Adina Grigorovschi 04.pdf - Monumentul.ro

CASA RACOVIŢĂ—VALOARE ARHITECTURALĂ ŞI EXPONENT AL ARHITECTURII
VERNACULARE IEŞENE. INTERVENŢII: LUCRĂRI DE CONSOLIDARE, AMENAJARE
Rătăcită printre podgoriile de pe
dealurile Buciumului, casa familiei Racoviţă
face parte din arhitectura vernaculară
ieşeană. În ultimul timp acestui tip de
arhitectură a început să i se acorde atenţia
cuvenită atât în documentele internaţionale
cât şi în legislaţia naţională privind
protecţia patrimoniului arhitectural
vernacular.
Casa ce urmează a fi prezentată a
aparţinut familiei Racoviţă şi este situată pe
platoul din vârful unui deal de pe partea
sudică a şoselei Iaşi – Vaslui, în mijlocul
viilor. Imobilul datează de la sfârşitul
secolului al XIX-lea. Accesul dinspre şosea
se realizează printr-o poartă din lemn prin
care se pătrunde într-un adevărat tunel
descoperit, pe un drum sinuos de
aproximativ 500 metri, bordat de brazi
înalţi la capătul căruia se află casa.
Construcţia care se vede astăzi este
rezultatul unui proces de construire în
etape în urma căruia a rezultat această
construcţie ce reprezintă o prezenţă masivă
prin volumetria dobândită.
INTERIOARĂ ŞI REPARAŢII
<strong>Adina</strong> <strong>Grigorovschi</strong>, Mircea <strong>Grigorovschi</strong>
Evoluţia construcţiei
Iniţial pe locul actualei clădiri a
existat o construcţie din lemn ce folosea
drept anexă pentru procesul de vinificaţie al
viilor din împrejurimi.
Către ultimul deceniu al secolului al
XIX-lea aceasta a fost înlocuită cu o
construcţie masivă din piatră pe parter, cu
ziduri de 60-70 cm grosime, formată dintr-o
singură încăpere, cu doi pilaştrii din piatră
centrali ce susţineau o şarpantă în patru
ape. Aceasta încăleca un beci lung boltit din
piatră în care se accedea din interiorul
acestei încăperi.

Ulterior a fost realizat din cărămidă
un etaj peste această unică încăpere precum
şi cele două balcoane. Primul balcon
realizat pe laturile de E şi S ale construcţiei
joacă rolul de cerdac, preluând rolul de
legatură între parter şi etaj prin scara
realizată pe faţada principală.
Al doilea balcon cu rol de foişor este
construit tot în această perioadă şi face
legătura cu camerele de la etaj pe partea
faţadei laterale dreapta.
A treia etapă presupune construcţia
unui şir de încăperi atât la parter cât şi la
etaj pentru a corespunde noii funcţiuni de
locuinţă de vară a familiei Racoviţă
(parter - P1, P7, P8, P10, P11 şi etaj - E3*,
E6*, E8, E9, E10).
Acestă etapă realizată unitar pe
parter şi etaj reprezintă acelaşi tip de
construcţie ca şi cea din prima etapă, în
sensul că parterul este realizat din zidărie de
piatră iar etajul din zidărie de cărămidă. De
remarcat este faptul că parterul este spart de
patru arcade de 1,4 m deschidere cu anca
dramente de cărămidă aparentă, arcade care
într-o etapă ulterioară au fost închise şi
realizate mici goluri dreptunghiulare.
Tot cu acest prilej a fost ridicată o
încăpere cu un perete semicircular adosată
faţadei laterale stângi care iniţial a fost
folosită drept capelă de către familia
boierească. Capela este o construcţie parter
ce prezintă o particularitate şi anume faptul
că pereţii sunt realizaţi din zidărie de piatră
până la H=1,00 m iar de la această înălţime
în sus din zidărie de cărămidă.
O ultimă etapă o constituie
adaosurile recente (după 1940) cuprinzând
construcţiile parazitare de pe faţada poste
rioară (accesul la încăperea P10, un hol de

