Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor - I.S.U. "Bistrita"

NESECRET
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
“BISTRIŢA”
AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
PLANUL
DE ANALIZĂ ŞI
ACOPERIRE A RISCURILOR
ACTUALIZAT ÎN ANUL 2012
NESECRET

ROMÂNIA Nr.______________
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Bistriţa,__________
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Exemplar nr.
“BISTRIŢA” AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
APROBAT
În şedinţa Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud
Preşedinte
LIVIU-MIHAI RUSU
PLANUL
NESECRET
DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A
RISCURILOR
ACTUALIZAT ÎN ANUL 2012
NESECRET
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR,
cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale,
măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor.
Scopul PAAR este acela de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii
implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia
unei situaţii de urgenţă, de crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru
prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura
un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiective:
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin
evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea
consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării
tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;
b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe
destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de
urgenţă;
c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea
planurilor operative;
d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi
gestionării situaţiilor de urgenţă.
2

Secţiunea I
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL II
AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF
a) Suprafaţă, vecinătăţi
Judeţul Bistriţa – Năsăud este situat în partea de nord a României, între
paralelele 47 0 37” şi 47 0 48” latitudine nordică, între meridianele 23 0 27 ” şi 25 0 36 ”
longitudine estică, fiind încadrat de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est,
Mureş la sud şi Cluj la vest.
Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5355 km 2 , reprezentând 2,23%
din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58 comune şi 235 sate.
În cadrul marilor unităţi de relief, judeţul înglobează zona de contact a
Carpaţilor Orientali cu Depresiunea Transilvaniei, respectiv bazinul superior al
Someşului cu afluenţii săi (Şieu, Bistriţa, Sălăuţa, Ilva, etc.) precum şi o mică
porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului.
b) Forme de relief, specificităţi, influenţe
Relieful judeţului este variat şi complex. Dispus sub forma unui vast amfiteatru
natural cu doar două trepte, munţi şi dealuri, lipsind câmpia pe care încearcă s-o
suplinească luncile, uneori destul de largi, ale văilor principale.
Treapta montană are aspectul unui arc de cerc, orientat cu partea convexă spre
Maramureş şi Moldova, cu înălţimi medii de 1500 m, dar cu piscuri înalte în Munţii
Rodnei şi Călimani. Împreună cu prelungirile lor munţii însumează aproximativ o
treime din suprafaţa judeţului. În zona muntoasă intră părţi ale masivelor muntoase
Ţibleş, Rodna Suhard, Bârgău şi Călimani.
MUNŢII ŢIBLEŞ: - reprezintă ultima subunitate a grupei vulcanice
maramureşene. Sunt situaţi în zona de nord-est a judeţului, fiind cuprinşi între valea
Bradului în vest şi culoarul Sălăuţei în est.
Sunt alcătuiţi din andezite, diorite, gabouri de vârstă omogenă. În zona de sud
şi nord – est , zona montană se grefeşte pe tafuri andezitice, gresii şi marne cretacice
sau eocene.
Masivul este puternic împădurit.
Piscul cel mai înalt îl reprezintă Ţibleşul cu înălţimea de 1839 m.
MUNŢII RODNEI – sunt situaţi în partea de nord şi nord – est a judeţului. În
vest sunt limitaţi de valea Sălăuţei, pasul Şetref şi valea Caselor îi despart de
Obcinele Bucovinei, iar în sud se învecinează cu Munţii Bîrgăului.
Munţii Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din cuprinsul
judeţului şi se impun prin masivitatea lor, având o suprafaţă de 1 300 km 2 .
Sunt constituiţi din şisturi cristaline, epizonale şi formaţiuni sedimentare vechi,
injectate uneori de graisuri, diorit, graniţe.
Munţii Rodnei prezintă un relief puternic fragmentat, cu forme semeţe, văii
adânci, suprafeţe de netezire etajate în trepte, circuri glaciare.
Cele mai înalte vârfuri sunt: vârful Pietrosul - 2305 m şi vârful Ineu 2279m.
3

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Deşi unitari, munţii Rodnei, datorită unor aspecte morfologice particulare, pot
fi separaţi în trei compartimente distinctive: Masivul Ineu, Masivul Pietrosul şi
Masivul Bătrâna.
MUNŢII BÂRGĂULUI: străjuiesc judeţul în partea de est şi alcătuiesc a treia
unitate montană mai redusă ca suprafaţă şi înălţime, ceea ce le-a adus şi numele de
“Muncei“.
Aceşti munţi se limitează la nord cu valea Someşului Mare şi versantul sudic al
Munţilor Rodnei, la vest cu Pasul Strâmba, la sud cu valea Bistriţei Ardelene, iar la
est cu valea Dornei şi vârfurile Buba şi Dăblidan.
Munţii Bârgăului se caracterizează prin prezenţa vulcanismului substructural
care a străpuns sedimentarul ridicându-se cu peste 500 m faţă de formele monotone,
etajate, aproape plane ale sedimentarului.
Reţeaua hidrografică a compartimentat aceşti munţi într-un un şir de intruziuni
vulcanice, cu aspect de clăi, constituit din masivele Măgura Cornii (1457 m), Heniu
Mare (1611 m), Miroslava (1625), etc.
MUNŢII CĂLIMANI: reprezintă cel mai înalt masiv vulcanic din ţară,
constituind prin creasta principală, linia de separaţie între patru judeţe care se
întâlnesc aici: Suceava, Mureş, Harghita, Bistriţa-Năsăud.
În interiorul judeţului este cuprinsă numai partea nord-vestică a masivului
Călimani, limitată la sud de creasta principală ce pleacă din Poiana Tomii (1469 m)
spre Moldova (1570m), Piatra lui Irimie, Bistriciorul (1990 m) iar de aici, limita
judeţului urmăreşte spre nord Struniorul, Viişoara şi Buba.
Relieful integrat în limitele judeţului s-a modelat pe aglomerate andezitice,
lave andezitice, tafuri în straturi paralele, orizontal sau în trepte, toate devenind
erupţii succesive.
Lipsa păşunilor se justifică prin masivitatea lor accentuată şi structura lor
geologică. Înălţimea maximă o atinge prin vârful Pietrosul (2100 m).
DEALURILE ŞI PODIŞURILE
Zona Dealurilor, este cea de-a doua treaptă de relief ce ocupă două treimi din
suprafaţa judeţului şi include următoarele subunităţi:
Ţara Năsăudului, un complex de dealuri cu structură monoclinală, foliate,
puternic fragmentate, ferestruite de o serie de afluenţi ai Someşului Mare, pe dreapta,
cu bazinele depresionare în cursul lor (Gersa, Parva, Rebra, etc.), toate populate din
timpuri foarte vechi.
La sud de Platforma Năsăudului, în partea centrală a judeţului, între Someşul
Mare, Şieu, Bistriţa şi Munţii Bârgăului s-a conturat o regiune colinară denumită
Dealurile Bistriţei. Ea este alcătuită dintr-un ansamblu de culmi longitudinale,
fragmentate într-o serie de coline cu altitudini cuprinse între 400-700 m, acoperite cu
păduri de foioase şi livezi. Dealurile Bistriţei alcătuiesc de fapt o asociere de trei
bazine depresionare care s-au format sub acţiunea erozională a apelor curgătoare,
fiecare fiind drenat de câte o vale principală. Acestea sunt: Depresiunea Dumitra-
Tăure, situată de-a lungul văii Roşua, Depresiunea Livezile - Bîrgău, pe valea
Bistriţei Ardelene şi Depresiunea Budacului, pe valea Budacului, la vest de
Piemontul Călimanilor.
4

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
În partea vestică a masivului munţilor Călimani se află Piemontul Călimanilor ,
cuprins între văile Bistriţei Ardelene şi Şieului, format din pietrişuri şi bolovănişuri
andezitice.
Între valea Şieului şi valea Dipşei se profilează Dealurile Şieului, cu altitudini
cuprinse între 500-600 m, ce culminează cu Vârful Păltinişu (691 m), dealuri formate
din sedimente miocene şi străpunse de sâmburi de sare, ce au două înşeuări
transversale – Herina şi Posmuş, pe unde trec drumurile spre Câmpia Transilvaniei.
Partea sud-vestică a judeţului se caracterizează printr-un relief cu văi largi,
culmi mai line, cuprinzând o parte din Câmpia Transilvaniei.
Partea nord-vestică este modelată în formaţiuni sedimentare şi aparţine
Podişului Someşan, din ale cărui subunităţi în cuprinsul judeţului sunt cunoscute ca:
Depresiunea Breaza, sculptată în cursul superior al râului Ilişua, Depresiunea
Reteagului, în cursul inferior al aceluiaşi râu şi Dealurile Suplaiului cu un relief
intens fragmentat, brăzdat de văi cu defilee tăiate în tufuri, în alternanţă cu mici
depresiuni, în care satele se desluşesc greu din desişul livezilor.
Zona de luncă, constituie treapta cea mai joasă de relief şi însoţeşte cursul
principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi. Ea reprezintă
circa 3% din suprafaţa totală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Lunca Someşului Mare
debutează în comuna Şanţ, la poalele munţilor Rodnei, se lărgeşte, în mod neuniform
spre aval, ajungând până la 3,5 km lăţime la Reteag.
Lunci mai puţin dezvoltate se află pe Bistriţa Ardeleană în aval de Prundu
Bârgăului, pe Şieu, în aval de Domneşti, pe Sălăuţa, între Telciu şi Salva şi pe Budac
în aval de Dumitriţa şi Ragla.
c) Caracteristicile pedologice ale solului:
Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice subsolul judeţului
Bistriţa – Năsăud cuprinde o gamă largă de resurse subterane ca: materiale de
construcţii, minerale utile, (ape minerale, sare, gaz metan, şisturi bituminoase ş.a)
majoritatea în cantităţi apreciabile. „Materialele de construcţii sunt de natură
epurativă (andezite şi dacite ce se exploatează la Sângeorz – Băi, Poiana Ilvei,
Măgura Ilvei etc.), metamorfică (marmura de diferite nuanţe), care aflorează la Anieş,
Parva, Maieru şi Sângeorz – Băi şi sedimentară (argile, tufuri vulcanice şi
calcaroase). Zăcămintele de gaz metan sunt cantonate în partea sudică a judeţului
(Matei, Enciu, Stupini, Silivaşu de Câmpie, etc.) cărbunii din valea Budacului şi la
Galaţii Bistriţei”.
Zăcămintele de metale neferoase (Cu, Pb, Zn, etc.) se găsesc în partea sudică
a harstului cristalin al Munţilor Rodnei (Rodna, Valea Vinului, Şanţ, Valea Blasnei)
fiind de origine hidrotermală, legate genetic de masele eruptive intrusive care au
afectat atât sedimentul, cât şi eruptivul din acest sector.
Concentraţiile sunt alcătuite predominant din următoarele minerale: pirită,
calcopirită, galenă, blendă, cărora li se asociază în cantităţi mici aurul şi argintul, iar
ca minerale de gangă: cuarţul, calcitul, dolomitul, etc.
Zăcămintele nemetalifere şi roci utile apar atât în cristalinul Rodnei cât şi în
formaţiunile eruptive şi sedimentare. Menţionăm depozitele de caolin din Munţii
Rodnei (Parva, Cormaia etc.); pegmatitele din bazinele hidrografice ale văilor Rebra
5

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
şi Cormaia, grafitul de pe valea Arieşului şi Izvorul Băilor; muscovitul din bazinul
văii Cormaia; diaposidul şi termalitul din aceeaşi zonă.
O altă bogăţie de seamă a judeţului o constituie sarea. Ea este prezentă la
suprafaţă în apropierea suprafeţei sau la adâncime, pe toată întinderea zonei de
dealuri (Sărăţel, Pintic, Figa şi Chiuza etc.).
Rocile bituminoase din paleogen şi micenul inferior sunt prezente în cantităţi
apreciabile (Romuli, Sângeorz – Băi, Ilva). Marmură (albă, alb-albăstruie, cenuşie,
etc.) se exploatează pe Valea Cormaia, şi pe Valea Anieşului, dar rezerve
exploatabile există şi în alte sectoare.
O importantă rocă de construcţie, cu însemnate rezerve localizate la Susenii
Bârgăului, Căianu Mic, Dobric, Ilişua, Uriu, Reteag, este tuful vulcanic din sedimente
badenine (tuful de Dej), argilele, marnele, gresiile, nisipurile şi pietrişurile cu
întrebuinţări multiple, ce ocupă o mare suprafaţă în zona sedimentară a judeţului.
6

Secţiunea a II-a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CARACTERISTICI CLIMATICE
a) Regimul climatic, specificităţi, influenţe.
Aparţinând atât sectorului cu climă continental-moderată, cât şi celui cu climă
de munte, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în cea mai mare parte în ţinutul
climatic al Podişului Transilvaniei, iar cu părţile marginale dinspre nord şi est, în
ţinutul climatic al munţilor înalţi cu pajişti alpine. Efectul maselor de aer polar,
maritim din vest este mai puternic în special în intervalul rece al anului ( octombrieaprilie
), când activitatea frontală este deosebit de intensă. Anotimpurile de tranziţie
(primăvară-toamnă ) sunt mai scurte în comparaţie cu sudul ţării, iernile mai lungi şi
umede, iar verile călduroase şi destul de umede.
În ceea ce priveşte radiaţia solară, regimul anual înregistrează valoarea maximă
în luna iunie şi minimă în luna decembrie.
b) Regimul precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale, valori medii, valori
extreme înregistrate – vârfuri istorice;
În funcţie de altitudine şi anotimp nu depăşesc în general media pe ţară. Pe
baza măsurătorilor efectuate rezultă că valori anuale ridicate se înregistrează în
munţii Rodnei ( 1400 mm ), Ţibleş ( 1200 mm ) şi Suhard ( 1000 mm ). Mai bine de
jumătate din suprafaţa judeţului primeşte în medie, anual peste 800 mm. Cele mai
reduse cantităţi, între 650-750 mm cad în extremitatea de sud-vest a judeţului.
În regiunea montană înaltă predomină precipitaţiile atmosferice solide.
Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, când au fost
atinse uneori medii între 88,6 mm la Teaca şi peste 1300 mm în zonele montane, ca o
consecinţă a dezvoltării anticiclonului Azaric, care favorizează formarea norilor.
Cantităţile cele mai mici de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie, când
valorile nu depăşesc 80-100 mm în zona montană şi luna februarie pentru zonele de
deal şi câmpie când valoarea medie a precipitaţiilor nu depăşeşte 20 mm.
Dacă în zonele situate la peste 800 m valorile medii ale precipitaţiilor sunt
ridicate, în zona de deal ele se diminuează spre sud-vest, până la mai puţin de 650
mm ( Teaca 635 mm ). Există situaţii când cantităţile de precipitaţii sunt mai reduse
decât în zonele învecinate ( Valea Ilişua, Valea Rebrei, Valea Sălăuţei, etc. ), aceasta
explicându-se prin faptul că aceste văi se găsesc orientate pe direcţia nord-sud faţă de
circulaţia vestică a curenţilor de aer care este dominantă.
Primele căderi de zăpadă îşi fac apariţia în jurul datei de 8 noiembrie în munţii
Rodnei şi ţin până în jurul datei de 25 aprilie.
Datorită faptului că judeţul este situat într-o arie temperat continentală, în
principal, face ca şi regimul hidrologic să urmeze în mare aceleaşi caracteristici:
• Perioade lungi cu debite ce oscilează în jurul valorii multianuale;
• Perioade cu regim de ape mici (iarna coroborate cu alimentare subterană slabă)
• Perioade când se produc viituri puternice pe principalele cursuri de apă sau ca
urmare a torenţilor.
Monitorizarea potenţialului hidrologic al judeţului se realizează prin 26 de
staţii hidrometrice locale şi a 8 staţii automate din programul DESWAT Bistriţa-
7

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Năsăud. Câteva din valorile debitelor medii multianuale şi a valorilor maxime
înregistrate la principalele staţii hidrometrice se prezintă astfel :
Staţia
hidrometrică
Râul Q mediu
multianual mc/s
Q maxim
Istoric
mc/s
Data
producerii
Beclean
Nepos Someşul Mare
47,3
17,4
2010,0
850,0
13.05.1970
Rodna 5,47 145,0 17.02.1980
Şintereag
Bistriţa
Şieu
Bistriţa
15,0
7,70
1130,0
618,0
13.05.1970
c) Temperaturi. Referitor la temperatura aerului, mediile anuale pe cele mai
înalte culmi montane ( Rodna şi Călimani ) au valori cuprinse între 0-2 grade Celsius,
iar în perimetrul Sud - Vest, între 8-8,5 grade Celsius; pe dealurile Năsăudului şi
Bistriţei valorile medii variază între 6-8,5 grade Celsius. Temperatura medie a lunii
iulie oscilează între 8-19 grade Celsius; în zona de munte valorile medii lunare ajung
între 14-15 grade Celsius, în timp ce în zona de podiş ele ating 16 grade Celsius.
Primele îngheţuri se produc toamna, înainte de 1 octombrie, iar ultimele
îngheţuri după 1 mai, rezultând un interval mediu anual, fără îngheţuri de
aproximativ 100-120 de zile.
d) Fenomene meteorologice extreme - furtuni, tornade.
Un fenomen meteorologic rar întâlnit la noi în judeţ tip tornadă, s-a produs în
data de 26.05.2010, când în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş au fost afectate:
15 case, 33 anexe gospodăreşti, o linie de telecomunicaţii şi 3 linii de energie
electrica de medie tensiune.
În data de 12.06.2010 o furtună de mare intensitate a afectat municipiul Bistriţa
şi comunele învecinate acestuia, înregistrându-se următoarele pagube: distrugerea sau
avarierea gravă a 33 de acoperişuri, afectarea a 43 de case, 41 de gospodării, 2
obiective social economice, 0,06 km. drum naţional, 0,24 km. drum judeţean, 12,6
km. drum comunal şi stradal, 41 obiective au rămas fără energie electrică, două linii
de tensiune avariate, 3 posturi de transformare avariate, 4 linii electrice de cale ferată
au fost rupte, 15 podeţe au fost afectate şi 75 hectare teren agricol inundat;
În perioada 07-12 ianuarie 2011, tot datorită manifestării fenomenelor meteo
extreme, au fost afectate un număr de 139 posturi de transformare pe reţeaua de
medie şi joasă tensiune, 44 localităţi au rămas fără energie electrică.
În 22 ianuarie 2011, în urma fenomenelor meteorologice periculoase (ninsori
abundente şi vânt) au fost afectate doua linii de înaltă tensiune (Beclean - Dej şi
Beclean Agrieşel), rămânând fără energie electrică un număr de 29 localităţi;
Vânturile. Teritoriul judeţului este afectat în principal de vânturile din sectorul
vestic, cu schimbări evidente de la vară la iarnă. Cele mai puternice vânturi suflă în
perioada lunilor aprilie-iunie, iar cele mai slabe ca frecvenţă şi intensitate în lunile
noiembrie-decembrie. În zona de munte sunt obişnuite brizele de munte şi de vale, iar
în bazinele depresionare intramontane predomină în cursul anului calmul atmosferic.
8

