia terapeutică constă în folosirea
alternativă a nămolului şi apei saline a lacului.
Metodologia de lucru specifică din Sanatoriul Balnear şi
de Recuperare Techirghiol constă în balneoterapie (baie
peloidă alternativ cu baie salină), kinetoterapie,
masoterapie şi electroterapie prescrise şi aplicate în
conformitate obiectivele terapeutice cerute de suferinţa
fiecărui pacient. Programul terapeutic zilnic al
MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 1 (25) • MARCH 2012
pacienţilor a fost realizat prin diagrama de lucru a
sanatoriului. O parte din pacienţi au început terapia cu
baie salină şi altii cu baie peloidă. La finalul curei toţi
pacienţii acumulează acelaşi număr de proceduri.
În lotul de studiu au fost incluşi patruzeci şi trei de
pacienţi adulţi: douăzeci şi opt femei şi cincisprezece
bărbaţi, douăzeci şi patru au început terapia cu baie
peloidă şi nouăsprezece cu baie salină. Media de vârstă a
pacienţilor din lotul de studiat a fost de 52,27±13,04
ani (Tabel I).
Tabel I. Vârsta medie a pacienţilor în funcţie de
tipul primei aplicaţii şi sex
Parametrul Vârsta
Vârsta medie lot 52,27±13,04
Vârsta medie sublot cu baie inaugurală
de nămol
54,27±12,27
Vârsta medie sublot cu baie inaugurală
salină
51,11±13,40
Vârsta medie femei 51,86±11,38
Vârsta medie bărbaţi 58,40±11,11
Criteriile de includere în lotul de studiu: pacienţi
cu suferinţe reumatismale de tip degenerativ şi cu
sechele postraumatice ale membrelor care aveau indicaţie
corectă de cură balneară, aparent sănătoşi în baza
examenului clinic şi a testelor de laborator uzuale,
generale.
Criteriile de excludere: oricare din situaţiile
prevăzute drept contraindicaţii pentru cura balneară;
prezenţa sau apariţia fenomenelor inflamatorii articulare,
a decompensării cardiace şi/sau tensionale pe durata
tratamentului; leziuni cutanate; suferinţe respiratorii,
endocrine, neurologice, tulburări de statică vertebrală;
medicaţie cortizonică sau orice alt tip de medicaţie
cunoscută ca având interferenţe cu parametrii
determinaţi (diuretice, administrarea suplimentelor
alimentare cu conţinut de minerale sau având glucide în
compoziţie).
Pacienţii au fost întrebaţi dacă doresc să participe la
studiu şi au fost informaţi asupra ritmicităţii recoltării
probelor biologice, asupra faptului că rezultatele vor fi
publicate şi au primit asigurări asupra păstrării
confidenţialităţii datelor personale. Toţi pacienţii au
semnat consimţământul informat.
Prelevarea probelor biologice a fost realizată
dimineaţa, înainte de micul dejun şi de începerea
tratamentului, în patru momente ale curei: înainte de
începerea curei (moment notat „in”); imediat după
prima aplicaţie balneară pe care am numit-o aplicaţia
Surdu et al

MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 1 (25) • MARCH 2012
inaugurală/iniţală, (moment notat cu „im”); la douăzeci
şi patru de ore de la prima aplicaţie dar înainte de cea
de-a doua (moment notat „24”); la finalul curei de 10
aplicaţii (moment notat „fin”).
Sângele prelevat nu a necesitat nicio altă prelucrare,
determinarea făcându-se pe sângele capilar integral, cu
analizorul CCX 6 Nova Biomedical.
Rezultate
În conformitate cu cerinţele medicinei bazate pe
dovezi după întabelarea rezultatelor am calculat media şi
deviaţia standard şi apoi am aplicat testele de comparaţie
multiplă (t-test) pentru aprecierea semnificaţiei statistice
a rezultatelor obţinute (Tabel II).