acces, scara şi foişorul de acces la etaj,
marile dependinţe construite adosate
încăperii P8) ce au folosit drept anexe în
perioada în care clădirea a aparţinut IAS
Bucium, încăperi care se vor desfiinţa
încercându-se aducerea construcţiei la o
formă cât mai apropiată de cea iniţială.
Descrierea situaţiei existente
Aşa cum apare la capătul drumului
sinuos bordat de brazi, în prim plan pe
faţada principală a clădirii se citesc clar
două registre orizontale: registrul parterului
masiv din zidărie de piatră cu contraforţi şi
goluri mici şi registrul superior al etajului
cu o cornişă puternică susţinută de stâlpi
formând un balcon pe două laturi.
Registrul inferior este străpuns de
două goluri: un gol central sub formă de
arcadă cu ancadrament din cărămidă
străjuit pe ambele părţi de contraforţi falşi
(evident adăugaţi mai târziu) de formă
prismatică cu rol de susţinere pentru vase
decorative şi al doilea gol deschis excentric
în partea din dreapta a faţadei care
constituie de fapt principalul acces în conac.
Acest din urmă gol este bordat de un
puternic ancadrament de formă dreptun
ghiulară din piatră sub care, la o privire mai
atentă, se citeşte arcul iniţial cu ancadra
ment de zidărie care este acoperit parţial.
De remarcat cei doi contraforţi de la
colţuri adăugaţi într-o
etapă ulterioară din
necesitatea de a conferi
stabilitate şi siguranţă
construcţiei.
Registrul etajului
se împarte în trei
subregistre: orizontala
parapetului balconului
de culoare albă care
subliniază masivitatea parterului,
subregistrul ritmat format din cei cinci
stâlpi ce susţin subregistrul dantelat din
lemn peste care este pozat acoperişul.
În planul al doilea la nivelul
parterului spre dreapta se profilează
foişorul adosat faţadei laterale căruia i s-au
adăugat apoi scările de acces şi acoperişul
susţinut de fragilii stâlpi de lemn.
Spre stânga conacul se continuă
masiv cu aceleaşi
registre la parter şi etaj.
La parter sunt
practicate goluri de
acces şi goluri pentru
iluminat (cu arcade şi
ancadramente din
cărămidă).
Faţada laterală stânga
construită după

aceleaşi principii ca şi faţada principală
prezintă aceleaşi două registre cu
deosebirea că aici registrul parterului este
mai puţin masiv, cele trei arcade cu
ancadramente din cărămidă aparentă
conferindu-i o eleganţă aparte.
De remarcat prezenţa în prim plan a
absidei capelei de formă semirotundă ce se
profilează pe volumul predominant vertical
al zonei adosate pe partea stângă a
balconului.
Faţada laterală drepta este una dintre
cele mai frumoase, echilibrată şi elegantă.
Aceleaşi două registre principale o compun,
însă nota de distincţie o dă prezenţa
foişorului elegant ce contrastează cu
masivitatea scării de acces alcătuită din
elemente masive de piatră. Pe acestă faţadă
se detaşează şi cei şase contraforţi ce dau
impresia de siguranţă dar şi de masivitate
construcţiei. Registrul superior dominat de
foişorul cu uşa de acces în două canate şi
cele două ferestre de o parte şi de cealaltă,
precum şi celelalte două ferestre de pe
aceeaşi faţadă conferă acesteia ritmicitate şi
eleganţă.
Frumuseţea şarpantei acoperişului ce
urmează conturul construcţiei este anulată
de starea precară a părţii lemnoase cât şi a
învelitorii.
Faţada posterioară este cea care a
suferit cele mai multe modificări prin
adosarea construcţiilor parazitare de
calitate îndoielnică care au apărut în
diverse etape. Acestea vor dispare după ce
vor fi folosite pe parcursul executării
lucrărilor de consolidare şi restaurare
pentru organizare de şantier.
Funcţionalitatea actuală
Parter:
P1 un hol de acces de 30 mp cu două
uşi în axul lung ce debuşează în capelă şi în
încăperea P3. De remarcat existenţa de o
parte şi de alta a uşilor, a unor socluri din
piatră ce foloseau pentru expunerea
obiectelor decorative. Pardoseala sălii este
din cărămidă aparentă.
P2 capela la care se accede coborând
două trepte are o absidă semicirculară, cu
un gol pe ax şi un alt gol pe faţada
principală.
P3 este de departe cea mai elegantă
încăpere a ansamblului. Caracteristică este
separarea încăperii în două spaţii diferen
ţiate printr-un amplu arc turtit de cărămidă
aparentă susţinut de doi pilaştri. Accesul se
face pe latura scurtă coborând două trepte,
iar opusă accesului este o fereastră realizată
sub formă de ambrazură. Sub parapetul
ferestrei este realizată o ocniţă arcuită
probabil pentru de a servi drept cadru în