Secţiunea a III - a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
REŢEAUA HIDROGRAFICĂ
a) Cursuri de apă, debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice.
Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine
reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii
Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare,
Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al
munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adaugă Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc
din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii
Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului
îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de
Câmpie ).
Lungimea totală a reţelei hidrologice a judeţului este de circa 3030 km. Privită
în ansamblu, această reţea se caracterizează printr-un regim de scurgere permanent –
dacă ne referim la râul principal şi afluenţii din zonele montane cu o umiditate bogată
– şi printr-un regim semipermanent la râurile din zona de dealuri şi câmpie, cum ar fi
Dipşa, până la Chiraleş, Meleşu, până la Rusu de Jos şi Roşua până la Şintereag.
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,59 km / km.p. în văile Ilişua şi Zagra
şi 0,38 km / km.p. în văile Meleş şi Dipşa.
Scurgerea medie multianuală a râurilor ne arată că judeţul dispune de
importante rezerve de apă, care în condiţiile amenajării complexe, prin lacuri de
acumulare pot fi mult mai raţional utilizate. Aportul principal îl aduce Someşul Mare,
ce are un debit mediu multianual de 4,99 m.c./sec. la Rodna, 15,9 m.c./sec. la Nepos,
43,9 m.c./ sec. la Beclean, 48,5 m.c./sec. la limita cu judeţului Cluj. Celelalte râuri au
debite medii multianuale inferioare.
Scurgerea minimă se înregistrează de regulă în perioada de vară (augustseptembrie)
şi iarna (ianuarie) aproape în întregul judeţ datorită precipitaţiilor scăzute
din perioada de vară, cât şi alimentării predominant din ape subterane iarna.
Scurgerea maximă provine din ploi în perioada iunie-noiembrie, din topirea
zăpezilor în perioada decembrie-februarie şi din acţiunea combinată a acestor doi
factori în lunile martie-mai, când se înregistrează şi unele deversări.
În judeţul Bistriţa-Năsăud debite foarte mari ale apelor s-au înregistrat în luna
aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 şi aprilie 1974.
Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există mai multe lacuri, însă
de dimensiuni reduse. Între acestea sunt : tăurile din unele circuri glaciare din munţii
Rodnei ( Lala Mare, Lala Mică, Tăurile Buhăiescului ), iazurile de pe unele văi din
Câmpia Transilvaniei şi lacurile cu apă sărată din zonele de aflorare a sării (Mintiu,
Sărata, Sărăţel), precum şi unele amenajări piscicole din zonele Chiochiş şi
Budurleni. Cel mai mare lac din judeţ este lacul de la Colibiţa ce se întinde pe o
suprafaţă de 260 ha. şi a fost realizat ca urmare a unor importante lucrări hidrotehnice
începute în anul 1977, permite acumularea a cca. 96 milioane m.c. apă şi acţionarea,
în aval , a unei hidrocentrale cu o putere instalată de 21,5 M.V.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Principalele caracteristici ale cursurilor de apă:
Cursul de apă
Lungimea cursului de apă
Suprafaţa bazinului
(Km 2 Pe teritoriul judeţului
Totală
(Km)
(Km)
.)
0 1 2 3
Someşul Mare 111 407 4916
Şieu 68 68 1800
Bistriţa 62 62 656
Ilva 44 44 415
Ilişua 42 42 359
Rebra 41 41 199
Budac 38 38 234
Sălăuţa 37 37 408
Dipşa 34 34 447
Ţibleş 31 31 98
Meleş 30 30 317
Valea Mare 26 26 147
Data
Ora
SITUAŢIA COTELOR DE APĂRARE LA PRINCIPALELE CURSURI DE APĂ
Râul Staţia
hidrometrică
Someşul
Mare
Cote de apărare zonale
CAZ CIZ CPZ
Rodna 150 200 250
Nepos 200 300 350
Beclean 160 220 270
Anieş Anieş 170 200 230
Cormaia Sîngeorz-Băi 120 160 200
Ilva Poiana Ilvei 180 230 250
Rebra Rebrişoara 140 200 250
Sălăuţa
Romuli
Salva
130
170
180
220
220
300
Ţibleş Mocod 120 150 200
Domneşti 250 350 400
Şieu
Sărăţel 260 350 390
Şintereag 350 400 450
Budac Jelna 250 310 350
Miţa 100 130 170
Bistriţa
Bistriţa Bîrgăului 150 220 260
Bistriţa 200 300 500
Straja
Straja
Mureşenii Bîrgăului
100
180
120
250
150
290
Dipşa Chiraleş 300 390 450
Meleş Rusu de Jos 350 400 450
Ilişua Cristeştii Ciceului 250 320 350
CAZ = Cotă atenţie zonală ; CIZ = Cotă inundaţie zonală ; CPZ = Cotă de pericol zonală
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
b) Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare – suprafeţe, volume.
Cea mai mare parte a judeţului face parte din bazinul hidrografic Someş-Tisa.
O mică parte a judeţului zona de sud-vest, aparţine bazinului hidrografic Mureş.
Pe aceste forme de relief se dezvoltă o reţea bogată în cursuri de apă
totalizând o lungime de 1728 km. Cursul cel mai important de apă de pe teritoriul
judeţului este Someşul Mare. Acesta are o lungime de 124 km, o altitudine în amonte
de 1280 m, în aval 234 m, panta medie 8%o, coeficient de sinuozitate 1,34 şi o
suprafaţa de 5.005 km 2 .
Pe cursurile de apă de pe teritoriul judeţului s-au produs frecvent evenimente
datorate fenomenelor hidrometeorologice periculoase constând mai ales din inundări
ale localităţilor.
În tabelul cu date caracteristice de apărare ale obiectivelor inundabile este
prezentată pe comune şi localităţi situaţia privind inundabilitatea acestora atât din
revărsări ale cursurilor de ape cât şi din cauza scurgerilor de pe versanţi. În acest
tabel sunt nominalizate şi lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. Măsurile de
apărare şi de intervenţie în caz de producere de fenomene sunt specificate într-un
tabel tip.
Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud în spaţiul hidrografic aferent bazinului
hidrografic Someş-Tisa sunt 57 Comitete locale, din care apărate împotriva
inundaţiilor sunt 9 (Bistriţa, Nepos, Năsăud, Nimigea de Sus, Nimigea de Jos,
Beclean, Şieu-Măgheruş, Arcalia şi Şieu-Odorhei).
Din totalul de 62 de Comitete locale, 5 sunt în bazinul hidrografic Mureş.
Singura acumulare de pe teritoriul judeţului cu rol de atenuare a undelor de
viitură este acumularea Colibiţa, cu volum total 100 milioane mc. din care volum de
atenuare 25 milioane mc.
Numărul locuitorilor din judeţul Bistriţa - Năsăud este estimat la cifra de
312.325, din care numărul locuitorilor apăraţi este de 109.354.
Suprafeţe de teren agricol apărate: 1.156 ha.
Număr obiective social-economice apărate : 45.
Drumuri şi căi ferate apărate : 24 Km din care DN 7 km, DJ 4 km,
DC 6 km, reţea stradală 4 km, căi ferate 3 km.
Număr staţii hidrometrice 26, din care 25 cu transmisie zilnică şi una cu
transmisie extraordinară ,8 staţii automate din programul DESWAT, staţii pluvio 32
din care 30 cu transmisie zilnică şi 2 cu transmisie extraordinară, 9 staţii automate din
programul DESWAT, staţii nivometrice 24,
Timpi de propagare a viiturii pe principalele cursuri de ape :
- Someşul Mare - pe tronson Rodna - Dej 10 ore.
- Şieu - pe tronson Domneşti – Şintereag 7 ore.
- Bistriţa - pe tronson Bistriţa – Bîrgăului 4 ½ ore.
Situaţia lucrărilor de apărare :
- diguri 24,11 km.
- consolidări de mal 42,474 km.
- regularizări 164,496 km.
Secţiuni critice - 22 poduri.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
NIVELURI MAXIME ATINSE:
Nr. Crt. CURS APĂ
STAŢIA
HIDROMETRICA
DEBIT
mc/s
DATA
1 Sălăuţa Salva 403 05.03.2001
2 Someşul Mare Beclean 2010 13.05.1970
3 Şieu Şintereag 1130 13.05.1970
4 Bistriţa Bistriţa 618 13.05.1970
5 Ilişua Cristeştii-Ciceului 212 21.06.2006
PRECIPITAŢII MAXIME ÎNREGISTRATE:
Nr. Crt. CURS APA POST
Cantităţi maxime DATA
PLUVIOMETRIC in 24 h (l/mp)
1 Anieş Anieş 66,0 04.03.2001
2 Ţibleş Suplai 67,6 30.12.2001
3 Budac Budacu de Jos 60,6 02.06.2003
4 Lac Colibiţa Colibiţa - baraj 65,2 15.06.1999
5 Ilişua Cristeştii-Ciceului 61,0 20.06.2006
c) Lacuri, iazuri – suprafeţe, adâncimi.
1. Iaz de decantare Valea Glodului. Este amplasat pe cursul Văii Glodului,
afluent de stânga al râului Someşul Mare, amonte localitatea Valea Mare - comuna
Şanţ. Lucrarea hidrotehnică care realizează retenţia o constituie un baraj cu
anrocamente la bază, peste care s-a depus steril.
Iazul de decantare Valea Glodului este un iaz de vale amplasat pe cursul de apă
Valea Glodului, afluent de stânga al Someşului Mare în zona amonte localitate Valea
Mare. Din punct de vedere administrativ iazul se găseşte pe teritoriul localităţii Valea
Mare, comuna Şanţ.
Activităţile miniere la mina Rodna au încetat în anul 2006, iar activitatea de
depunere în iaz a fost sistată la finele lui 2006.
Iazul de decantare a avut următoare funcţiuni:
• Depozitarea în condiţii de siguranţa a sterilului minier rezultat din procesul de
prelucrare a minereului.
• Evacuarea mecanică a apelor rezultate din depozitarea sterilului.
• Tranzitarea şi evacuarea apelor pluviale rezultate de pe versanţi precum şi a
debitelor de viitura de pe Valea Glodului.
Iazul Valea Glodului are în component mai multe categorii de construcţii
după cum urmează:
- Barajul de amorsare ce reprezintă principala construcţie.
- Baraj de picior aval ce reprezintă un element de siguranţa în caz de accident
hidrotehnic al barajului de amorsare.
- Sistem de transport şi de distribuţie a tulburelii, acesta fiind dezafectat.
- Instalaţie de captare şi tranzitare a debitului de servitute reprezentată prin sonde
inverse cu debuşare în zona aval baraj, în canal cu deversor triunghiular pentru
măsurarea debitelor evacuate.
- Sistem de evacuare a apelor rezultate din ploi şi viituri reprezentat prin sonde
inverse şi descărcător de ape mari cu debuşare în aval baraj.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Caracteristicile constructive ale barajului sunt:
• Cota plajei 722,80 m.
• Cota coronamentului 723,60 m.
• Cota finala a coronamentului 740,00 .
• Suprafaţa barajului 3,5 Ha.
• Suprafaţa iazului până la baraj 12,7 ha
La sfârşitul anului 2011 s-au finalizat lucrările de ecologizare a iazului, acesta
intrând n conservare.
2. Iaz de decantare Anieş - aflat în conservare, predat prin protocol nr.
6570/26.11.1999 unităţii S.C. COMINCO S.A. Bucureşti - Sucursala Bucovina
Frasin, jud. Suceava.
Iazul este amplasat pe malul stâng al râului Someşul Mare în loc. Anieş,
comuna Maieru.
Acumularea este de tip lateral, închisă cu un dig perimetral, rezultat din
procesul de flotaţie, cu o înălţime de 25 m si lungime de 900 m. În general, corpul
digului este bine sistematizat şi stabilizat. Pe berme şi taluze s-au plantat arbuşti. Pe
malul stâng al râului Someşul Mare s-a executat o lucrare de apărare de mal din
casete prefabricate umplute cu piatră.
Pentru evacuarea apelor rezultate din precipitaţii sunt prevăzute sonde inverse
cu debuşare în zona aval.
Zone predispuse unor secete repetate sau prelungite. Situaţia actuală a
sistemelor de irigaţii din bazin/spaţiu hidrografic
In spaţiul hidrografic al judeţului Bistriţa-Năsăud există zone predispuse unor
secete repetate sau prelungite în aşa numita zona de câmpie (zona de sud a judeţului;
podişul Transilvaniei).
Actualmente există unele sisteme locale de irigaţii pentru deservirea unor
suprafeţe relativ mici de teren.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Prezentare critică a principalelor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor
(acumulări temporare, regularizări, îndiguiri)
existente şi parametrii acestora
Nr. crt. Denumire lucrare Parametrii Prezentare critică
1.
2.
3.
4.
Regularizare râul Bistriţa la Bistriţa
- regularizare
- dig amonte municipiu Bistriţa mal stâng
- dig amonte municipiu Bistriţa mal drept
- dig aval municipiu Bistriţa mal stâng
- dig aval municipiu Bistriţa mal drept
Regularizare râul Şieu la Şieu Măgheruş
- regularizare
- dig Valea Măgherusului la Şieu Măgheruş
- dig pe râul Şieu la Arcalia
Amenajare râul Şieu la Şieu Odorhei
- regularizare
- dig pe râul Şieu la Şieu Odorhei
Regularizare râul Şieu la Măriselu
- regularizare
L = 5,887 km
L = 0,733 km h = 1,75 m
L = 0,674 km h = 1,36 m
L = 0,709 km h = 0,80 m
L = 0,739 km h = 1,07 m
L = 2,40 km
L = 0,591 km h = 1,80 m
L = 2,814 km h = 1,35 m
L = 3,00 km
L = 2,888 km h = 1,74 m
L = 12,00 km
Nu este cazul
Nu este cazul
Nu este cazul
Necesită recalibrarea secţiunii de
scurgere pentru readucerea lucrării
la parametrii optimi în vederea
tranzitării debitelor
5.
Regularizare râul Meleş la Matei
- regularizare
L = 13,00 km Idem
6.
Regularizare Valea Dipşei la Lechinta
- regularizare
L = 17,90 km Idem
7.
Regularizare Valea Dipşei la confluenţa cu râul Şieu
- regularizare
L = , km Idem
8.
Regularizare Valea Lechinţei la Lechinţa
- regularizare
L = 22,08 km Idem
9. Regularizare râul Someşul Mare la Sg. Bai
- regularizare
L = 00,00 km
10. Îndiguire mal drept pe râul Someşul Mare la Feldru L = 0,100 km h = 1,50 m
pag._____

11.
12.
13.
14.
15.
16.
- dig
Regularizare râul Someşul Mare la Nepos
- regularizare
- dig
Regularizare râul Someşul Mare la Năsăud amonte
pod rutier pe Dn17C
- regularizare
- dig
Regularizare râul Someşul Mare la Năsăud aval pod
rutier pe Dn17C (zona IPMP)
- regularizare
Regularizare râul Someşul Mare la Nimigea de Sus
- regularizare
- dig
Regularizare râul Someşul Mare la Nimigea de Jos
- regularizare
- dig
Regularizare râul Someşul Mare la Beclean
- regularizare
- dig pe râul Someş amonte conf. cu parâul Meles
- dig pe râul Someş aval conf. cu pârâul Meleş
- dig pârâul Meleş mal stâng
- dig pârâul Meleş mal drept
- dig contur Promet (zona industrială)
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
L = 2,60 km
L = 1,552 km h = 1,65 m
L = 1,282 km
L = 1,67 km h = 1,57 m
L = 2,380 km
L = 2,250 km
L = 1,40 km h = 1,45 m
L = 2,250 km
L = 0,60 km h = 1,68 m
L = 8,240 km
L = 3,585 km hmed = 2,86 m
L = 2,493 km hmed = 2,86 m
L = 1,210 km h = 1,31 m
L = 1,780 km h = 2,22 m
L = 1,500 km h = 2,01 m
pag._____

