1 SCHIZOFRENIA Schizofrenia este o boală psihică severă, cu ...

în funcţie de conţinut: de persecuţie, de urmărire, de referinţă, de grandoare, de control, de
gelozie, de filiaţie, somatice, erotomanice etc. Pot fi congruente cu dispoziţia (conţinutul
delirului este apropiat dispoziţiei pacientului) sau incongruente cu dispoziţia (conţinutul delirului
nu este în concordanţă cu dispoziţia pacientului). Pot fi sistematizate (atunci când există o temă
centrală a delirului) sau nesistematizate (atunci când nu există o temă centrală).
În criteriile de diagnostic DSM-IV-TR (Manualul diagnostic şi statistic al tulburărilor
mentale, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 4th edition revised) se face
referire la ideile delirante bizare, care atunci când sunt prezente sunt suficiente pentru a îndeplini
criteriul A al schizofreniei. Ideile delirante bizare sunt cele care nu pot fi plauzibile, în mod
evident, care nu îşi au originea în situaţiile reale de viaţă şi deci nu pot avea o explicaţie reală.
Sunt considerate a fi bizare şi fenomenele de tipul: furtul şi inserţia gândurilor sau fenomenele de
control din exterior.
Tulburările de formă ale gândirii pot fi împărţite în două subcategorii: tulburările
procesului intrinsec al gândirii şi tulburările de formă exprimate prin limbaj. Ele sunt observate
în special în limbajul şi scrisul pacienţilor. Tulburările intrinseci ale procesului gândirii cuprind
gândirea concretă, slăbirea asociaţiilor etc. Tulburările de limbaj se referă la modul în care ideile
sunt formulate şi exprimate şi cuprind: tangenţialitatea (răspunde pe lângă subiect),
circumstanţialitatea (vorbeşte mult însă discursul conţine puţine idei), incoerenţa, neologismele
(inventează cuvinte), fuga de idei, ecolalia (repetă cuvintele interlocutorului), “salata de
cuvinte”, mutismul.
Comportamentul dezorganizat se poate manifesta într-o varietate de moduri. Pacienţii
cu schizofrenie pot fi agitaţi şi pot avea un control foarte scăzut al impulsurilor, ajungând destul
de frecvent la acte de violenţă. Riscul de suicid este cea mai importantă urgenţă. Aproximativ
30% dintre pacienţii cu schizofrenie fac o tentativă de suicid, iar între 4 şi 10% dintre ei se
sinucid. Probabil cel mai important factor este depresia, care este insuficient diagnosticată şi
tratată. Alţi factori de risc pentru suicid sunt: halucinaţiile auditive imperative, conştientizarea
bolii de către pacient, sexul masculin, vârsta tânără, izolarea socială, tentativele anterioare de
suicid.
Comportamentele motorii catatonice se referă la o perturbare psihomotorie marcată,
fiind întâlnite mai ales în tipul de schizofrenie catatonică. Ele pot varia de la imobilitate motorie
(catalepsie, flexibilitate ceroasă, stupor) la activitate motorie excesivă şi de la negativism extrem
la sugestibilitate. Pot fi de asemenea întâlnite: mutism, bizarerii ale mişcărilor voluntare, ecolalie
sau ecopraxie. Simptomele negative pot apare la 5 până la 10% dintre pacienţii cu schizofrenie.
Simptomele negative cele mai frecvent întâlnite, incluse şi în definiţia DSM-IV-TR, sunt
aplatizarea afectivă, alogia (sărăcirea gândirii) şi avoliţia (incapacitate de a iniţia şi de a persista
în activităţi orientate spre un scop). Alte simptome negative care pot apare sunt: anhedonia,
izolarea socială, apatia, deficitele de atenţie. Simptomele negative pot fi primare, reprezentând
trăsături elementare ale schizofreniei sau pot fi secundare simptomelor psihotice, unui sindrom
depresiv asociat sau efectelor adverse ale medicaţiei. Frecvenţa lor este mai mare la formele
cronice de schizofrenie şi sunt asociate cu un prognostic mai prost, un răspuns mai scăzut la
tratament şi cu deficite cognitive mai importante.
Tulburările afective includ dispoziţia, afectele, emoţiile şi sunt profund perturbate la
pacientul cu schizofrenie. Se întâlneşte adesea o neconcordanţă între afect şi gândire sau
comportament. Afectele pot fi diminuate, şterse, fenomen descris prin termenul de atimie
(scăderea până la dispariţie a afectivităţii) sau se poate întâlni tocire afectivă, indiferenţă
afectivă. Pot coexista două sentimente sau emoţii contrare (ambivalenţa afectivă) sau acestea pot
7