vederea expunerii unei sculpturi sau a unei
opere de artă decorativă.
P4 este de fapt holul iniţial de acces
la parter.
P5 este spaţiul creat sub foişorul de
pe faţada laterală dreapta. Pe axul accesului
există o arcadă largă zidită, iar pe laturile
scurte două mici ferestre cu arcatură ce sunt
de asemeni zidite.
P6 această încăpere prezintă
elemente ce arată transformările ce au
intervenit în timp. Peretele către faţada
principală prezintă urmele unui mare gol
cu buiandrug în unghi din zidărie ce
marchează accesul în beciul conacului.
Acest gol este închis cu zidărie de cărămidă
dar se păstrează un prichici de zidărie ce
maschează vechiul acces în beci. Peretele
exterior spre faţada laterală stânga ce dă
sub balconul de la etaj prezintă două goluri
care evident au fost modificate în timp. Un
gol cu arcadă şi ancadrament de cărămidă
aparentă ce a fost iniţial uşă este zidit şi
transformat în fereastră, precum şi alt gol,
evident cel mai vechi, cu arcada turtită care
a fost şi el modificat şi micşorat.
P7 încăpere de acces ce prezintă
particularitatea că uşa de acces a fost
realizată într-o veche arcadă, arcadele de
altfel se regăsesc şi pe laturile scurte ale
încăperii.
P8 reprezintă casa scării de acces la
un dormitor (E9) ce pare a fi realizat într-o
etapă ulterioară. Scara este deosebit de
frumoasă, realizată din bucăţi masive de
piatră, podestul fiind susţinut de o mare
arcadă cu ancadrament de zidarie aparentă.
P9 este o construcţie parazitară din
perioada modernă cu rol de hol de acces.
P10, P11 încăperi ce prezintă ca
elemente de mare interes arcade care se
pare că în prima perioadă erau deschise,
ulterior fiind transformate în ferestre pentru
a delimita încăperi.
Etajul:
E1 încăperea principală a ansam-
blului, obţinută prin compartimentarea
evident ulterioară realizată cu pereţi de
paiantă. Acestă sală are o uşă dublă de
acces către foişor şi două ferestre
îngemănate de o parte şi alta a uşii.
E2 o încăpere, probabil fost dormitor
cu o singură fereastră spre faţada laterală
dreapta.
E3 este o încăpere formată din două
spaţii despărţite de o arcadă foarte
frumoasă din zidărie.
E4 hol de acces spre balcon şi baie.
E5 baie amenajată în epoca modernă.
E6 degajament cu diverse funcţiuni:
-acces la bucătăria E8
-acces la grupul sanitar E7
-acces spre exterior prin scara exteri
oară realizată în epoca modernă.
E9 un mare dormitor cu acces prin
casa scării P8 şi din balconul existent la etaj.
Structura:
Parterul are o structură de zidărie
din piatră masivă cu excepţia capelei care
este din piatră doar până la o înalţime de un
metru după care a fost continuat cu zidărie
din cărămidă.
Planşeul peste parter este realizat în
principiu pe un ansamblu complicat de
grinzi care sunt într-o stare foarte proastă (o
parte au ars într-un incendiu mocnit, o
parte fiind putrede în dreptul reazemelor).
Peste acest ansamblu de grinzi este
realizată o podină din dulapi de brad peste
care este o termoizolaţie din lut care
înglobează grinzişoare ce susţin
duşumeaua din scândură de brad vopsită