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Zona
Geografică
(localitatea)
ÎNTRE
LOCALITĂŢILE
BISTRIŢA –
BÎRGĂULUI ŞI
MIŢA
STRUGURENI ,
COM.
CHIOCHIŞ
MANIC, COM.
CHIOCHIŞ
BRĂTENI, COM
LECHINŢA
BUDURLENI,
COM. TEACA
BUDURLENI,
COM. TEACA
BUDURLENI,
COM TEACA
ÎNTRE
LOCALITĂŢILE
BISTRIŢA –
BÎRGĂULUI ŞI
MIŢA
ANIEŞ – COM.
MAIERU
COM. BUDACU
DE JOS
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
EVIDENŢA BARAJELOR ŞI LACURILOR DE ACUMULARE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
Denumire
baraj/lac de
acumulare
Cursul
de apă
COLIBIŢA BISTRIŢA
STRUGURENI
MANIC
BRĂTENI
BUDURLENI
III
BUDURLENI
II
BUDURLENI
I
COLIBIŢA –
BAZIN
COMPENSARE
AVAL
ANIEŞ –
BARAJ PRIZA
MHC
BOLOVANU -
MHC
VALEA
APATIU
VALEA
APATIU
VALEA
BRĂTENI
VALEA
ARCHIUD
VALEA
ARCHIUD
VALEA
ARCHIUD
BISTRIŢA
Tip baraj
Arocamente
pe o
fundaţie
de roci
vulcanice
(AM)
Caracteristici baraj
Înălţime
baraj
(m)
PM 4,5
PM 4,5
Lungime
coronament
Caracteristici
lac de acumulare
Volum
Suprafaţa
total
lacului
(mil
(ha)
mc)
92 251 m 100,74 300 ha
Dig de
pământ
Dig de
pământ
0,04 17 ha
0,07 35 ha
PM 2,5 150 m 0,7 18 ha
PM 4 285 m 0,15 26 ha
PM 4 300 m 0,5 34 ha
PM 4,1 240 m 0,75 36 ha
AM
11,5 Dig circular 0,09 -
ANIEŞ G 9,5 27,5 m 0,03 -
BUDAC G 10,5 124 m 0,02 -
Categoria de
importanţă /
utilizarea
A / Alimentare
cu apă,
Hidroenergie,
apărarea
împotriva
inundaţiilor,
agrement
D /
Piscicultură
D /
Piscicultură
D /
Piscicultură
D /
Piscicultură
D /
Piscicultură
D /
Piscicultură
B / Alimentare
cu apă,
Hidroenergie,
apărarea
împotriva
inundaţiilor
D /
Hidroenergie
D /
Hidroenergie
Deţinător
Compania
Naţională Apele
Române – SGA BN
S.C.
INTERPESCAREX
SRL MANIC
S.C.
INTERPESCAREX
SRL MANIC
SC HUMMEL SRL
LECHINŢA
SC BISTRIŢA SA
BISTRIŢA
S.C. BISTRIŢA SA
BISTRIŢA
S.C. BISTRIŢA SA
BISTRIŢA
S.C. Hidroelectrica
Cluj
S.C. ELEREX SRL
MAIERU
S.C. Hidroelectrica
Cluj
Anul
punerii
în
funcţiune
1995
1985
1985
1975
1985
1985
1984
1996
1985
1988
pag._____

11
12
13
14
15
COM. BUDACU
DE JOS
MUN.
BISTRIŢA
SĂSĂRM, COM.
CHIUZA
PRUNDU
BÎRGĂULUI
MUN.
BISTRIŢA
BUDAC 1 -
MHC
BISTRIŢA -
MHC
SĂSARM
BECLEAN
PRUNDU
BÎRGĂULUI
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
BUDAC SBB 3,5 - 0,15 -
BISTRIŢA SBB 3,75
SOMEŞU
L MARE
Dig circular
2200 m
0,27 7,8 ha
SBB 5 76 m 0,01 -
BISTRIŢA SBB 8 23,5 m 0,01 -
BISTRIŢA BISTRIŢA SBB 7,5 52,5 m 0,01 -
16 COM. REBRA REBRA REBRA SBB 1,2 22 m 0,01 -
17 COM. RODNA
18 COM. MAIERU
IAZ DE
DECANTARE
VALEA
GLODULUI
IAZ DE
DECANTARE
ANIEŞ
VALEA
GLODUL
UI
SOMEŞU
L MARE
Depozit de
vale
Depozit de
versant
D /
Hidroenergie
D /
Hidroenergie
C / alimentare
cu apă
D / Alimentare
cu apă
C / Alimentare
cu apă
D / Alimentare
cu apă
40 250 m 1,65 - C
25 - 1,2 - C
* tip baraj: AM – Arocament; PM – Pământ etanşat cu mască asfaltică; G – Beton de greutate; SSB – Stăvilar baraj cu închidere din beton
S.C. Hidroelectrica
Cluj
S.C. Hidroelectrica
Cluj
S.C. AQUABIS
S.A. BISTRIŢA
S.C. RAAL S.A.
BISTRIŢA
S.C. AQUABIS
S.A. BISTRIŢA
S.C. AQUABIS
S.A. BISTRIŢA
S.C. CONVERSIM
S.A. BUCUREŞTI
S.C. CONVERSIM
S.A. BUCUREŞTI
1989
1988
1981
1975
1913
1974
1987
1982
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
d) Amenajări hidrotehnice.
Lucrări hidrotehnice speciale (iazuri de depozitare: gestionarea deşeurilor etc.)
cu risc asupra calităţii apei. Identificare. Caracterizare generală.
Principala construcţie hidrotehnică din judeţul Bistriţa-Năsăud este
acumularea Colibiţa. Este amplasat pe râul Bistriţa, cod cadastral II. 1. 24. 4., amonte
borna CSA 46, între localităţile Bistriţa Bîrgăului şi Miţa. Barajul este construit din
arocamente pe o fundaţie de roci vulcanice, iar cuveta lacului este situată aproape în
întregime pe formaţiuni sedimentare.
1 . 1 . Caracteristicile barajului :
- lungime la coronament 251 m;
- lăţime la bază 288,50 m;
- cota minimă fundaţie 713,00 mdMN;
- cotă talveg în ax baraj 718,00 md MN;
- cotă coronament 805,00 md MN;
- panta taluz amonte 1 : 1,7;
- pantă taluz aval 1 : 1,4;
- protecţie taluz amonte: mască din beton asfaltic cu S= 2340 mp. În 5 straturi;
- protecţie taluz aval : zidărie din piatră uscată.
1.2 . descărcătorul de suprafaţă este alcătuit din:
- descărcător tip pâlnie cu diametrul de 15,70 m cu o galerie de evacuare de 325
m. Debitul maxim evacuat pe descărcătorul de ape mari este de 550 mc/s în regim
neînecat şi 560 mc/s în regim înecat.
1.3 . descărcătorul (golirea) de fund este amplasat în versantul drept cu priza şi
casa vanelor în subteran şi este format din două vane în carcasă de 1,7X2,4 una de
revizie şi una de serviciu. Capacitatea de evacuare la NNR este de 129,32 mc/s.
1.4. descărcătorul (golirea) de semifund este amplasată în versantul stâng, fiind
racordată la golirea descărcătorului de ape mari. Casa vanelor are o formă circulară
cu diametrul de 7,9 m. Şi este echipată cu două vane având dimensiunile de 1,7X2,4
m. Capacitatea de evacuare la NNR este de 103,44 mc/s.
Fazele de apărare la barajul hidrotehnic Colibiţa
- Faza I-a
- nivelul în lac atinge cota de 798,00 mdMN;
- volum 76,83 mil.mc.;
- debitul afluent mai mare de 35 mc/s.;
- debitul defluent să nu depăşească 30 ms/s
- 15 mc. Prin uzinare;
- 15 mc. Prin evacuare.
- Faza II-a
- nivelul în lac atinge cota de 799,50 mdMN;
- volum 81,608 mil.mc.;
- debitul afluent cu valori între 35-86 mc/s.;
- debitul defluent să nu depăşească 45 ms/s
- 15 mc. Prin uzinare;
- 30 mc. Prin evacuare.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- Faza III-a
- nivelul în lac atinge cota de 800,50 mdMN;
- volum 84,90 mil.mc.;
- debitul afluent să nu depăşească 86 mc/s.;
- debitul defluent să nu depăşească 55 ms/s
- 15 mc. Prin uzinare;
- 40 mc. Prin evacuare.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Secţiunea a 4-a
POPULAŢIA
Judeţul Bistriţa-Năsăud cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5305 km 2 ,
reprezentând 2,23% din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58
comune şi 235 sate:
1. Municipiul Bistriţa – reşedinţa judeţului – are în componenţă localităţile:
Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara;
ORAŞE:
1. Oraşul Beclean - are în componenţă satele: Coldău, Figa şi Rusu de Jos;
2. Oraşul Năsăud - are în componenţă: Luşca şi Liviu Rebreanu (vechea denumire
era Prislop, de unde şi-a ales o parte din personaje scriitorul
Liviu Rebreanu în romanul „ION”);
3. Oraşul Sângeorz Băi – are în componenţă: Cormaia şi Valea Borcutului.
COMUNE:
1. Bistriţa Bârgăului cu satele: Bistriţa Bârgăului şi Colibiţa;
2. Braniştea, cu satele: Braniştea , Cireşoaia şi Măluţ;
3. Budacu de Jos, cu satele: Budacu de Jos, Buduş, Jelna, Monariu şi Simioneşti;
4. Budeşti, cu satele – Budeşti, Budeşti – Fânaţe, Ţagu şi Ţăgşor;
5. Căianu Mic, cu satele – Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu Poieni, Dobric, Dobricel
şi Dumbrăviţa;
6. Cetate, cu satele – Satu Nou, Orheiu Bistriţei şi Pietriş ;
7. Ciceu Giurgeşti, cu satele – Ciceu Giurgeşti şi Dumbrăveni;
8. Ciceu Mihăieşti, cu satul – Ciceu Mihăieşti.
9. Chiochiş, cu satele – Chiochiş, Apatiu, Bozieş, Cheţiu, Manic, Sânicoară,
Strugureni şi Ţentea;
10. Chiuza, cu satele – Chiuza, Mireş, Piatra şi Săsarm;
11. Coşbuc, cu satele – Coşbuc şi Bichigiu;
12. Dumitra, cu satele – Dumitra, Cepari şi Tărpiu;
13. Dumitriţa, cu satele – Dumitriţa, Ragla şi Budacu de Sus;
14. Feldru, cu satele – Feldru şi Nepos;
15. Galaţii Bistriţei, cu satele – Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina şi
Tonciu;
16. Ilva Mare, cu satele – Ilva Mare şi Ivăneasa;
17. Ilva Mică;
18. Josenii Bârgăului, cu satele – Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu
Bârgăului şi Strâmba;
19. Lechinţa, cu satele – Lechinţa, Bungard, Chiraleş, Sângeorzul Nou, Sâniacob,
Ţigău şi Vermeş;
20. Leşu, cu satele – Leşu şi Lunca Leşului;
21. Livezile, cu satele – Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poienii;
22. Lunca Ilvei;
23. Maieru, cu satele – Maieru şi Anieş;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
24. Matei, cu satele – Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ;
25. Măgura Ilvei, cu satele – Măgura Ilvei şi Arşiţa;
26. Mărişelu, cu satele - Mărişelu, Bârla, Domneşti, Jeica, Măgurele, Neţeni şi
Sântioana;
27. Miceştii de Câmpie, cu satele – Miceştii de Câmpie, Fântâniţa şi Visuia;
28. Milaş, cu satele – Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean şi Orosfaia;
29. Monor, cu satele – Monor şi Gledin;
30. Negrileşti, cu satele – Negrileşti, Purcărete şi Breaza;
31. Nimigea, cu satele – Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Floreşti, Mintiu, Tăure,
Mocod şi Mogoşeni;
32. Nuşeni, cu satele–Nuşeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus şi Viţa;
33. Parva;
34. Petru Rareş, cu satele – Reteag, Baţa, Ciceu – Corabia,şi Leleşti;
35. Poiana Ilvei, cu satul - Poiana Ilvei;
36. Prundu Bârgăului, cu satele – Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului;
37. Rebra;
38. Rebrişoara, cu satele – Rebrişoara, Gersa I, Gersa II şi Podirei;
39. Rodna, cu satele – Rodna şi Valea Vinului;
40. Romuli, cu satale – Romuli şi Dealul Ştefăniţei;
41. Runcul Salvei, cu satul – Runcu Salvei;
42. Salva, cu satele – Salva;
43. Silivaşu de Câmpie, cu satele – Silivaş, Draga, Fânaţele şi Porumbeni;
44. Sânmihaiu de Câmpie, cu satele – Sânmihaiu de Câmpie, Brăteni, La Curte,
Sălcuţa, Stupini şi Zoreni;
45. Spermezeu, cu satele – Spermezeu, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa, Sita,
Şesuri şi Spermezeu-Vale;
46. Şanţ, cu satele – Şanţ şi Valea Mare;
47. Şieu, cu satele – Şieu, Ardan, Posmuş şi Şoimuş;
48. Şieuţ, cu satele – Şieuţ, Lunca, Ruştior şi Sebiş;
49. Şieu–Măgheruş, cu satele – Şieu-Măgheruş, Arcalia, Chintelnic, Crainimăt,
Podirei, Sărăţel şi Valea Măgheruşului;
50. Şieu – Odorhei, cu satele – Şieu-Odorhei, Agrişul de Jos, Agrişul de Sus, Bretea,
Coasta, Şirioara şi Cristur-Şieu;
51. Şintereag, cu satele – Şintereag, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, Cociu,
Şieu Sfântu şi Şintereag –Gară;
52. Teaca, cu satele – Teaca, Archiud, Budurleni, Ocniţa, Pintic şi Viile-Tecii;
53. Telciu, cu satele – Telciu, Fiad şi Telcişor;
54. Tiha Bârgăului, cu satele – Tiha Bârgăului, Ciosa, Mureşenii Bârgăului, Tureac şi
Piatra Fântânele;
55. Târlişua, cu satele – Târlişua, Agrieş, Agrişel, Borleasa, Cireaşi, Lunca Sătească,
Molişet, Oarzine, Şendroaia şi Răcăteşu;
56. Uriu, cu satele – Uriu, Cristeşti Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua;
57. Urmeniş, cu satele – Urmeniş, Câmp, Coşeriu, Delureni, Fânaţe, Podeni, Scoabe,
Şopteriu, Valea şi Valea Mare;
58. Zagra, cu satele – Zagra, Aluniş, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SITUAŢIA STATISTICĂ CU LOCUINŢELE ŞI POPULAŢIA
Locuinţe existente la sfârşitul anului 2010, pe localităţi
Localitatea
Locuinţe existente - număr -
Total din care:
Total judeţ 112134
Proprietate majoritară
de stat
2577 109557
Total urban 42784 1809 40975
Bistriţa 31799 1385 30414
Beclean 3983 230 3753
Năsăud 3927 187 3740
Sângeorz-Băi 3075 7 3068
Total rural 69350 768 68582
Bistriţa Bârgăului 1917 49 1868
Braniştea 1182 5 1177
Budacu de Jos 1035 9 1026
Budeşti 861 15 846
Căianu Mic 1850 4 1846
Cetate 734 27 707
Ciceu Giurgeşti 697 - 697
Ciceu Mihăieşti 569 - 569
Chiochiş 1493 13 1480
Chiuza 852 6 846
Coşbuc 1100 4 1096
Dumitra 1448 72 1376
Dumitriţa 835 - 835
Feldru 2149 10 2139
Galaţii Bistriţei 935 16 919
Ilva Mare 913 9 904
Ilva Mică 1070 8 1062
Josenii Bârgăului 1598 10 1588
Lechinţa 2028 32 1996
Leşu 975 2 973
Livezile 1323 57 1266
Lunca Ilvei 1197 22 1175
Maieru 2272 36 2236
Matei 1209 12 1197
Măgura Ilvei 722 9 713
Mărişelu 917 11 906
Miceştii de Câmpie 692 4 688
Milaş 742 15 727
Monor 599 9 590
Negrileşti 916 2 914
Nimigea 2028 3 2025
Nuşeni 1335 13 1322
Parva 844 10 834
Petru Rareş 1154 19 1135
Poiana Ilvei 530 1 529
Prundu Bârgăului 2123 39 2084
Rebra 824 8 816
Rebrişoara 1449 12 1437
Rodna 2104 5 2099
Romuli 661 17 644
Proprietate
majoritară privată
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Runcu Salvei 467 - 467
Salva 1018 - 1018
Silivaşu de Câmpie 499 9 490
Sânmihaiu de Câmpie 867 6 861
Spermezeu 844 4 840
Şanţ 1125 12 1113
Şieu 920 10 910
Şieuţ 713 11 702
Şieu Măgheruş 1257 27 1230
Şieu Odorhei 1026 - 1026
Şintereag 1291 5 1286
Teaca 2249 23 2226
Telciu 1950 7 1943
Tiha Bârgăului 2514 22 2492
Târlişua 1223 12 1211
Uriu 1269 1 1268
Urmeniş 978 13 965
Zagra 1258 11 1247
Dinamica locuinţelor 2005-2010
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Numărul locuinţelor 107618 108415 109338 110511 111401 112134
Numărul camerelor de locuit 272769 275789 279590 283697 287173 290408
Suprafaţa locuibilă (mp) 4107618 4643147 4727425 4817670 4892675 4968915
Locuitorii cu locuinţe conectate la sistemele de canalizare şi
epurare a apelor uzate
- persoane -
2006 2007 2008 2009 2010
La staţii de epurare orăşeneşti – total 97004 95621 88042 91302 91345
din care:
- cu treaptă primară de epurare 19379 4246 11218 11335 11725
- cu treaptă secundară de epurare 77625 91375 76824 79967 79620
La staţii de epurare industriale 4400 4400 4500 - -
La sisteme de canalizare orăşeneşti cu
epurare
101404 100021 92542 91302 91345
La sisteme de canalizare orăşeneşti fără
epurare
401 898 882 40 1040
Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite
2006 2007 2008 2009 2010
Numărul localităţilor alimentate cu apă, la sfârşitul anului:
- total
din care:
34 35 36 41 42
- municipii şi oraşe 4 4 4 4 4
Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei, la sfârşitul anului:
- total – km
din care:
746,7 784,3 848,3 929,5 976,4
- în municipii şi oraşe
Apă potabilă distribuită:
450,8 453,3 460,6 460,6 460,6
- total - mii mc
din care:
11416 11594 12134 12727 11868
- pentru uz casnic 2796 5618 5860 6218 6638
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite în anul 2010, pe localităţi
Lungimea totală a Apă potabilă distribuită consumatorilor
reţelei
- mii mc -
Localitatea
simple de distribuire
din care pentru:
a apei potabile
- km -
Total
uz casnic
Total judeţ 976,4 11868 6638
Total urban 460,6 8845 4013
Bistriţa 366,6 7220 3202
Beclean 33,5 824 319
Năsăud 22,0 485 271
Sângeorz-Băi 38,5 316 221
Total rural 515,8 3023 2625
Bistriţa Bârgăului 9,0 29 21
Braniştea 11,4 30 28
Budacu de Jos 9,3 14 8
Cetate 20,6 56 38
Chiuza 16,1 40 35
Ciceu - Mihăieşti 5,2 2 1
Dumitra 21,8 46 42
Dumitriţa 9,1 131 122
Feldru 16,3 36 28
Galaţii Bistriţei 25,3 34 30
Ilva Mare 5,5 47 41
Ilva Mică 1)
2,2 - -
Josenii Bârgăului 2)
21,9
-
-
Lechinţa
20,1
108
86
Livezile 33,2 69 64
Lunca Ilvei 2,0 29 29
Maieru 19,2 183 119
Mǎgura Ilvei 7,5 30 30
Milaş 10,2 7 4
Monor 2)
5,0 - -
Nimigea 28,1 41 40
Nuşeni 20,8 13 13
Parva 10,3 1022 1000
Petru Rareş 15,2 11 10
Prundu-Bârgăului 23,3 135 87
Rebra 12,7 25 20
Rebrişoara 8,0 65 53
Rodna 16,0 105 91
Salva 6,0 21 16
Silivaşu de Câmpie 11,8 2 1
Şieuţ 15,0 255 255
Şieu – Măgheruş 9,5 116 33
Şieu – Odorhei 2)
0,1 - -
Teaca 16,9 73 39
Telciu 18,0 192 192
Tiha - Bârgăului 2,7 13 11
Uriu 29,0 40 35
Urmeniş
1) reţea dezafectată
2) reţea în construcţie
1,5 3 3
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Ponderea şi locul judeţului Bistriţa-Năsăud în economia naţională,
la principalii indicatori socio-economici
2006 2007 2008 2009 2010
Populaţia (la 1 iulie)
- % faţă de ţară 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
- locul judeţului 34 34 34 34 35
Populaţia din municipii şi oraşe
- % faţă de ţară 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
- locul judeţului 39 39 39 39 39
Populaţia ocupată (la 31 decembrie)
- % faţă de ţară 1,4 1,5 1,5 1,5 1,5
- locul judeţului 34 33 34 34 34
Suprafaţa totală
- % faţă de ţară 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2
- locul judeţului 26 26 26 26 26
Suprafaţa agricolă
- % faţă de ţară 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0
- locul judeţului 28 28 28 28 29
Salariaţi total
- % faţă de ţară 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2
- locul judeţului 31 32 31 31 30
Locuinţe date în folosinţă
- % faţă de ţară 2,3 2,1 1,9 1,5 1,6
- locul judeţului 17 21 21 22 22
Populaţia la 1 iulie 2010 pe localităţi şi pe sexe
Localitatea Total Masculin Feminin
Total judeţ 317247 157446 159801
Total urban 118437 57598 60839
Bistriţa 84848 41183 43665
Beclean 11599 5607 5992
Năsăud 11022 5291 5731
Sângeorz-Băi 10968 5517 5451
Total rural 198810 99848 98962
Bistriţa Bârgăului 4399 2138 2261
Braniştea 3171 1582 1589
Budacu de Jos 3188 1618 1570
Budeşti 1969 969 1000
Căianu Mic 4048 2083 1965
Cetate 2700 1369 1331
Ciceu Giurgeşti 1703 867 836
Ciceu Mihăieşti 1360 671 689
Chiochiş 3176 1629 1547
Chiuza 2251 1121 1130
Coşbuc 1980 980 1000
Dumitra 4895 2469 2426
Dumitriţa 3017 1539 1478
Feldru 7657 3908 3749
Galaţii Bistriţei 2575 1259 1316
Ilva Mare 2521 1247 1274
Ilva Mică 3393 1723 1670
Josenii Bârgăului 5264 2670 2594
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Lechinţa 6184 3080 3104
Leşu 2948 1591 1357
Livezile 4856 2514 2342
Lunca Ilvei 3203 1595 1608
Maieru 7773 3877 3896
Matei 2779 1371 1408
Măgura Ilvei 2088 1037 1051
Mărişelu 2593 1297 1296
Miceştii de Câmpie 1147 568 579
Milaş 1419 714 705
Monor 1499 706 793
Negrileşti 2477 1255 1222
Nimigea 5260 2590 2670
Nuşeni 2925 1436 1489
Parva 2685 1352 1333
Petru Rareş 3671 1817 1854
Poiana Ilvei 1619 833 786
Prundu Bârgăului 6475 3118 3357
Rebra 3019 1590 1429
Rebrişoara 4871 2487 2384
Rodna 6359 3244 3115
Romuli 1736 895 841
Runcu Salvei 1377 677 700
Salva 2878 1443 1435
Silivaşu de Câmpie 1095 510 585
Sânmihaiu de Câmpie 1552 767 785
Spermezeu 3865 1987 1878
Şanţ 3461 1707 1754
Şieu 3135 1619 1516
Şieuţ 2689 1343 1346
Şieu Măgheruş 4296 2126 2170
Şieu Odorhei 2569 1236 1333
Şintereag 3777 1838 1939
Teaca 5961 2957 3004
Telciu 6129 3102 3027
Tiha Bârgăului 6416 3296 3120
Târlişua 3435 1733 1702
Uriu 3645 1798 1847
Urmeniş 2061 1068 993
Zagra 3616 1832 1784
Mişcarea naturală a populaţiei
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
- proporţii la 1000 de locuitori
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Natalitate Mortalitate Nuptialitate Divortialitate
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Mişcarea naturală a populaţiei
- date absolute –
Anii
Născuţi vii Decedaţi
Date absolute
Spor
natural
Căsătorii Divorţuri
Decese
sub 1 an
Născuţi
morţi
2000 4004 3247 +757 2138 486 56 26
2005 3524 3499 +25 2162 387 44 21
2006 3495 3411 +84 2332 639 47 11
2007 3369 3248 +121 2507 524 37 22
2008 3599 3286 +313 2157 303 42 31
2009 3608 3306 +302 1987 455 37 11
2010 3528 3330 +198 1797 432 32 18
Anii
Născuţi vii Decedaţi
Mişcarea naturală a populaţiei
- rate la 1000 de locuitori –
Proporţii la 1000 de locuitori Decedaţi
Spor
natural
Căsătorii Divorţuri
sub 1 an
la 1000
născuţi vii
Născuţi morţi
la 1000
născuţi
(vii+morţi)
2000 12,2 9,9 2,3 6,5 1,48 14,0 6,5
2005 11,0 11,0 - 6,8 1,21 12,5 5,9
2006 10,9 10,7 0,2 7,3 2,00 13,4 3,1
2007 10,6 10,2 0,4 7,9 1,64 11,0 6,5
2008 11,3 10,3 1,0 6,8 0,95 11,7 8,5
2009 11,3 10,4 0,9 6,2 1,43 10,3 3,0
2010 11,1 10,5 0,6 5,6 1,36 9,1 5,1
Populaţia pe vârste şi sexe la 1 iulie 2010
masculin vârstă - ani feminin
3000 2000 1000
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
. 0 1000
2000 3000
pag._____

