1 SCHIZOFRENIA Schizofrenia este o boală psihică severă, cu ...

emarcat faptul că lărgirea ventriculară nu este specifică schizofreniei, putând apare şi în cadrul
altor patologii: anorexie, demenţă, boală Parkinson, deficienţe nutriţionale, intoxicaţii etc.
Diminuarea volumelor ţesutului cerebral, observată la pacienţii cu schizofrenie se datorează
deficitelor de volum ale substanţei cenuşii, mai importante în regiunile frontale şi în special
temporale, în comparaţie cu ariile parietale şi occipital. Studiile imagistice evidenţiază, asemeni
celor anatomopatologice, absenţa unei asimetrii cerebrale normale, rezultate care sprijină ipoteza
tulburării lateralizării cerebrale în stadiile timpurii de dezvoltare a creierului.
Imagistica funcţională oferă dovezi ale tulburării funcţiei cerebrale în special la nivelul
cortexului de asociaţie al lobilor frontali şi temporali. Anumite anomalii ale activităţii cerebrale
par a fi asociate cu diferite tipuri de simptome. Cea mai invocată asociere este cea dintre
hipoactivitatea frontală şi simptomatologia negativă. Hipofrontalitatea latentă poate fi evidenţiată
prin aplicarea unor teste care implică zona cortexului frontal. Schizofrenia nu pare să fie
caracterizată printr-o reducere focală a activităţii cerebrale, ci prin alterări complexe în activarea
reciprocă dintre diferite arii conectate ale cortexului cerebral. Majoritatea dovezilor indică faptul
că tulburarea funcţiei cerebrale este difuză, fiind implicate, în special, cortexul asociativ al
lobilor frontali, temporali şi parietali şi nucleii subcorticali conectaţi.
3. MARKERI BIOLOGICI
Metodele electrofiziologice nu oferă date care să poată fi considerate patognomonice în
schizofrenie.
Potenţialele evocate (PE) reprezintă răspunsul celulelor nervoase la stimuli senzoriali
(vizuali, auditivi, tactili) sau cognitivi. Măsurarea PE a evidenţiat anomalii importante la
pacienţii cu schizofrenie şi deşi acestea nu au un grad înalt de specificitate, deschid noi căi de
cercetare. Cele mai studiate PE au fost : P50, P300 şi N400. Reducerea amplitudinii undelor
P300 auditive şi vizuale a putut fi corelată cu simptomele negative, iar accentuarea undelor P300
auditive, cu simptomele pozitive. Se consideră că modificările constatate reflectă perturbarea
atenţiei şi a prelucrării informaţiei..
Anomaliile mişcărilor de urmărire oculară lentă (Smooth Pursuit Eye Movements,
SPEM) au fost investigate extensiv datorită faptului că se află în principal sub control genetic şi
constituie un marker biologic care ar putea defini o vulnerabilitate la schizofrenie şi la tulburările
de spectru. Anomaliile apar la 50 până la 80% dintre pacienţii cu schizofrenie, în comparaţie cu
mai puţin de 10% dintre subiecţii normali.
Studiile asupra activităţii electrodermale au arătat că 40-50% dintre pacienţii cu
schizofrenie prezintă anomalii, faţă de 5-10% dintre subiecţii lotului martor.
4. AFECTAREA FUNCŢIILOR COGNITIVE
Afectarea cognitivă este considerată un element de bază al schizofreniei. Se evidenţiază
faptul că pacienţii cu schizofrenie prezintă o afectare semnificativă a atenţiei, memoriei şi
funcţiilor de execuţie, tablou clinic care corespunde, din punct de vedere anatomic, regiunilor
cerebrale fronto-medio-temporale. Fiind o trăsătură esenţială a bolii, tulburările cognitive nu sunt
considerate a fi rezultatelor simptomelor sau al tratamentului antipsihotic, deşi ele pot fi
influenţate de acestea. Deficitele nu sunt prezente doar la un subgrup de pacienţi, ci sunt
răspândite în grade variate în rândul întregii populaţii de pacienţi. Aceste deficite se consideră a
fi într-o mare măsură independente de starea clinică a pacientului, sunt prezente înainte de
4