maron.
Etajul este realizat din zidărie
portantă de cărămidă de diverse tipuri, cea
mai frecventă fiind caramida de tip vechi cu
grosimea de 5 cm.
Şarpanta construcţiei este realizată
pe scheletul corpului vechi şi este alcătuită
din elemente vechi din lemn parţial
înlocuite ulterior. Învelitoarea este realizată
din tablă zincată şi se află în stare proastă.
Toată clădirea este realizată pe o
fundaţie de zidărie de piatră de aproxima
tiv 75 cm grosime şi o adâncime de 60 cm.
Se poate observa şi faptul că nivelul
iniţial de călcare a fost mai coborât,
actualmente accesul la nivelul parterului
realizându-se prin coborarea unei trepte de
aproximativ 12 cm.
După 1990 construcţia a fost
redobândită de urmaşi ai vechilor
proprietari şi înstrăinată în cursul anului
trecut. Noul proprietar doreşte efectuarea
unor lucrări de amenajare interioară şi
reparaţii ce se impun în vederea utilizării
clădirii drept locuinţă care să corespundă
atât ca funcţional cât şi ca utilităţi
standardelor actuale de locuire, pe cât
posibil fără a se efectua modificări esenţiale.
În acest sens lucrările de consolidare,
restaurare şi amenajări funcţionale ce s-au
proiectat pentru a se atinge acest deziderat
au fost cele descrise în continuare.
Propuneri de intervenţie
Lucrările privesc în primul rând
consolidarea, amenajări funcţionale şi apoi
adoptarea de finisaje adecvate.
Structura
Peste parter se va realiza un planşeu
de beton armat pe centură de beton sub
care se vor monta grinzi false din lemn.
Se va turna o centura din beton
armat şi la partea superioară a zidăriei
etajului.
Se va înlocui actuala şarpantă care
are elementele din lemn degradate cu una
nouă, respectându-se forma şi dimensiunile
generale ale celei existente. Dimensiunile
elementelor componente vor ţine cont de
greutatea învelitorii care va fi înlocuită cu
ţiglă.

De remarcat este calitatea destul de
proastă a zidăriei etajului fiind necesară
realizarea unor ansambluri de stâlpişori şi
centuri în H în dreptul golurilor de
fereastră şi uşă care se vor lega atât cu
centura peste parter cât şi cu centura peste
etaj.
Funcţional şi finisaje interioare
În vederea răspunderii cerinţelor
unui program de locuire la standardele
actuale se vor executa următoarele lucrări
pentru schimbarea destinaţiei încăperilor
precum şi lucrări de finisare
corespunzătoare.
P4 se transformă în bucătărie
păstrându-se accesul existent. Separarea
formală între P4 şi P6 care va deveni loc de
luat masa se va realiza prin intermediul a
două arce din beton cu placaj din cărămidă
aparentă pe un stâlp central de susţinere.
P5 încăperea de sub foişor se va
transforma în grup sanitar iar golurile ce au
fost închise în timp acum se vor redeschide.
Golul mare pe latura
lungă se va deschide
numai ca fereastră iar
dintre cele două
goluri mici nu se va
deschide decât cel
opus scării de acces
pe balcon.
P4 în mod similar în
încăperea P4 se va
deschide golul
existent iniţial care
ulterior a fost zidit ce se află imediat în
dreapta uşii.
P6 se va deschide golul de uşă ce dă
sub balcon şi se va crea un nou gol de uşă
către încăperea P3 ce va avea funcţiunea de
birou – bibliotecă. Scara de acces prin
balcon se va păstra în starea iniţială şi se vor
curăţa treptele din piatră.
P1 reprezintă salonul de primire al
conacului care se va păstra în starea actuală
cu două mici intervenţii:
-se va deschide uşa zidită către holul
din partea posterioară a conacului (P7);
-se va deschide arcada şi se va realiza
o uşă dublă către capelă.
Pardoseala din cărămidă a încăperii
se va păstra.
P2 Capela. Se propune înlocuirea
elementelor şarpantei care sunt deteriorate
astfel încât şarpanta să rămână aparentă şi
vizibilă până la asterială (aici se va realiza o
termoizolaţie). Pardoseala capelei se va
realiza din piatră naturală.
P8 va rămâne în starea iniţială, doar
sub scara se va realiza un grup sanitar cu
duş.
P7 va avea rol de hol de acces şi se va
deschide arcada zidită către P11,
transformându-se în gol de trecere cu uşă
dublă.
P10, P11 se vor uni prin eliminarea
peretelui dintre ele (adăugat ulterior) şi va
deveni o singură încăpere.
P9 se va desfiinţa.
La încăperile P7, P10 şi P11 se vor
deschide vechile arcade şi se vor transforma
în ferestre.
La balconul existent se vor executa
reparaţii, înlocuindu-se pardoseala degra
dată cu dulapi de lemn noi.
În foişor se va executa pardoseală
din piatră artificială.
Întrucât toată tâmplăria este într-o
stare de degradare avansată va fi înlocuită
în totalitate. Se vor prelua şi refolosi toate
elementele de feronerie existente care
prezintă o valoare plastică şi decorativă
deosebită. Prezentăm în cele ce urmează
câteva din motivele zoomorfe ce apar la
feroneria uşilor existente la conac şi care
merită a fi subiectul unui studiu de
specialitate.
Partiul
În urma intervenţiilor va rezulta
următorul partiu:

SUBSOL:
- Beci s = 18,0 mp
PARTER:
- Bucătărie s = 16,5 mp
- Sufragerie s = 22,0 mp
- Sas s = 2,47 mp
- Grup sanitar cu duş s = 1,98 mp
- Grup sanitar WC+chiuveta s = 1,65
mp
- Birou, biblioteca s = 20,8 mp
- Hol primire living – salon s = 29,40
mp
- Extensie living – salon s = 19,50 mp
- Hol acces s = 6,16 mp
- Casa scării s = 6,72 mp
- Grup sanitar s = 2,66 mp
- Camera de lucru s = 15,95 mp
ETAJ:
- Salon s = 47,85 mp
- Dormitor 1 s = 31,00 mp
- Dormitor 2 s = 12,10 mp
- Dormitor 3 s = 8,55 mp
- Galerie s = 19,70 mp
- Baie s = 7,13 mp
- Casa scării s = 10,8 mp
Finisaje interioare
SUBSOL
Piatră naturală curăţată şi rostuită;
PARTER
Pereţi: piatră curaţată şi rostuită,
cărămidă rostuită;
Tavane: tencuială şi zugraveală var
lavabil, grinzi lemn aparente;
Pardoseli:
*gresie: sufragerie, bucătărie, grupuri
sanitare, băi, holuri, casa scării;
*cărămidă: hol primire—living şi
extensie living.
ETAJ
Pereţi: tencuială şi zugrăveală var
lavabil;
Tavane: gipscarton şi zugrăveală var
lavabil;
Pardoseli:
*dormitoare, salon şi galerie –
duşumea din dulapi de brad, finisaţi
şi lăcuiţi;
*baie – pardoseală gresie, placaj
faianţă pereţi;
*balcon cu funcţiunea de cerdac –
pardoseala dulapi lemn de brad
vopsiţi cu vopsea de ulei cărămizie;
*balcon cu funcţiunea de foişor –
pardoseală piatră artificială;
*scările de acces între parter şi etaj
sunt din piatră naturală. Acestea se
vor repara unde este cazul şi se vor
curăţa.
Tâmplăria interioară şi exterioară,
uşi şi ferestre, se va realiza din cherestea de
stejar, bine finisată şi lăcuită. Feroneria
existentă se va recondiţiona şi se va folosi
drept accesorii la noua tâmplărie. Noile uşi
şi ferestre vor utiliza accesorii de acelaşi tip
cu cele existente.
Elementul decorativ de la partea
superioară a stâlpilor cerdacului se va
înlocui cu un element identic dar realizat
din cherestea de stejar natur.
Finisaje exterioare
Zidărie din piatră naturală la nivelul
parterului;
Tencuială praf piatră strop la zidărie;
Ancadramente din cărămidă aparen
tă la ferestre;
Contraforţi zidărie piatră;
Tâmplărie lemn de stejar, dublă,
finisată prin lăcuire;
Învelitoare şarpantă din ţiglă;
Pazii lemn stejar lăcuit;
Jgheaburi şi burlane din tablă zincată
vopsită la culoarea ţiglei.
Protecţia termică a construcţiei este
asigurată prin grosimea zidurilor fie că este
vorba despre zidăria de piatră de la parter
de 60-70 cm grosime sau despre zidăria de
cărămidă de 40 cm grosime de la etaj.
Acoperişul tip şarpantă cu pod preia
sarcina termică a planşeului peste etaj.

Concluzionând putem afirma că
toate lucrările ce se efectuează la acest conac
urmăresc atât consolidarea acestuia cât şi
redarea unei forme apropiate de cea iniţială
în măsura în care acest lucru este posibil,
mergând cu această intenţie până către
detalii. Considerăm că înscrierea acestei
construcţii în sfera vernacularului urban
ieşean poate fi benefică urmărindu-se
extinderea introducerii în circuitul ştiintific
şi a altor exemplare susceptibile să aducă
ceva nou la capitolul deficitar al locuirii.