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
%
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Structura populaţiei pe medii de rezidenţă la 1 iulie 2010
63 63,8 63,4 63,3 63,1 62,8 62,7
37 36,2 36,6 36,7 36,9 37,2 37,3
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Urban Rural
pag._____

Secţiunea a 5-a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CĂI DE TRANSPORT
a) Căile de transport rutiere
Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia
vehiculelor şi pietonilor.
Drumurile publice sunt obiective de utilitate publică destinate transportului
rutier în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare
a ţării; acestea aparţin proprietăţii publice.
Drumurile naţionale asigură legătura capitalei ţării cu municipiile-reşedinţe
de judeţ, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine.
Drumurile judeţene şi comunale asigură legăturile între municipiile-reşedinţe
de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe şi alte obiective importante, între
comune şi satele componente din cadrul judeţului, precum şi legătura între municipii,
oraşe, comune şi sate între ele.
Lungimea drumurilor publice
- km -
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Drumuri publice
- total 1504 1505 1511 1539 1517 1510 1509
din care:
- modernizate 349 350 351 384 383 380 380
- cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 319 338 336 342 325 335 339
Drumuri naţionale 309 310 316 344 322 322 321
- modernizate 249 253 259 290 289 289 289
- cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 43 44 44 41 15 15 15
Drumuri judeţene şi comunale 1195 1195 1195 1195 1195 1188 1188
- modernizate 100 97 92 94 94 91 91
- cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 276 294 292 301 310 320 324
Densitatea drumurilor publice la
100 kmp de teritoriu
28.1 28.1 28.2 28.8 28.3 28.2 28.2
Reorganizarea administrativ teritorială a ţării a determinat modificări de
structură în, multe sectoare de activitate inclusiv în cele care priveau căile de
comunicaţie.
Această reorganizare a găsit judeţul Bistriţa-Năsăud cu două sectoare de drum
naţional şi anume:
- D.N. 17 Dej – Bistriţa - Vatra Dornei - este înscris în reţeaua drumurilor
europene E 576;
- D.N. 15 A Reghin - Sărăţel.
În anul 1970, Secţia de drumuri naţionale a preluat de la Direcţia Judeţeană de
drumuri şi poduri următoarele sectoare:
- D.N 17 C Bistriţa –Năsăud – Dealul Ştefăniţei;
- D.N. 17 D Beclean – Năsăud – Rodna – Cârlibaba.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SITUAŢIA
cuprinzând drumurile naţionale de pe raza judeţului
Bistriţa – Năsăud
Nr.
crt.
D.N. Localităţi limitrofe
Poziţia
km
Lungime
km
1 17 Dej – Vatra Dornei 6+500 – 116 +000 109,500 km
2 17C Bistriţa – Moisei 0+000 – 65+236 65,236 km
3 17 D Beclean – Rotunda 0+000 – 99 + 900 99 900 km
4 15 A Reghin - Sărăţel 18 + 000 – 46 +597 28,233 km
TOTAL 303,233 km
Judeţul Bistriţa – Năsăud dispune de o reţea bună de drumuri judeţene şi
comunale care asigură desfăşurarea activităţii de transport rutier în întregul judeţ.
Situaţia statistică privind starea generală de viabilitate a drumurilor judeţene şi
comunale se prezintă astfel:
Categoria de drumuri Total
Modernizate cu:
beton asfalt
Din care:
Drumuri
pietruite
Drumuri
din
pământ
Drumuri judeţene 719,8 62,8 275,1 286,3 95,7
Drumuri comunale 417,2 16,2 18,2 202,3 180,3
Total km de drum 1,337,1 79,0 293,3 488,6 275,9
Pe traseele, ce leagă localităţile judeţului între ele, drumurile judeţene şi cele
comunale, se întâlnesc 234 de poduri cu deschideri de la 5 la 10 m şi peste 10 m, în
lungime totală de 4,3 km.
Judeţul Bistriţa-Năsăud datorită bogăţiei naturale, pădurea ocupă mai bine de o
treime din suprafaţa sa, dispune de o reţea de drumuri forestiere cu o lungime totală
de 1004,8 km care au avut şi continuă să aibă o însemnată funcţie economică şi
socială.
TABEL
cuprinzând încadrarea drumurilor naţionale
Nr.
crt.
1
2
Indicativul şi denumirea drumului Lungimea
totală
- km -
Lungimea
sectoarelor
de drum- km
Poziţia km a
sectoarelor de
drum km……..
km
DN 15 –A LIMITA JUDEŢ MUREŞ-TEACA-
SĂRĂŢEL- DN - 17
28,577 18+000 46+577
a) Limită judeţ Mureş - Teaca 7,000 18+000 25+000
b) Teaca - Herina 16,000 25+000 41+000
c) Herina – DN 17 5,577 41+000 46+577
DN 16 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – SILIVAŞU
DE CÎMPIE – URMENIŞ – LIMITA JUDEŢ
MUREŞ
13,000 49+400 62+400
pag._____

3
4
5
Nr.
crt.
1
2
3
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
DN 17 LIMITA JUDEŢ CLUJ – URIU-
BECLEAN- ŞINTEREAG - BISTRIŢA-
PRUNDU BÂRGĂULUI-PIATRA
FÂNTÂNELE-LIMITA JUDEŢ SUCEAVA
19,350 60+650 116+000
a) Limită judeţ Cluj-Josenii Bârgăului 71,650 6+650 78+000
b)Josenii Bârgăului- Mureşenii Bârgăului 16,000 78+000 94+000
c) Mureşenii Bârgăului- Limită judeţ Suceava 22,000 94+000
DN 17 C BISTRIŢA (DN 17) – NĂSĂUD-
SUCEAVA-TELCIU-DEALU
ŞTEFĂNIŢEI-
LIMITA JUDEŢ MARAMUREŞ
116+000
65,236 0+000 65+236
a) Bistriţa (DN 17) - Dumitra 10,000 0+000 10+000
b) Dumitra - Telciu 30,000 10+000 40+000
c) Telciu – Dealu Ştefăniţei 22,000 40+000 62+000
d) Dealu Ştefăniţei – Limită judeţ Maramureş 3,236 62+000 65+236
93,000 0+000 99+000
DN 17 D BECLEAN (DN 17) – SALVA- NĂSĂUD-
SÂNGEORZ BĂI-ŞANŢ-LIMITĂ JUDEŢ
SUCEAVA
a) Beclean (DN 17)- Săsarm 7,000 0+000 7+000
b) Săsarm - Năsăud 16+000 7+000 29+000
c) Năsăud – Ilva Mică 21,000 29+000 50+000
d) Ilva Mică – Valea Mare 36,000 50+000 86+000
e)Valea Mare – Limită judeţ Suceava 13,000 86+000 99+000
TOTAL 309,163
TABEL
cuprinzând încadrarea drumurilor judeţene
Indicativul şi denumirea drumului
Lungimea
totală
- km -
Lungimea
sectoarelor
de drum
- km -
Poziţia km a
sectoarelor de drum
km…….. km
DJ 151 LIMITA JUDEŢ MUREŞ-LECHINŢA-
ŞINTEREAG-BISTRIŢA (DN 17)
78,600
45+810 128+180
a) Limită judeţ Mureş - Zoreni 17,190 45+810 63+000
b) Zoreni – Şintereag (DN17) 43,444 63+000 106+444
c) DN 17 – Blăjenii de Jos 2,555 110+214 112+769
d) Blăjenii de Jos – Blăjenii de Sus/zona pădure 6,231 112+769 119+000
e) Zona pădure - Sigmir 3,000 119+000 122+000
f) Sigmir – Bistriţa (DN 17) 6,180 122+000 128+180
DJ 154 LIMITA JUDEŢ MUREŞ-MONOR-
ŞIEU-SĂRATA (DN 17)
34,720
17+000
51+720
a) Limită judeţ Mureş-Şieuţ
10,000
17+000
27+000
b) Şeuţ – Sărata (DN 17)
24,720
27+000
51+720
DJ 154-B LIMITĂ JUDEŢ MUREŞ-MONOR
(DJ 154)
4,780
10+620
15+400
a) Limită judeţ Mureş-Monor
4,680
10+620
15+300
b) Monor – DJ 154
0,100
15+300
15+400
pag._____

4
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
DJ 154-C ŞIEUŢ (DJ 154)-SEBIS-ARDAN-
BUDACU DE SUA ( DJ 173)
16,600
a) Şieuţ
b) Şieuţ- Sebiş
c) Sebiş – Budacu de sus
d) Budacu de sus
5 DJ 154 –D DOMNEŞTI (DJ 154) –DIPŞA-
BUDURLENI – DJ 151
DJ 162 TEACA (DN 15-A)- SÂNMIHAIU DE
CÂMPIE (DJ 151) – SILIVAŞU DE
6
7
8
9
10
11
CÂMPIE-ŞOPTERIU-DJ173
a) Teaca(DN 15A)- Sânmihaiu de Câmpie (DJ
151)
b) Sânmihaiu de Câmpie (DJ 151)-Miceştii
de Câmpie
20,420
45,240
0,500
6,600
7,900
1,600
18,540
5,900
0+000
16+600
0+000
0+500
0+500
7+100
7+100
15+000
15+000
16+600
0+000
23+000
0+000
48+426
0+000
18+540
18+733 24+633
c) Miceştii de Câmpie -Visuia 5,200 24+633 29+833
d) Visuia- Silivaşu de Câmpie (DN 16) 6,000 29+833 35+833
e) Silivaşu de Câmpie (DN 16) – DJ 173 9,600 38+826 48+426
DJ 170 RETEAG (DN 17)-CICEU
GIURGEŞTI
BREAZA
a) Reteag (DN 17) Ciceu Giurgeşti
b) Ciceu Giurgeşti - Breaza
DJ 170-A CHIUZA (DN 17D)-
DUMBRĂVIŢA-
SITA-SPERMEZEU (DJ 171)
DJ 171 URIU (DN 17)-SPERMEZEU-
TÂRLIŞUA - LIMITA JUDEŢ
MARAMUREŞ
a) Uriu (DN 17) – Lunca Borlesei
24,500
16,377
39,520
6,300
18,200
0+000
24+500
0+000
6+300
6+300
24+500
0+000
16+377
0+000
39+520
19,630
0+000
19+630
b) Lunca Borlesei - Târlişua
7,170
19+630
26+800
c) Târlişua
1,817
26+800
28+617
d)Târlişua – Limită judeţ Maramureş
10,903
28+617
39+520
DJ 172 DN 17-COCIU-NIMIGEA DE
JOS- ZAGRA -SUPLAI
35,120
0+000
35+350
a) DN 17 - Zagra
20,770
0+000
21+000
b) Zagra - Suplai 14,350 21+000 35+350
DJ 172-A BECLEAN (DN 17)- CHIOCHIŞ
LIMITĂ JUDEŢ CLUJ
33,000
0+000
33+000
a) Beclean (DN 17) - Chiochiş
26,000
0+000
26+000
pag._____