În cazul prelucrării matematice a datelor obţinute
pentru parametrul pH am constatat o distribuţie
normală şi omogenă a valorilor pentru ambele tipuri de
aplicaţie, pentru toate momentele de timp luate în
consideraţie şi pentru toate grupele analizate. Testul de
comparaţie între grupuri (t-test) a relevat variaţia în
limite fiziologice şi nesemnificativă statistic a pH-ului
sanguin pe durata curei, cu excepţia valorii pH-ului
măsurat imediat după prima aplicaţie salină, care a avut
o creştere semnificativă statistic (p=0,02

cAsE PREsEnTATIOn
În cursul aplicaţiei balneare pH-ul plasmatic şi
mecanismele de menţinere sunt „ameninţate” de
creşterea temperaturii mediului intern şi de creşterea
ventilaţiei pulmonare. Astfel: temperatura cutanată
poate creşte cu 1-2 0 C în condiţiile în care temperatura
mediului de baie este păstrată constantă. În protocolul
de lucru de la Sanatoriul Balnear şi de Recuperare
Techirghiol menţinerea cvasiconstantă a temperaturii
mediului de baie se face prin adăugarea unei cantităţi de
apă încălzită la jumătatea duratei procedurii; creşterea
temperaturii zonei centrale (miez) este doar de 0,1-
0,2 0 C. În aceste condiţii homeotermia şi pH-ul nu sunt
ameninţate iar funcţia de termoreglare şi homeostazia
acido-bazică sunt menţinute cu uşurinţă de către
organism; funcţia respiratorie este solicitată minimal
întrucât efectul relaxant (muscular şi general) al aplicaţiei
produce diminuarea frecvenţei respiratorii şi creşterea
amplitudinii respiraţiilor cu consecinţe minime atât
pentru baia salină cât şi pentru cea peloidă
Organismul răspunde acestor solicitări cu ajustări
funcţionale adecvate care nu depăşesc limitele fiziologice.
Intensitatea răspunsului depinde de tipul aplicaţiei
inaugurale: aplicaţia peloidă este mai solicitantă decât
cea salină.
Interfaţa sistemului biologic organism-mediu peloid
este reprezentată de tegument. Una dintre funcţiile cele
mai importante ale pielii este aceea de barieră fizicochimică
realizată de stratul cornos (inert metabolic) şi de
filmul hidro-lipidic („burete biochimic”), care reglează
homeostazia pielii şi implicit pe cea a mediului intern al
organismului. Învelişul cutanat acţionează ca o
membrană osmotică.
Formarea filmului hidrolipidic şi menţinerea pHului
cutanat este influenţată de factori climatici (vânt,
soare, care pot avea valori diferite în staţiunea balneară
comparativ cu localitatea de reşedinţă a persoanei) sau
factori chimici (substanţe cu acţiune de detergenţi,
solvenţi, săpunuri care se pot regăsi în compoziţia
nămolului), care perturbă homeostazia tegumentară şi
pe cale de consecinţă pot diminua formarea mantalei
acide a pielii [5].
Studii referitoare la efectul terapiei cu nămol asupra
pH-ului tegumentar şi al statusului secretor seboreic au
evidenţiat normalizarea pH-ului tegumentar după
patrusprezece aplicaţii de nămol [6].
142
MEDICAL CONNECTIONS • NUMBER 1 (25) • MARCH 2012
Analiza interacţiunii dintre tegument şi mediul de
baie a evidenţiat scăderea pH-ului soluţiei peloide la
sfârşitul aplicaţiei, nesemnificativă statistic [7].
Privind comparativ variaţiile pH-ului măsurat în
mediul terapeutic peloid înainte şi după efectuarea
tratamentului şi variaţiile pH-ului sanguin în cursul
peloidoterapiei se poate presupune interacţiunea
biologică dintre tegument şi nămol: pH-ul sanguin a
crescut uşor; pH- soluţiei de nămol a scăzut.
Interfaţa celor două medii, respectiv tegumentul a
reacţionat prin normalizarea valorii pH-ului.
Concluzii
Sistematizând aceste rezultate putem afirma:
1. pe durata peloidoterapiei pH-ul mediului intern
a suferit variaţii în limite fiziologice corelabile cu variaţia
pH-ului mediului de baie şi cu pH-ul cutanat;
2. aplicaţia peloidă nu perturbă balanţa acidobazică
(investigată prin parametrul pH) peste limitele
fiziologice, deci este o aplicaţie sigură.
Rezultatele obţinute ne permit să sugerăm că se impun
studii ulterioare de evaluare concomitentă a interacţiunii
dintre mediul de baie şi organismul uman prin cercetarea
parametrilor mediilor implicate: nămol, sânge, etc.
Referinţe
1. Saragea M. sub redacţia, Fiziopatologie, Ed. Academiei
RSR, 1982, R79717, vol I şi II;
2. Manole G. Fiziologie clinică, Ed. CNI Coresi, 2005,
Bucureşti, ISBN: 973-570-298-3.
3. Rose BD, Post TW. Clinical Physiology of Acid-Base
and Electrolyte Disorders, 5th ed, McGraw-Hill, New
York, 2001;583-90.
4. Singer RB, Hastings AB. An improved clinical method
for the estimation of disturbances of the acid-base
balance of human blood. Medicine (Baltimore),
1948;27:223-42.
5. Colţoiu A et all. Dermato-venerologie, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993,17-30
6. Carabelli A et al. Effect of thermal mud baths on normal,
dry and seborrheic skin. Clin Ter 1998;149(4):271-5.
7. PNCDI, VIASAN proiect 317/2004
Surdu et al