12
13
14
15
16
17
17
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
b) Chiochiş – Limită judeţ Cluj
7,000
26+000
33+000
DJ 172-B UNIREA (DN 17)-NEPOS-
REBRIŞOARA-PARVA
33,800
0+000
39+600
a) Unirea (DN 17) – Nepos (DN 17-D)
16,300
0+000
16+300
1 2 3 4
b) Rebrişoara (Dn 17-D) - Parva
17,500
22+100
39+600
DJ 172-C JOSENII BÂRGĂULUI (DN 17)
– ILVA MICĂ – LEŞU-LUNCA LEŞULUI
25,320
0+000
28+277
a) Josenii Bârgăului (DN 17)- Strâmba
4,000
0+000
4+000
b) Strâmba-Ilva Mică (DJ 172-D) 10,320 4+000 14+320
c) Ilva Mică (DJ 172D) – Lunca Leşului 11,000 17+227 28+227
DJ 172 –D ILVA MICĂ 8DN 17-D)- 42,150
0+000 42+150
LUNCA
SUCEAVA
ILVEI LIMITA JUDEŢ
a) Ilva mIcă – Măgura Ilvei 19,000 0+000 19+000
b) Măgura Ilvei – Ilva Mare 4,800 19+000 23+800
c) Ilva Mare – Lunca Ilvei 10,000 23+800 34+000
d) Lunca Ilvei – Viaduct Roşia 5,000 34+000 39+000
e) Viaduct Roşia – Limită judeţ Suceava 3,150 39+000 42+150
DJ 172 –E CHIOCHIŞ (DJ 172-A)- 21,060
0+000
LECHINŢA- HERINA (DN 15-A)
22+306
a) Chiochiş (DJ 172-A) - Matei
7,300
0+000
7+300
b) Matei – Herina (DN 15-A)
13,760
7+300
22+306
DJ 172-F LIMITA JUDEŢ CLUJ- 9,000
22+570
BRANIŞTEA- BECLEAN (DN 17)
31+570
DJ 172 – G NUŞENI (DJ 172-A)- 60,220
0+000
SĂRĂŢEL-CUŞMA- LIVEZILE (DN 17)
62+816
a) Nuşeni (DJ 172-A) Chiraleş
10,130
0+000
10+130
b) Chiraleş – Sărăţel (DN 15A)
10,250
10+400
20+450
c) Sărăţel (DN 15-A)- DJ 154
3,110
20+910
24+020
d) DJ 154 - Monariu
2,050
25+436
27+186
e) Monariu - Jelna
7,610
27+486
35+096
f) Jelna
0,990
35+096
36+086
g) Jelna – Satu Nou
4,820
36+736
41+556
h) Satu Nou
0,640
41+556
42+196
i) Satu Nou - Cuşma
6,480
42+196
48+676
pag._____

18
19
20
21
22
22
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
j) Cuşma - Livezile
14,140
48+676
62+816
DJ 172 –H NUŞENI (DJ 172-G)-MATEI – 22,930
0+000
ZORENI (DJ 151)
25+590
a) Nuşeni (DJ 172-G) –Matei (DJ 172-E) 11,380 0+000 11+380
b) Matei-Zoreni (DJ 151) 11,550 14+040 25+590
DJ 172-I BEUDIU (DJ 172-A)-ŢENTEA –
SÂNNICOARĂ-LIMITA JUDEŢ CLUJ
(DJ 172-A)
13,220
0+000 13+220
a) Beudiu – Viţa 5,550 0+000 5+550
b) Viţa – DJ 172-A
7,720
5+550
13+220
DJ 173 BISTRIŢA(DN 17) –BUDACU DE 64,170
0+000
SUS -ŞIEU-TEACA-LIMITĂ JUDEŢ
66+260
MUREŞ
a) Bistriţa (DN 17) – Jelna
6,000
0+000
6+000
b) Jelna- Budacu de Sus
9,000
6+000
15+000
c) Budacu de Sus – Şieu (DJ 154)
10,064
15+000
25+064
d) Şieu (DJ 154) - Pintic
12,016
25+624
37+640
e) Pintic - Teaca
1,960
37+640
39+600
f) Teaca - Ocniţa
11,900
39+600
51+500
g) Ocniţa – Limită judeţ Mureş
14,760
51+500
66+260
DJ 173-A PRUNDU BÂRGĂULUI (DN 30,000
0+000
17) –COLIBIŢA / LAC ACUMULARE –
MUREŞENII BÂRGĂULUI
30+000
a) Prundu Bârgăului (DN 17)- Colibiţa / st.
betoane
12,700
0+000
12+700
b) Colibiţa / st. Betoane – centură lac
acumulare
12,300
12+700
25+000
c) Centură lac acumulare – Mureşenii
Bârgăului (DN 17)
5,000
25+000
30+000
DJ 173 –B BISTRIŢA (DN 17-C)-
29,280
0+000
TĂRPIU- NIMIGEA DE JOS (DJ 172)
29+280
a) Bistriţa
3,000
0+000
3+000
b) Bistriţa -Tărpiu
10,000
3+000
13+000
c) Tărpiu
3,200
13+000
16+200
d) Tărpiu - Cepari
3,300
16+200
19+500
e)Cepari – Nimigea de Jos (DJ 172)
9,405
19+500
28+905
f)Nimigea de Jos
0,375
28+905
29+280
pag._____

23
Nr.
crt.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
DJ 173C BISTRIŢA – BUDACU DE JOS-
BÂRLA – (DJ 154)
19,860
0+000 20+000
a) Bistriţa 1,200 0+000 1+200
b) Bistriţa - Buduş
8,660
1+200
10+000
c) Buduş - Bârla
10,000
10+000
20+000
TOTAL 719,887
TABEL
cuprinzând încadrarea drumurilor COMUNALE
Indicativul şi denumirea drumului
Lungimea
totală
- km -
Lungimea
sectoarelor
de drum
- km -
Poziţia km a
sectoarelor de drum
km…….. km
0 1 2 3 4
1 DC 1 TELCIU (DN 17-C) - TELCIŞOR 10,200 0+000 10+200
2 DC 2 REBRIŞOARA (DN 17-D) - GERSA 7,100 0+000 7+100
3
DC 2-A SÂNGEORZ BĂI /DN 17-D)-VALEA 3,400 0+000 3+400
4
5
BORCUTULUI
DC 2-B DN 17-D CORMAIA 8,050 0+000 8+050
a) DN 17-D- Cormaia 3,000 0+000 3+000
b) Cormaia 2,000 3+000 5+000
c) Cormaia 3,050 5+000 8+050
DC 2-B CORMAIA (DC 2-B) –MĂNĂSTIREA 1,500 0+000 1+500
BUNA VESTIRE
6 DC 2-D REBRIŞOARA (DN 17-D) - PODEREI 3,000 0+000 3+000
7 DC 3 RODNA (DN 17-D) – VALEA VINULUI 9,150 0+000 9+150
8 DC 3-A RODNA (DN 17-D) – MĂGURA ILVEI 8,580 0+000 8+580
9
DC 4-A MĂGURA ILVEI (DJ 172 – D) -
ARŞIŢA
5,000 0+000 5+000
10 DC 4-B ILVA MARE (DJ 172 –D)- IVĂNEASA 6,500 0+000 6+500
11 DC 5 DN 17 - CISA 9,000 0+000 9+000
12
DC 5-A PIATRA FÂNTÂNELE (DN 17) – DC
5
3,100 0+000 3+100
13 DC 5-B DN 17 PIATRA FÂNTÂNELE 5,000 0+000 5+000
DC 6-A LIVEZILE (DN 17) – STRÂMBA 8DJ
172-C)
8,000 0+000 8+000
14
a) Livezile - Dumbrava
b) Dumbrava - Strâmba
4,200 0+000 4+200
3,800 4+200 8+000
DC 6 B RUSU BÂRGĂULUI (DN 17) –
4,000 0+000 4+000
15 DOROLEA (DJ 172-G)
16
DC 6-C RUSU BÂRGĂULUI (DN 17)-
DUMBRAVA
3,000 0+000 3+000
17
DC 7-A ORHEIU BISTRIŢEI (DJ 173) – SATU
NOU
3,570 0+000 3+570
18 DC 7-B DJ 172-G - SIMIONEŞTI 2,200 0+000 2+200
DC 7-C RAGLA (DJ 173) – DUMITRIŢA – 4,000 0+000 4+000
19 PIETRIŞ (DC 7-A)
20 DC 8 BISTRIŢA (DJ 173) - GHINDA 6,500 0+000 6+500
a) Bistriţa 1,500 0+000 1+500
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
b) Bistriţa - Ghinda 5,000 1+500 6+500
21 DC 11 DJ 173 - ARDAN 4,550 0+000 4+550
22
DC 12 – A RUSTIOR (DJ 154-C) LUNCA (DJ
154-C)
4,200 0+000 4+200
23 DC 13 MONOR (DJ 154-B) - GLEDIN 1,300 0+000 1+300
24 DC 15 MĂRIŞELU (DJ 154) - JEICA 6,250 0+000 6+250
25 DC 15-A BÂRSA (DJ 154) - SÂNTIOANA 2,000 0+000 2+000
DC 16 HERINA (DN 15-A) – SÂNGEORZU
NOU - BUNGARD
11,900 0+000 13+100
26
a) Herina (DN 15-A) - Tonciu
b) Tonciu - Bungard
3,000 0+000 3+000
8,900 3+000 13+100
27
DC 18 – A BRĂTENI (DJ 154-D)- STUPINI-LA
CURTE
6,000 0+000 6+000
DC 19 –A PODENI (DJ 162)–SCOABE –
5,600 0+000 5+600
28
ŞOPTERIU
(DJ 162)
29 DC 19 –B DJ 162 - DELURENI 3,000 0+000 3+000
30 DC 19 – C URMENIŞ (DN 16) - CÂMP 3,400 0+000 3+400
31 DC 19 – D DN 16 - VALEA 3,000 0+000 3+000
32 DC 19 – E DN 16 - PORMUNBENI 3,000 0+000 3+000
33 DC 20 DJ 173 - COMLOD 3,830 0+000 3+830
34 DC 20 – A DJ 173 - HIRDAN 2,100 0+000 2+100
35 DC 20 – B DJ – 173 GHSMES 3,700 0+000 3+700
DC 21 MICEŞTII DE CÂMPIE (DJ 162) –
FÂNTÂNIŢA – VISUIA – BUDEŞTI FÂNAŢE
16,100 0+000 16+668
36
a) Miceştii de Câmpie - Fântâniţa
b) Fântâniţa – Budeşti Fânaţe
5,100 0+000 5+100
11,000 5+100 16+668
37
DC 21 – A SILIVAŞU DE CÂMPIE (DJ 162) –
FÂNAŢELE SILIVAŞULUI
4,400 0+000 4+400
38 DC 22 – A DJ 151 - ŢĂGŞORU 1,850 0+000 1+850
39 DC 23 – A BIDIU (DJ 172 –H) - ENCIU 1,550 0+000 1+550
40 DC 23 – B DJ 151 - SĂLCUŢA 4,450 0+000 4+450
DC 24 STRUGURENI (DJ 172-E) –
12,700 0+000 12+700
41 JUMBOR- ZORENI (DJ 172-H)
DC26RUSU DE SUS( DJ 172-A) -DUMBRAVA 6,300 0+000 6+300
42
a) Rusu de Sus - Malin
b) Malin - Dumbrava
2,000 0+000 2+000
4,300 2+000 6+300
43
DC 27 – A CHIRALEŞ (DJ 172-G)- ŢAGU-
SÂNIACOB
7,620 0+000 9+000
44 DC 28 DN 17 – CRISTUR ŞIEU - BRETEA 7,000 0+000 8+940
DC 29 BECLEAN (DN 17) – FIGA – AGRIŞU 10,400 0+000 10+400
45 DE JOS – DN 17
46
DC 30 NUŞENI (DJ 172-A) – MĂNĂSTIREA
SF. ILIE
2,100 0+000 2+100
DC 30 – A RETEAG (DN 17)-BRANIŞTE- 10,340
CIREŞOAIA
0+000 10+450
a) Reteag 1,300 0+000 1+300
47
b) Reteag - Cireşoaia
9,040 1+300
10+450
48 DC 31 DJ 151 - CAILA
5,000 0+000
5+000
DC 31 – A ŞIEU MĂGHERUŞ(DN 17) –
7,200 0+000
49 SIGMIR (DJ 151)
7+200
pag._____

50
51
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
DC 31 – B ŞIEU SFÂNTU (DN 17) –
CHINTELNIC DN 17
DC 31 – C BLĂJENII DE JOS (DJ 151)-
TĂRPIU (DJ 173 – B)
52 DC 32 CEPARI (DN 17-C) - DJ 173-B
53
54
55
56
DC 33 ŞINTEREAG (DN 17) – TĂURE – DJ
173 B
a) Şintereag
b) Şintereag – DJ 173 -B
DC 34 CICEU MIHĂIEŞTI (DN 17) – CICEU
CICEU CORABIA – DJ 170
a) Ciceu Mihăieşti - Leleşti
b) Leleşti – DJ 170
DC 35-A CICEU GIURGEŞTI (DJ 170)-
DUMBRĂVENI
DC 36 URIU (DJ 171) – HĂSMAŞU
CICEULUI
57 DC 37 DOBRIC (DJ 171) – CICEU POIENI
58
59
DC 37-A DOBRIC (DC 37) - DOBRICEL-
SPERMEZEU (DJ 171)
DC 37-B CĂIANU MIC(DJ 171)- CĂIANU
MARE
60 DC 38 DJ 171 – DUMBRĂVIŢA (DJ 170-A)
61 DC 38-A TÂRLIŞUA (DJ 171) -ŞENDROAIA
62
DC 38-B LUNCA SĂTEASCĂ (DC
38-A)-OARZINA
63 DC 38-C TÂRLIŞUA (DJ 171)- RACATESU
64 DC 38-D AGRIEŞ(DJ 171) - MOLIŞET
65 DC 39 PIATRA(DN 17-D)- MIREŞ-PERIŞOR
66
DC 39-A PĂLTINEASA(DJ 170-A)- PERIŞIR
(DC 19)
67 DC 40 ZAGRA (DJ 171) - ALUNIŞ
68 DC 40 – A DJ 172 – PERIŞOR (DC 39)
69
DC 40-B NIMIGEA DE JOS(DJ 172)-
NIMIGEA DE SUS
70 DC 41 DN 17 – RUNCU SALVEI
7,540 0+000
7+540
5,000 0+000
5+000
2,720 0+000
2+720
8,200 0+000
8+200
0,910 0+000
0+910
7,290 0+910
8+200
16,500 0+000
16+500
4,000 0+000
4+000
12,500 4+000
16+500
7,000 0+000
7+000
3,600 0+000
3+600
8,600 0+000
8+600
8,100 0+000
8+100
2,000 0+000
2+000
2,623 0+000
2+623
6,770 0+000
6+770
3,840 0+000
3+840
4,000 0+000
4+000
10,000 0+000
10+000
10,000 0+000
11+000
5,000 0+000
5+000
8,370 0+000
8+370
5,380 0+000
5+380
3,500 0+000
3+500
6,600 0+000
6+600
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
71 DC 41 DN 17 – C - BICHIGIU
7,500 0+000
7+500
72
DC 43 SALVA(DN 17-C) – MĂNĂSTIREA
IZVORUL TĂMĂDUIRII
1,500 0+000
1+500
73 DC 157 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – DJ 173
0,200 11+000
11+200
TOTAL 417,233
Categoria autovehiculelor pentru transportul mărfurilor cuprinde:
autoutilitare (autovehicule destinate transportului de mărfuri fără amenajări speciale);
autovehicule specializate (autovehicule destinate transportului de mărfuri cu
amenajări speciale: autobasculante, cisterne, izoterme etc.); autotractoare şi
autoremorchere.
b) Căile de transport feroviar.
Lungimea liniilor de cale ferată în exploatare
2000 2005 2006 2007 2008 2009
- km -
2010
Lungimea căilor ferate
- total
din care:
321 320 320 320 320 320 320
- electrificate
Din total:
44 183 184 183 183 183 183
- linie normală 301 320 320 320 320 320 320
Densitatea reţelei feroviare pe
1000 kmp
60.0 59.8 59.8 59.8 59.8 59.8 59.8
Creşterea accentuată şi rapidă a nevoilor de transport pe calea ferată şi în
această zonă, atât pentru persoane cât şi pentru marfă, cerinţa sporirii vitezei de
circulaţie a trenurilor, a greutăţii specifice pe osie, în condiţiile asigurării depline a
siguranţei circulaţiei a declanşat şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, prin Regionala de căi
ferate Cluj realizarea unor acţiuni majore, încheiate cu rezultate benefice pentru calea
ferată pentru economia şi populaţia judeţului.
În vederea asigurării unui acces direct a călătorilor din gara Bistriţa la liniile
magistrale au fost introduse vagoane de clasă, cuşetă şi vagoanele de dormit care sunt
racordate în staţia Sărăţel la garniturile trenurilor accelerate care circulă pe relaţia
Baia Mare – Dej – Deda – Braşov – Bucureşti.
Nr.
crt.
LINIA
SITUAŢIA
reţelei de cale ferată pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud
Lung.
în km.
Naţională,
uzinală,
forestieră
CATEGORIA CĂII FERATE
Normală,
îngustă
Dublă,
simplă
Electrificată sau
nu
1 Dej - Beclean 18,9 Naţională Normală Dublă Da
2 Beclean - Deda 58,5 Naţională Normală Simplă Da
3 Beclean – Ilva Mică 47,2 Naţională Normală Simplă
Electrificată Beclean –
Salva 42 km
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
4
Ilva Mică – Rodna
Veche
20,9 Naţională Normală Simplă Nu
5
Sărăţel – Bistriţa
Bârgăului
40,2 Naţională Normală Simplă
Da Sărăţel –
Bistriţa 10 km
6
Ilva Mică – Vatra
Dornei
49,2 Naţională Normală Simplă Nu
7
Luduş – Măgheruş
Şieu
47,1 Naţională Normală Simplă Nu
8 Salva – Vişeul de Jos 40,0 Naţională Normală Simplă Nu
TOTAL 321,8
TOTAL linie normală : 321,8 km
LINIA DE
CIRCULAŢIE
DEJ- Sărăţel – Bistriţa
Bârgăului
Sărăţel - Deda
SITUAŢIA
cu staţiile şi haltele CF din judeţul Bistriţa-Năsăud
a atelierelor de reparaţii şi noduri de CF
Staţii şi St. = staţii Nr. Atelier Noduri
halte h.. = haltă linii reparaţii CF CF
Reteag St. 5 0 0
Ciceu Mihăieşti h 2 0 0
Ciceu Cristur h 1 0 0
Coldău St. 4 0 0
Beclean pe Someş St. 12 0 Da
Şintereag St. 4 0 0
Caila h 1 0 0
Sfântu h 1 0 0
Măgheruş - Şieu St. 4 0 Da
Arcalia h 1 0 0
Sărăţel St. 7 0 Da
Sărata h 1 0 0
Viişoara h 1 0 0
Bistriţa fabrici h 1 0 0
Bistriţa Nord st 11 Remiză loc
revizie vag.
0
Bistriţa h. h 3 0 3
Livezile Bârgău h 1 0 0
Rusu Bârgăului h 1 0 0
Josenii Bârgăului h 1 0 0
Susenii Bârgăului h 4 0 0
Prundu Bârgăului h 1 0 0
Bistriţa Bârgăului h 1 0 0
Bistriţa Bârgăului St. 3 0 0
Sărăţel St. 7 0 Da
Domneşti pe Şieu h 1 0 0
Mărişel St. 4 0 0
Bârla pe Şieu h 1 0 0
Şieu St. 4 0 0
Şieuţ h 1 0 0
Monor - Gledin St. 4 0 0
Beclean pe Someş St. 12 0 Da
Cociu h 1 0 0
Mogoşeni h 2 0 0
pag._____

Beclean – Ilva Mică -
Rodna Veche
Salva – Vişeul de Sus
Ilva Mică – Vatra Dornei
Luduş – Şieu Măgheruş
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Nimigea h 3 0 0
Nimigea St. 3 0 0
Mititei h 1 0 0
Salva St. 6 0 Da
Năsăud haltă h 6 0 0
Năsăud St. 6 0 0
Rebrişoara St. 3 0 0
Nepos h 1 0 0
Feldru h 3 0 0
Ilva Mică St. 10 Remiză loc. şi
revizie vag.
da
Sângeorz Băi St. 3 0 0
Maieru h 1 0 0
Anieş h 2 0 0
Rodna Veche St. 4 0 0
Salva St. 6 0 da
Coşbuc St. 3 0 0
Telciu h 3 0 0
Fiad h 2 0 0
Romuli h 2 0 0
Dealul Ştefăniţei St. 4 0 0
Ilva Mică St. 10 0 Da
Leşu Ilvei h 3 0 0
Poiana Ilvei St. 4 0 0
Măgura Ilvei St. 3 0 0
Ilva Mare St. 2 0 0
Lunca Ilvei St. 4 0 0
Silhoasa h 2 0 0
Larion h 2 0 0
Ţagu sat h 1 0 0
Ţagu St. 3 0 0
Budeşti Cluj h 2 0 0
Miceştii de Câmpie h 1 0 0
Sânmihaiu de Câmpie h 3 0 0
Brăteni h 1 0 0
Sângeorzul Nou h 2 0 0
Vermeş h 1 0 0
Lechinţa St. 4 0 Da
Chiraleş h 2 0 0
Şieu Măgheruş St. 4 0 Da
NOTĂ: Pe liniile de circulaţie aflate pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud nu sunt depouri de cale ferată.
S I T U A Ţ I A
capacităţii de transport în număr de trenuri / 24 ore
Nr.crt. LINIA Nr. de trenuri în 24 ore
1 Dej - Beclean 128
2 Beclean – Ilva Mică 64
3 Beclean - Sărăţel 70
4 Sărăţel - Bistriţa 62
5 Bistriţa – Bistriţa Bârgăului 34
6 Sărăţel - Deda 72
pag._____

Nr.
crt.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
7 Luduş – Măgheruş Şieu 60
8 Salva – Vişeul de Jos 43
9 Ilva Mică – Rodna Veche 26
10 Ilva Mică – Vatra Dornei 52
T A B E L
cu situaţia tunelelor pe secţia de circulaţie din cuprinsul judeţului
De la
Km …….. la km
Bistriţa –Năsăud
lungimea
ml.
lăţimea
ml.
înălţimea
ml
capacitatea
de trecere
în tone
Secţia Sărăţel - Deda
1 26+421 – 26+921 500,00 6,7 6,1 20,5 t/os.
2 33+516 – 34+446 930,00 6,7 6,05 20,5 t/os.
Secţia Ilva Mică – Rodna Veche
1 53+086 – 53+263 177,00 6,92 5,5 20,5 t/os.
Secţia Salva – Vişeul de Jos
1 25+905 – 26+034 129,00 7,45 6,75 20,5 t/os.
2 26+438 – 26+552 84,00 7,55 6,75 20,5 t/os.
3 37+618 – 40+008 2390,00 7,40 6,75 20,5 t/os.
Secţia Ilva Mică - Vatra Dornei
1 47+222 – 47+357 134,75 5,70 6,45 20,5 t/os.
2 44+870 – 45+125 245,35 5,70 6,00 20,5 t/os.
3 42+780 – 43+637 857,15 5,70 6,45 20,5 t/os.
4 41+901 – 42+140 238,85 5,70 6,35 20,5 t/os.
5 40+999 – 41+060 160,87 5,90 6,45 20,5 t/os.
6 39+939 – 40+089 150,15 5,70 6,75 20,5 t/os.
7 39+326 – 39+542 215,90 5,70 7,05 20,5 t/os.
8 35+672 – 36+840 166,00 5,55 6,67 20,5 t/os.
9 14+179 – 14+394 215,30 6,00 6,50 20,5 t/os.
Lungimea liniei de cale ferată în exploatare include numai liniile deschise
traficului de mărfuri şi pasageri, pe care transporturile respective se fac pe bază de
legitimaţii de călătorie sau scrisori de trăsură.
pag._____

Secţiunea a VI - a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
INDUSTRIE
Industria cuprinde: industria extractivă, industria prelucrătoare, energia
electrică, gaze şi apă.
Indicele producţiei industriale este un indice de tip Laspeyres, având ca an de
referinţă anul 2000.
INVESTIŢII
Indicele investiţiilor realizate sunt calculate pe baza unei cercetări statistice
selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de
întreprinderi cu 4 – 49 salariaţi. Raportarea investiţiilor pe judeţe se face după sediul
central al întreprinderii furnizoare de date.
Principalii indicatori socio-economici ai judeţului Bistriţa-Năsăud
U.M. 2006 2007 2008 2009 2010
Populaţia (1 iulie) mii loc. 317,7 316,7 316,8 317,2 317,2
Populaţia din municipii
şi orase
Populaţia ocupată
(la 31 decembrie)
Număr mediu de
salariaţi
Câştigul mediu net
lunar
mii loc.
mii pers.
mii pers.
lei
116,2 116,1 116,8 117,9 118,4
122,3 127,1 128,2 124,5 125,1
57,8 59,2 60,9 56,8 51,8
727 905 1085 1115 1088
Ponderea şi locul judeţului Bistriţa-Năsăud în economia naţională,
la principalii indicatori
2006 2007 2008 2009 2010
Populaţia (la 1 iulie)
- % faţă de ţară 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
- locul judeţului
Populaţia din municipii şi oraşe
34 34 34 34 35
- % faţă de ţară 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
- locul judeţului
Populaţia ocupată (la 31 decembrie)
39 39 39 39 39
- % faţă de ţară 1,4 1,5 1,5 1,5 1,5
- locul judeţului
Suprafaţa totală
34 33 34 34 34
- % faţă de ţară 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2
- locul judeţului
Suprafaţa agricolă
26 26 26 26 26
- % faţă de ţară 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0
- locul judeţului
Salariaţi total
28 28 28 28 29
- % faţă de ţară 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2
- locul judeţului
Locuinţe date în folosinţă
31 32 31 31 30
- % faţă de ţară 2,3 2,1 1,9 1,5 1,6
- locul judeţului 17 21 21 22 22
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Numărul agenţilor economici activi din economia judeţului
pe clase de mărime şi activităţi CAEN
2005
Total general 5651 4983 545 105 18
Industria extractivă 18 12 5 - 1
Industria prelucrătoare 1174 894 212 56 12
Energie electrică, termică, gaze şi apă 10 3 1 4 2
Construcţii 370 319 37 14 -
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2425 2223 190 12 -
Hoteluri şi restaurante 269 245 22 2 -
Transport, depozitare şi comunicaţii 363 313 41 7 2
Învăţământ 12 12 - - -
Sănătate şi asistenţă socială 102 102 - - -
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 569 550 15 4 -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 112 107 2 3 -
Diverse activităţi 227 203 20 3 1
2006
Total general 5947 5232 590 109 16
Industria extractivă 22 15 6 1 -
Industria prelucrătoare 1149 872 209 56 12
Energie electrică, termică, gaze şi apă 12 5 2 4 1
Construcţii 462 393 52 17 -
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2499 2279 207 13 -
Hoteluri şi restaurante 277 253 22 2 -
Transport, depozitare şi comunicaţii 387 335 41 9 2
Învăţământ 17 16 1 - -
Sănătate şi asistenţă socială 112 111 1 - -
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 626 602 21 3 -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 132 125 5 2 -
Diverse activităţi 252 226 23 2 1
2007
Total general 6425 5653 643 112 17
Industria extractivă 24 19 5 - -
Industria prelucrătoare 1128 837 224 55 12
Energie electrică, termică, gaze şi apă 13 8 1 3 1
Construcţii 675 591 67 17 -
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2630 2400 216 13 1
Hoteluri şi restaurante 294 263 26 5 -
Transport, depozitare şi comunicaţii 453 400 41 10 2
Învăţământ 22 20 2 - -
Sănătate şi asistenţă socială 114 113 1 - -
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 709 678 26 5 -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 150 141 6 3 -
Diverse activităţi 213 183 28 1 1
2008
Total general 50567 14799 12339 11417 12012
Industria extractivă 209 49 82 78 -
Industria prelucrătoare 22679 2424 4449 5721 10085
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
919 12 63 211 633
gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare
953 30 63 508 352
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Construcţii 5752 2296 1654 1802 -
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 10769 5875 3697 1197 -
Hoteluri şi restaurante 1443 637 368 438 -
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 2958 939 679 687 653
Informaţii şi comunicaţii 396 208 90 98 -
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de
2287 1320 526 441 -
servicii prestate în principal întreprinderilor
Învăţământ 111 68 43 - -
Sănătate şi asistenţă socială 226 163 63 - -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 737 404 97 236 -
Diverse activităţi
2009
1128 374 465 - 289
Total general 44953 13568 10492 10067 10826
Industria extractivă 174 53 41 80 -
Industria prelucrătoare 20162 2015 3783 5268 9096
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat
928 40 41 213 634
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
935 60 101 340 434
activităţi de decontaminare
Construcţii 4575 1906 1345 1324 -
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 8969 5193 2855 921 -
Hoteluri şi restaurante 1290 730 420 140 -
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 2658 980 440 832 406
Informaţii şi comunicaţii 379 195 96 88 -
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de 2313 1278 599 436 -
servicii prestate în principal întreprinderilor
Învăţământ 107 84 23 - -
Sănătate şi asistenţă socială 241 173 68 - -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 579 373 118 88 -
Diverse activităţi
2010
1643 488 562 337 256
Total general 42301 12172 10287 9065 10777
Industria extractivă 102 36 66 - -
Industria prelucrătoare 18893 1798 3828 4836 8431
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,
gaze, apă caldă şi aer condiţionat
886 57 38 216 575
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
980 56 147 254 523
activităţi de decontaminare
Construcţii 3767 1568 1319 880 -
Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 8264 4714 2633 917 -
Hoteluri şi restaurante 2295 913 372 621 389
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 1295 703 382 210 -
Informaţii şi comunicaţii 330 189 70 71 -
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de
2270 1077 602 591 -
servicii prestate în principal întreprinderilor
Învăţământ 106 92 14 - -
Sănătate şi asistenţă socială 245 153 92 - -
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 1348 336 78 75 859
Diverse activităţi 1520 480 646 394 -
pag._____

Suprafaţa totală a
judeţului
(1 + 2 + 3)
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Suprafaţa totală a judeţului după modul de folosinţă
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
535520 535520 535520 535520 535520 535520 535520
din care:
1. Suprafaţa agricolă 301455 296567 295777 295758 295288 295221 292954
- arabil 99802 101977 101916 101906 102040 102006 101774
- păşuni 123114 114901 113890 113890 112282 112144 109470
- fâneţe 68211 70467 70778 70769 71950 72065 72997
- vii şi pepiniere
viticole
818 404 404 404 446 438 463
- livezi şi pepiniere
9510 8818 8789 8789 8570 8568 8320
pomicole
2. Păduri şi alte
terenuri cu vegetaţie
forestieră
189799 192027 193814 193814 194023 194984 194984
3. Alte suprafeţe 44266 46926 45929 45948 46209 45315 47582
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în sectorul privat
- ha -
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suprafaţa agricolă 296765 291661 291470 291451 281825 280030 277763
- arabil 97791 100322 100241 100231 100402 100359 100127
- păşuni 122357 112822 112381 112381 101507 100680 98006
- fânaţe 66623 69439 69759 69750 70983 70074 70936
- vii şi pepiniere
815 404 404 404 446
438
463
viticole
- livezi şi pepiniere
pomicole
9179 8674 8685 8685 8487 8479 8231
Structura suprafeţei totale a judeţului după modul de folosinţă
Suprafaţa totală a
judeţului (1+2+3)
din care:
-% -
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100,0
1.Suprafaţa agricolă 56.3 55.4 55.2 55.2 55.1 55.1 54,7
- arabil 18.6 19.0 19.0 19.0 19.1 19.0 19,0
- păşuni 23.0 21.5 21.3 21.3 21.0 20.9 20,4
- fânaţe 12.7 13.2 13.2 13.2 13.4 13.5 13,6
- vii şi pepiniere
viticole
0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0,1
- livezi şi pepiniere
pomicole
1.8 1.6 1.6 1.6 1.5 1.6 1,6
2.Suprafaţa fondului
forestier
35.4 35.9 36.2 36.2 36.2 36.4 36,4
3.Alte suprafeţe 8.3 8.7 8.6 8.6 8.7 8.5 8.9
- ha -
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă în anul 2010, pe localităţi
Teren
agricol
- ha -
din care
Arabil Livezi Vii Păşuni Fâneţe
Total judeţ 292954 101774 8320 463 109470 72927
Total urban 21835 6839 1658 13 7329 5996
Bistriţa 8292 3082 1493 5 1733 1979
Beclean 3659 1792 44 2 784 1037
Năsăud 3245 1110 121 6 1167 841
Sângeorz-Băi 6639 855 - - 3645 2139
Total rural 271119 94935 6662 450 102141 66931
Bistriţa
Bârgăului
3148 698 123 - 1222 1105
Braniştea 3234 1296 621 34 836 447
Budacu de Jos 4650 2195 297 15 1109 1034
Budeşti 4624 2398 1 8 1813 404
Căianu Mic 3905 1801 - - 1429 675
Cetate 4486 1016 414 5 2222 829
Chiochiş 7155 5189 250 16 993 707
Chiuza 2695 1457 179 1 579 469
Ciceu-Giurgeşti 3184 994 78 - 908 1204
Ciceu-Mihăiesti 2092 843 281 4 360 604
Coşbuc 1652 227 - - 893 532
Dumitra 6389 2500 391 1 1924 1573
Dumitriţa 4295 793 20 - 1803 1679
Feldru 7248 1419 92 - 3215 2522
Galaţii Bistriţei 5044 2420 279 16 2009 320
Ilva Mare 3226 442 1 - 1103 1680
Ilva Mică 2218 380 9 - 369 1460
Josenii Bârgăului 3561 760 437 - 628 1736
Lechinţa 10476 4751 193 127 3777 1628
Leşu 3872 467 9 - 1466 1930
Livezile 6846 2038 300 2 2482 2024
Lunca Ilvei 3142 670 10 - 1518 944
Măgura Ilvei 1670 428 - - 390 852
Maieru 4627 683 16 - 2595 1333
Mărişelu 6188 2602 151 13 2309 1113
Matei 6819 3591 97 42 2541 548
Miceştii
Câmpie
de
3632 2464 4 7 606 551
Milaş 4207 2857 6 33 1007 304
Monor 4267 1309 60 1 1157 1740
Negrileşti 4302 902 30 - 2160 1210
Nimigea 7111 2869 200 - 2517 1525
Nuşeni 7131 2980 46 25 3645 435
Parva 2388 282 - - 758 1348
Petru Rareş 1884 942 150 14 562 216
Poiana Ilvei 1265 318 - - 278 669
Prundu
Bârgăului
2464 552 176 - 1013 723
Rebra 2941 504 1 - 1445 991
Rebrişoara 6093 1515 - - 3202 1376
Rodna 8541 374 13 - 6587 1567
Romuli 2119 229 - - 980 910
Runcu Salvei 1658 685 5 - 612 356
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Salva 1943 871 12 - 728 332
Şanţ 7818 227 4 - 5956 1631
Şieu 5896 2078 541 2 1578 1697
Şieu-Măgheruş 4032 1643 200 5 860 1324
Şieu-Odorhei 3525 1743 27 4 1226 525
Şieuţ 4739 1540 50 12 1680 1457
Silivaşu
Câmpie
de
2504 1664 9 19 574 238
Sânmihaiu de
5622 3558 76 2 1671 315
Câmpie
Şintereag 5261 2551 - 3 1326 1381
Spermezeu 5570 1986 39 - 2138 1407
Teaca 10030 5145 575 15 1761 2534
Telciu 8199 751 7 - 3877 3564
Tiha Bârgăului 6706 1264 46 - 2832 2564
Târlişua 6598 1384 - - 3094 2120
Uriu 3099 1491 103 7 821 677
Urmeniş 4941 3387 6 17 1192 339
Zagra 8187 2802 27 - 3805 1553
Fondul forestier şi masa lemnoasă pusă în circuitul economic
UM 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suprafaţa fondului forestier mii ha 189,8 192,7 191,8 192,1 190,9 192,3 192,4
Păduri
din care:
mii ha 186,0 188,6 187,5 187,8 186,1 188,3 188,7
- păduri de răşinoase mii ha 87,6 86,0 83,4 83,8 83,6 85,4 85,3
- păduri de foioase mii ha 98,4 102,6 104,0 104,0 102,5 102,9 103,4
Volumul de lemn recoltat
mii
mc
439,8 589,1 505,8 698,8 637,9 531,4 476,6
Numărul total al animalelor pe specii
- mii capete -
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL
AGRICULTURĂ
Bovine - total 71,7 68,3 72,5 66,7 63,8 63,9 65,8
Vaci, bivoliţe şi juninci 47,1 50,5 52,5 50,5 46,4 46,8 49,1
Porcine - total 69,6 114,0 106,5 95,6 93,7 80,9 80,2
Scroafe de prăsilă 4,8 7,5 7,7 3,8 4,4 3,1 5,4
Ovine - total 249,6 223,2 235,4 244,0 266,5 299,3 256,7
Oi şi mioare 195,6 191,3 205,1 205,4 230,4 258,0 229,4
Caprine - total 12,7 11,2 11,1 12,2 13,6 14,8 20,1
Păsări - total 733,4 916,4 893,2 967,7 891,9 933,7 643,0
Păsări ouătoare 457,1 667,5 642,9 619,1 660,8 728,7 502,4
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Producţia agricolă animală
U.M. 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Carne greutate vie sacrificată -
total
mii tone gr.
vie
22,7 26,9 24,9 24,1 22,5 22,2 21,1
Lapte de vacă şi bivoliţă (fizic) mii hl 1368 1398 1551 1359 1407 1578 1520
Lapte de oaie şi capră (fizic) mii hl 123 167 234 199 196 203 198
Lână tone 572 559 656 605 783 895 574
Ouă mil. buc 60 78 89 82 81 88 82
Miere extrasă tone 163 263 273 203 211 284 339
Date suplimentare pot fi accesate în Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud editat de Institutul
Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud.
Strategia priorităţilor de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pe perioada 2007-2013
poate fi consultată la adresa de internet http://www.cjbn.ro , secţiunea PROGRAME.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Secţiunea a VII-a
INFRASTRUCTURI LOCALE
a) Instituţii publice.
1. Instituţii de cultură
- Case de cultură şi cămine culturale ;
- complexe muzeale :
- Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud ;
- Muzeul Grăniceresc Năsăudean – Năsăud ;
- Muzeul memorial “George Coşbuc” - Coşbuc;
- Muzeul memorial “Liviu Rebreanu” - Năsăud;
- Muzeul memorial “Ion Pop Reteganu” – Petru Rareş;
- Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional –Bistriţa;
- Muzeul de Artă Comparată – Sîngeorz-Băi;
- Muzeul « Casa Săsească » - Livezile.
2. Instituţii de ocrotire a sănătăţii
- Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud ;
- Spitalul Orăşenesc Beclean;
- Spitalul Orăşenesc Năsăud;
- Centrul de sănătate Rodna;
- Centrul de sănătate Teaca ;
- Centrul de sănătate Susenii Bîrgăului;
- Centrul de permanenţă Josenii Bîrgăului;
- Preventoriul TBC pentru copii – Ilişua ;
- Centrul de transfuzie sanguină Bistriţa ;
- Serviciul judeţean de ambulanţă Bistriţa-Năsăud ;
- Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud ;
- Dispensarul de Adulţi Beclean ;
- Dispensar policlinic balnear – Sîngeorz-Băi ;
- Dispensarul policlinic cu plată Bistriţa ;
- Dispensarul Policlinic Stomatologic Bistriţa ;
- Dispensarul medical urban Năsăud ;
- Dispensarul medical urban Sîngeorz-Băi ;
- Dispensare medicale urbane Bistriţa = 11;
- Dispensare medicale de întreprindere = 10;
- Cabinete medicale şcolare = 18;
- Dispensare medicale rurale = 52.
Reţeaua unităţilor de cazare turistică
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Unităţi turistice - total din care: 23 24 25 25 25 25 27
Hoteluri 11 11 11 11 11 11 13
Hanuri şi moteluri 1 2 3 3 3 3 3
Cabane turistice 1 1 1 1 1 1 1
Vile turistice 1 1 1 1 1 1 -
Pensiuni turistice 4 4 3 3 3 2 2
Pensiuni agroturistice - 1 2 2 2 3 4
Tabere de elevi şi preşcolari 5 4 4 4 4 4 4
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Capacitatea de cazare turistică instalată
2000 2005 2006 2007 2008 2009
- locuri -
2010
Locuri - total
din care în:
2883 2660 2705 2730 2728 2689 2626
Hoteluri 2124 2122 2139 2172 2176 2135 2068
Hanuri şi moteluri 19 60 84 84 84 84 84
Cabane turistice 34 34 34 34 34 34 34
Vile turistice 32 14 14 14 14 14 -
Pensiuni turistice 64 74 66 58 58 53 51
Pensiuni agroturistice - 22 42 42 42 49 69
Tabere de elevi şi
preşcolari
610 334 326 326 320 320 320
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune
locuri-zile
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total
din care în:
677162 839078 834545 766878 818012 704169 718709
Hoteluri 626938 729491 733757 663878 711237 609465 634033
Hanuri şi moteluri 2516 21768 26316 30036 30672 26580 26208
Cabane turistice 1748 - - - - - -
Vile turistice - 5110 4732 434 - - -
Pensiuni turistice 21080 21971 23470 20960 20911 20312 19182
Pensiuni
agroturistice
- 8572 13270 14730 14752
11452 17206
Tabere de elevi şi
preşcolari
24880 52166 33000 36840 40440 36360
22080
*Date suplimentare pot fi accesate în Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud editat de
Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud.
b) Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă – tabere de
sinistraţi
Pentru adunarea şi cazarea sinistraţilor se folosesc internatele unităţilor de
învăţământ, căminele culturale din localităţile judeţului, săli de sport, spaţiile de
cazare temporară ( hoteluri, moteluri, pensiuni, etc. ). Aceste spaţii sunt menţionate
distinct în cadrul Planurilor de evacuare în situaţii de urgenţă întocmite în
conformitate cu prevederile OMAI 1184/2006 la fiecare unitate administrativ
teritorială.
Numărul paturilor în unităţile sanitare pe categorii de unităţi
2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1862 1640 1640 1643 1573 1583 1402
- în spitale(inclusiv
în centre de sănătate)
- în unităţi medico-sociale ... ... ... 39 45 48 45
- în preventorii 180 130 130 130 130 100 100
- în creşe 390 210 210 210 210 231 368
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL III.
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
a) FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE
Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii
ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebitã a lor şi modul
atipic de manifestare faţã de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care
se aflã ţara noastrã, fãrã a neglija efectele secundare pe care acestea le-au
avut(inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale cãilor de comunicaţii rutiere şi
feroviare, etc.)
În judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD, se pot evidenţia următoarele fenomene
meteorologice periculoase :
1) ÎNZĂPEZIRI
Zonele specifice unde se produc înzăpeziri sunt în MUNŢII BÎRGĂULUI pe
comunicaţia BISTRIŢA – VATRA DORNEI în pasul TIHUŢA.
În Munţii RODNEI pe comunicaţia SALVA – SACEL în pasul ŞETREF.
Pe comunicaţia SÂNGEORZ BÂI- ŞANŢ- VALEA MARE- CÎRLIBABA în
pasul ROTUNDA.
În Munţii CĂLIMANI pe comunicaţia BISTRIŢA-BÂRGĂULUI –
COLIBIŢA.
2) FURTUNI
Fenomenul se produce cu precădere în zonele de munte , iar vara grindina cade
cu precădere în zonele ILVELOR, SÂNGEORZ BĂI , DUMITRA, BECLEAN, şi în
zona de câmpie a judeţului B.N.
Furtunile şi vijeliile afectează suprafaţa împădurită din zonele muntoase , iar
grindina afectează culturile de cereale şi livezile de măr , păr, prun şi cireş.
3) ÎNGHEŢURI TIMPURII – fenomene meteorologice foarte periculoase
care se produc primăvara pe întreg teritoriul judeţului şi afectează grav producţia de
fructe în judeţ.
4) DEPUNERI DE GHEAŢĂ – chiciură pe conductorii de înaltă tensiune se
produce iarna, primăvara timpurie şi toamna târziu. Acest fenomen se produce în
general în partea de N-V a judeţului ( Parva, Sîngeorz-Băi ) şi afectează magistralele
de înaltă tensiune şi calea ferată electrică. Coroborat cu vântul puternic produce
ruperea conductorilor şi întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţilor din
N-V a judeţului şi calea ferată electrică NĂSĂUD-ILVA MICĂ – VATRA DORNEI.
5) TORNADE - fenomene meteorologice foarte periculoase care se manifestă
prin vânt foarte puternic ce acţionează pe un areal redus, sub formă de vârtej de aer
nefiind întâlnite pe teritoriul judeţului până în anul 2010. Vântul se roteşte în
atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelaţie cu mişcările de convecţie a aerului
însoţit de nori negri de furtună. Tromba vârtejului de aer se înalţă de la suprafaţa
pământului până la nivelul norilor.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Procesul de formare al vârtejului este complex, fiind azi încă în fază de
cercetare, vântul ia naştere când anumite condiţii climaterice sunt îndeplinite.
Tornada se formează atunci când o cantitate imensa de aer cald urca şi aerul rece
coboară, prin deplasare se formează o pâlnie.
În anul 2010 au fost semnalate fenomene de acest tip în comunele Silivaşu
de Câmpie şi Urmeniş.
6) BLOCAJELE DE GHEAŢĂ - reprezintă unul dintre cele mai periculoase
fenomene meteorologice, cu o arie largă de manifestare, în special în perioada
ianuarie – februarie.
Principalele cursuri de apă pe care se produc blocaje de gheaţă cu riscuri de
producere a inundaţiilor sunt: Someşul Mare amonte Năsăud, Sălăuţa, Ilva, Rebra,
Ilişua, Ţibleş, Leşu.
pag._____

Nr.
Crt.
1
2
3
4
Locul unde s-a
desfăşurat
distrugerea
SALVA
(Râul Sălăuţa)
22.01.2009
ZAGRA
(Râul Ţibleş)
22.01.2009
SALVA
(Râul
Sălăuţa)
23.01.2009
Com.
REBRIŞOARA
Loc. GERSA I
(Râul Gersa)
23.01.2009
Cantitatea
de materii
explozive şi
mijloace de
aprindere
folosite
3 kg TNT,
3 capse
electrice
2,8 kg
TNT şi 12
capse
electrice
5 kg TNT,
10 capse
electrice
0,2 kg
TNT şi
2 capse
electrice
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Situaţia cu distrugerile zăpoarelor de gheaţă - 2009
Forţele participante
(proprii şi cele de cooperare)
proprii:echipa pirotehnică ISU BN formată din 3
ofiţeri şi 6 subofiţeri .
cooperare: 4 persoane - Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă SALVA, 2 persoane - grupul
de suport tehnic condus de directorul SGA , 6
persoane - D.N. şi 4 agenţi de poliţie .
proprii:echipa pirotehnică ISU BN formată din 3
ofiţeri şi 6 subofiţeri
cooperare: 4 persoane - Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă ZAGRA, 2 persoane - grupul
de suport tehnic condus de directorul SGA , şi 1
agent de poliţie .
proprii:echipa pirotehnică ISU BN formată din 3
ofiţeri şi 6 subofiţeri
cooperare: 2 persoane - Instituţia Prefectului, 4
persoane - Comitetul Local pentru Situaţii de
Urgenţă SALVA, 4 persoane - grupul de suport
tehnic condus de directorul SGA , 6 voluntari şi
4 agenţi de poliţie
proprii:echipa pirotehnică ISU BN formată din 2
ofiţeri şi 2 subofiţeri .
cooperare: 4 persoane - Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă Rebrişoara şi 8 voluntari
Lungimea
de
degajare a
sloiurilor
de gheaţă
(alte
materiale)
1,5 km
100 m
100 m
(pod de
gheaţă)
150 m
Rezultatul distrugerii zăpoarelor
S-a intervenit pentru distrugerea
podului de gheaţă şi crearea unui
canal de scurgere a apei.
A fost creat un canal de scurgere care
a permis scăderea nivelului apei în
amonte şi a scos de sub pericolul
inundării un număr de 42 gospodării.
S-a intervenit asupra podului de
gheaţă în care s-a oprit un zăpor de
gheaţă de aproximativ 2 km lungime
şi a fost creat un canal de scurgere
care a permis scăderea nivelului apei
în amonte.
Zăpoarele au fost dizlocate, albia
râului a fost degajată, fiind salvate de
la inundare 6 gospodării şi 20 ha.
teren agricol
Alte
elemente
considerat
e a fi
raportate
nu au
fost
pagube
materiale
nu au
fost
pagube
materiale
nu au
fost
pagube
materiale
nu au
fost
pagube
materiale
pag._____

5
6
7
ZAGRA
(Râul Ţibleş)
24.01.2009
SALVA
(Râul Sălăuţa)
24.01.2009
LEŞU
(Râul Leşu)
25.01.2009
4,4 kg
TNT şi
18 capse
electrice
9,3 kg
TNT, 21
capse
electrice
7 kg TNT,
22 capse
electrice
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
proprii:echipa pirotehnică ISU BN formată din 2
ofiţeri şi 2 subofiţeri .
cooperare: 4 persoane - Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă ZAGRA, 2 persoane - grupul
de suport tehnic condus de directorul SGA , 6
voluntari şi 2 agenţi de poliţie
proprii:echipa pirotehnică ISU BN formată din 2
ofiţeri şi 2 subofiţeri
cooperare: 5 persoane - Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă LEŞU, 4 voluntari şi 1
agent de poliţie
proprii:echipa pirotehnică ISU BN formată din 2
ofiţeri şi 5 subofiţeri
cooperare: 4 persoane - Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă SALVA, 2 persoane - grupul
de suport tehnic condus de directorul SGA , şi 2
agenţi de poliţie .
250 m
150 m
350 m
Zăpoarele au fost dislocate, albia
râului a fost degajată,au fost salvate
de sub pericolul inundării 30
gospodării
S-a intervenit asupra podului de
gheaţă în care s-a oprit un zăpor de
gheaţă de aproximativ 2 km lungime
şi fost creat un canal de scurgere care
a permis scăderea nivelului apei în
amonte. În 25.01.09 albia a fost
degajată.
S-a intervenit asupra podului de
gheaţă în care s-a oprit un zăpor de
gheaţă de aproximativ 500 m
lungime, prin distrugeri succesive sa
creat un canal de scurgere care a
permis scăderea nivelului apei în
amonte. Au fost scoase de sub un
eventual pericol de inundare 47
gospodării şi 0,5 km drum comunal.
nu au
fost
pagube
materiale
nu au
fost
pagube
materiale
nu au
fost
pagube
materiale
pag._____

Nr.
Crt.
1
Nr.
Crt.
1
Locul unde
s-a
desfăşurat
distrugerea
MĂGURA
ILVEI
(Râul Ilva)
21.02.2010
Locul unde s-a
desfăşurat
distrugerea
Bichigiu,
com. Telciu
9.01.2011
Cantitatea de
materii explozive
şi mijloace de
aprindere
folosite
4,2 kg TNT,
7 capse
electrice
Cantitatea de
materii explozive şi
mijloace de
aprindere folosite
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Situaţia cu distrugerea zăpoarelor de gheaţă - 2010-
Forţele participante (proprii şi cele de cooperare
proprii: echipa pirotehnică ISU BN formată
din 2 ofiţeri şi 2 subofiţeri.
cooperare: 8 persoane - CLSU/SVSU -
Măgura Ilvei, 3 persoane - grupul de suport
tehnic condus de directorul SGA şi 1 agent
de poliţie .
Lungimea de
degajare a sloiurilor
de gheaţă (alte
materiale)
250 m - lungime
15 m - lăţime
Situaţia cu distrugerea zăpoarelor de gheaţă - 2011-
Forţele participante (proprii şi
cele de cooperare
proprii:echipa pirotehnică
ISU BN formată din 4
ofiţeri şi 5 subofiţeri.
cooperare: 12 persoane -
CLSU/SVSU - Măgura
Ilvei, 2 persoane - grupul
de suport tehnic şi 2 agenţi
de poliţie .
Lungimea de degajare
a sloiurilor de gheaţă
(alte materiale)
250 m - lungime
15 m - lăţime
Rezultatul distrugerii
zăpoarelor
S-a intervenit pentru
distrugerea zăporului de
gheaţă fiind inundate 7
gospodării şi teren agricol.
În urma intervenţiei albia
râului fiind degajată.
Rezultatul distrugerii zăpoarelor
În urma intervenţiei albia
râului a fost degajată ;i a fost
restabilită circulaţia pe D.C.
Telciu-Bichigiu
Alte
elemente
considerate
a fi
raportate
nu au fost
pagube
materiale
Alte elemente
considerate a fi
raportate
nu au fost
pagube materiale
pag._____

Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
Tipul evenimentului
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Perioada
Localităţi afectate
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SINTEZA FENOMENELOR METEO PERICULOASE ÎN ANUL 2010
Persoane
afectate
decedaţi
răniţi
evacuaţi
animale moarte
case
Gospodării
anexe
fântâni
obiective social economice
DN
Drumuri afectate
DJ
DC
Străzi
km km km km
03.02.2010 Monor 1
21.02.2010 Căianu Mic 1
21.02.2010
DN17C km
49-50
1
4
localităţi fără linii telefonice
Localităţi fără energ. electrică
linii aeriene de medie tensiune
14 1,3 25
01.03.2010 Şieuţ 1 2 1
03.03.2010
12.05.2010
Budacu de
Jos
Josenii
Bîrgăului
0,0
7
17.05.2010 Chiochiş 0,8 1
linii aeriene de înaltă tensiune
posturi de transformare
linii el. căi ferate
Trasee aeriene telecomunicaţii
Posturi trafo
Construcţii hidrotehnice avariate
Poduri / podeţe
1
căi ferate
Suprafeţe culturi agricole (ha)
Observaţii
pag._____

8
9
10
11
12
13
14
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Precipitaţii
abundente
Averse,
tornadă
Averse,
tornadă
Precipitaţii
abundente
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
17.05.2010 Braniştea 0,03
17.05.2010 Parva 1 1 0,05
25.05.2010 Negrileşti 8 6 12 4 4
25.05.2010 Căianu Mic 2 4 2 0,2 0,2 10
27.05.2010 Urmeniş 5 20
27.05.2010
02.06.2010
Silivaşu de
Cîmpie
Şieu
Odorhei
1
5
2
8
0,3 1 1 3 1
15 furtună 14.06.2010 Bistriţa 6 3 18 2 3 8
16 furtună 16.06.2010 Bistriţa
17 furtună 16.06.2010 Chiochiş
18 furtună 16.06.2010 Livezile
19 trăsnet 16.06.2010 Sîntioana 1
20 furtună 16.06.2010 Sărăţel
0,0
1
21 furtună 16.06.2010 Corvineşti 1 0,01
2
7
2
5
1
6
4
0
0,1
4 23 2 20 1
30 0,2 5 15 75
22 furtună 16.06.2010
Budacu de
Jos
1
23 furtună 16.06.2010 Arcalia 4 10 0,2 1 1
24 furtună 16.06.2010 Domneşti 1 1
0,0
5
1
4
0,
5
1,
5
pag._____

25 furtună 16.06.2010
Şieu
Măgheruş
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
4 1
26 furtună 16.06.2010 Sărăţel 5 4
27 furtună 16.06.2010 Crainimăt 4 1 0,4 1
Nr. crt.
Tipul
evenimentului
Perioada
SINTEZA EVENIMENTELOR PE LINIE DE DEZASTRE NATURALE 2011
Localităţi
afectate
1 inundaţii 09.01.2011 Feldru
2 inundaţii 15.01.2011 Chiuza
3
4
5
6
fenomene
meteo
periculoase
fenomene
meteo
periculoase
fenomene
meteo
periculoase
fenomene
meteo
periculoase
22.01.2011
07.02.2011
Beclean-
Agrişel
Rodna, Ilva
Mică,
Măgura
Ilvei, Poiana
Ilvei, Ilva
Mare, Şanţ,
Lunca Ilvei
decedaţi
Persoane
afectate
răniţi
evacuaţi
animale moarte
case
Gospodării
anexe
10
fântâni
obiective social economice
Drumuri afectate
Str
DN DJ DC ăzi
km km km km
3
localităţi fără linii telefonice
Localităţi fără energ. electrică
linii aeriene de medie tensiune
linii aeriene de înaltă tensiune
posturi de transformare
linii el. căi ferate
Trasee aeriene telecomunicaţii
Posturi trafo
Construcţii hidrotehnice
avariate
3 36 36 0,02 1,5 1 1 37 150
29 2
13 88
12.02.2011 31 51
03.05.2011
Bistriţa-
Jelna
1
Poduri / podeţe
căi ferate
Suprafeţe culturi agricole (ha)
Observaţii
pag._____

7
fenomene
meteo
periculoase
01.06.2011
Sînmihaiu
de Cîmpie
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
8 inundaţii 19.06.2011 Feldru
Năsăud,
5 1 0,01
9 inundaţii 19.06.2011
Feldru,
Rebrişoara,
Lunca Ilvei
1 6 6 2 0,05 1 1
10
fenomene
meteo
periculoase
19.06.2011 Lunca Ilvei 1
11 inundaţii 19.06.2011 Spermezeu 0,5 1 3
12
13
fenomene
meteo
periculoase
fenomene
meteo
periculoase
20.07.2011
22.07.2011
14 inundaţii 26.07.2011
15
fenomene
meteo
periculoase
Bistriţa,
Sîngeorz
Băi, Rodna,
Prundu
Bîrgăului,
Tiha
Bîrgăului,
Bistriţa
Bîrgăului,
Maieru,
Poiana Ilvei,
Leşu, Şieu
Măgheruş,
Dimitriţa,
Zagra
Teaca-
Archiud
Prundu
Bârgăului
122 15 1 5 1 0,12 0,5 1 1 12 6 82 1 1
1
17 5,3 4
03.08.2011 Tîrlişua 1
331
1 20
pag._____

16
17
18
19
fenomene
meteo
periculoase
fenomene
meteo
periculoase
fenomene
meteo
periculoase
fenomene
meteo
periculoase
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
20.07.2011 Lunca Ilvei 2,5 10
26.07.2011
Josenii
Bîrgăului
36 40 6
26.07.2011 Livezile 9 8 2,5 1
26.07.2011 Leşu 1,4
20 inundaţii 21.07.2011 Telciu 0,2 6
21
fenomene
meteo
periculoase
28.07.2011 Maieru 2
22 inundaţii 20.07.2011 Romuli 0,6 19
23
fenomene
meteo
periculoase
18.12.2011 Leşu 0,2 4
total 0 0 1 122 72 123 41 3 1,02 3,12 15,5 14,8 1 85 7 2 221 3 3 0 0 78 2 501 0
pag._____

a 1) INUNDAŢII
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Deşi reprezintă numai 0,01% din volumul total de apă dulce existent pe
glob, apele curgătoare sunt cea mai importantă sursă de apă dulce a omenirii şi a
avut un rol hotărâtor în dezvoltarea civilizaţiilor.
Aşezările, căile de comunicaţii, terenurile agricole fertile au fost legate de
cursurile de apă din cele mai vechi timpuri. Omul a avut însă de înfruntat
numeroase probleme legate de regimul neuniform al scurgerii, de producerea unor
inundaţii puternice şi de fluxul de sedimente transportate din cele mai înalte părţi
ale reliefului spre mare.
INUNDAŢIILE sunt rezultatul unei varietăţi de cauze într-o regiune
climatică dată.
Creşterea nivelului unei ape şi inundarea luncilor sunt fenomene naturale.
INUNDAŢIILE ,,NATURALE” sunt cele mai frecvente şi se datorează
revărsării apelor curgătoare sau formării unor torente, ca urmare a unor ploi
abundente de lungă durată, topirii rapide a straturilor de zăpadă, blocării cursurilor
de apă de către gheţuri sau creării unor baraje naturale prin alunecări de teren.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă hidrografică şi cu o reţea
hidrografică care determină producerea acestui fenomen natural distructiv în
special primăvara şi toamna.
Procesul de revărsare din albiile râurilor, care poate cuprinde întinse
suprafeţe de teren este însoţit de crearea unui ,,front de apă” – sau ,, undă de
viitură” – care depinde ca mărime de cantitatea, durata şi distribuţia precipitaţiilor
în cadrul bazinului hidrografic.
Undele de viitură pot transfera cantităţi de apă de câteva sute de ori mai
mari decât în mod obişnuit.
Obiective care pot fi afectate:
Pe valea SOMEŞULUI MARE în zona :
- oraşului Sîngeorz Băi, putând afecta : 1 pod, 15 km. D.N., staţia de
epurare a apei, 100 case de locuit, 100 Ha. teren arabil;
- oraşului Năsăud, putând afecta: abatorul, 15 Ha teren, 2 operatori
economici, staţia trafo de 110 Kv.;
- oraşului Beclean, putând afecta: 2 poduri C.F., 1 pod rutier, platforma
industrială, 300 case de locuit, 150 Ha teren arabil, 5 Km D.N.;
- comunei Rodna, putând afecta: 1 moară, 1 canal aducţiune, 1 gater, 40
case de locuit, 20 Ha teren arabil;
- comunei Maieru, putând afecta: 1 pod, 30 case de locuit, 0,3 km D.N., 30
Ha teren arabil;
- comunei Ilva Mică, putând afecta: 20 case de locuit, 1 km D.N. 20 ha
teren arabil;
- comunei Feldru, putând afecta: 2 mori, 150 case de locuit, 100 Ha teren
arabil;
- comunei Rebrişoara, putând afecta: 1 Km C.F., 1Km. D.J. 40Ha. teren
arabil;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- comunei Salva, putând afecta staţia C.F., 8 case de locuit, 50 Ha. teren
arabil;
- comunei Chiuza, putând afecta: 300 Ha teren arabil, 1 staţie sortare
balast;
- comunei Uriu, putând afecta: 100 Ha. teren arabil, 1 staţie sortare balast;
- comunei Braniştea, putând afecta: 470 Ha. teren agricol;
- comunei Petru Rareş, putând afecta: 1 pod C.F., 12 case de locuit, 120
Ha. teren agricol.
Pe valea pârâului MELEŞ în zona:
- comunei Matei, putând afecta: 1 pod rutier, 1 Km. D.J. 190 Ha.teren
arabil;
- oraşului Beclean, putând afecta: platforma industrială, 2 poduri C.F. 1
pod rutier, 100 case de locuit, 50 Ha. teren arabil.
Pe valea pârâului SĂLĂUŢA în zona:
- comunei Romuli, putând afecta: 6 poduri, 11 Km D.J., 30 case de
locuit, 15 Ha teren arabil;
- comunei Telciu, putând afecta: 1 spital, 1 şcoală, 2 podeţe, 1 moară, 25
case de locuit, 5 Ha. grădini, 20 Ha teren arabil;
- comunei Coşbuc, putând afecta: 1 pod, 10 podeţe, 0,5 Km. D.C., 15
case de locuit, 15 Ha. teren arabil;
- comunei Salva, putând afecta: 45 Ha. teren arabil, 5 Km. D.N., 40 case
de locuit.
Pe valea râului BISTRIŢA în zona:
- şantierului Colibiţa, putând afecta: staţia de compresoare, atelierul
mecanic, postul trafo, colonia muncitorească
- comunei Bistriţa Bîrgăului, putând afecta: fabrica de cherestea, 6
poduri, staţia de tratare a apei, 200 case de locuit, 150 Ha. teren arabil;
- comunei Prundu Bîrgăului, putând afecta: 3 poduri, staţia C.F.R., 100
case de locuit, 20 Ha. teren arabil;
- comunei Josenii Bîrgăului, putând afecta: 2 poduri rutiere, 1 pod C.F., 3
Km. D.C. 97 case de locuit, 190 Ha. teren arabil,
- comunei Livezile, putând afecta: 3 poduri, 0,8 Km. D.C., 1 Km.
terasament C.F., 45 case de locuit, 70 Ha. teren arabil;
- municipiului Bistriţa, putând afecta: staţia de tratare a apei, 2 poduri, 150
case de locuit, 100 Ha. teren arabil Unirea, 2 operatori economici, staţia de epurare
a apei, 200 Ha. teren arabil Viişoara, 250 Ha. teren arabil Sărata.
Pe valea râului ŞIEU în zona:
-comunei Şieuţ, putând afecta: 3 poduri, 3,3 Km D.C., 20 case de locuit, 20
Ha. teren arabil;
- comunei Şieu, putând afecta: 2 poduri, 0,5 Km. D.J., 1 Km. D.C., 27 case
de locuit, 20 Ha. teren arabil;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- comunei Mărişelu, putând afecta: 1 pod C.F., 2 poduri rutiere, 3,5 Km
terasament C.F. 73 case de locuit, 115 Ha. teren arabil.
- Comunei Şieu Măgheruş, putând afecta: staţia C.F. , 3 poduri C.F., 1 pod
rutier, 119 case de locuit, 440 Ha.teren arabil;
- Comunei Şieu Odorhei, putând afecta: 1 pod C.F., 4 Km. D.J., 1
Km.D.C., 190 case de locuit, 515 Ha. teren arabil;
- Comunei Şintereag, putând afecta: 1 pod C.F., staţia C.F., 167 case de
locuit, 300 Ha,. teren arabil.
Pe valea râului DIPŞA în zona:
- comunei Teaca, putând afecta: 1 pod C.F., 3 poduri rutiere, 130 Ha. teren
arabil;
- comunei Galaţii Bistriţei, putând afecta: 3 poduri rutiere, 1 Km. D.J., 54
case de locuit, 150 Ha. teren agricol.
Pe valea pârâului LECHINŢA în zona:
- comunei Miceştii de Cîmpie, putând afecta: 0,1 Km. terasament C.F.,
halta C.F., 270 Ha. teren agricol;
- comunei Sînmihaiu de Cîmpie, putând afecta: 2 Km. terasament C.F.,
0,5 Km. D.C., 40 Ha. teren agricol,
- comunei Lechinţa, putând afecta: staţia C.F., 10 Km D.J. 170 Ha. teren
agricol, 270 case de locuit.
Pe valea pârâului BUDAC în zona:
- comunei Budacu de Jos, putând afecta: 1 moară, 40 Ha. grădini, 320 Ha.
teren agricol, 20 case de locuit;
Inundaţiile se pot produce şi pe cursurile de apă secundare datorită ploilor
abundente de lungă durată, topirii rapide a stratului de zăpadă, blocării cursurilor
de apă cu gheţuri sau crearea unor baraje prin alunecări de teren.
Fenomenul meteorologic cu intensitatea şi amploarea cea mai mare s-a
produs în judeţul Bistriţa-Năsăud în zona munţilor Ţibleş, pe Valea Ilişua şi pe
Valea Ţibleşului în data de 20.06.2006.
Situaţia victimelor şi a dispăruţilor – 10 morţi şi 3 dispăruţi
În cursul după amiezii zilei de 20 iunie 2006, vremea a intrat într-un proces
de instabilitate, datorat în mare parte existentei unui câmp anticiclonic cu valori
termice ridicate destrămat cu presiuni de 1015-1016 mb.
La nord de tara noastră era poziţionat un nucleu depresionar cu doua
izohipse închise având suprapus un nucleu de aer rece de - 15 0 C., care în după
amiaza zilei de 20.06.2006 a atins tangenţial nord-vestul judeţului Bistriţa-Năsăud.
Contactul dintre cele două mase de aer diferit a dus la o instabilitate
atmosferică pronunţată fapt ce a declanşat producerea de fenomene meteorologice
periculoase. Aceste fenomene s-au caracterizat în primul rând prin averse
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
puternice de ploaie intr-un interval scurt de timp ( în mai puţin de o ora), mai ales
în bazinul superior al râului Ilişua.
Cantitatea de precipitaţii înregistrata pe cursul inferior al râului Ilişua a fost
de 60 l/m 2 la postul pluviometric Cristeştii-Ciceului. Postul pluviometric Agries -
com. Târlişua a fost distrus de scurgerile de pe versanţi şi cantitatea măsurata a
fost de 60 l/m 2 pana in momentul distrugerii.
Conform analizei preliminare a imaginilor radar precum şi a datelor
furnizate de către posturile pluviometrice, cantităţile de precipitaţii au depăşit
izolat valoarea de 110 l/m 2 . in bazinul superior al râului Ilişua rezultând un strat
mediu căzut de 110 l/m 2 si un strat mediu scurs de 50 l/m 2 . Intensitatea mare a
precipitaţiilor a generat umectarea rapida a solului rezultând o scurgere
superficiala bogata ce a dus la decopertări si antrenarea aluviunilor inclusiv a
arborilor de pe versanţi. Pe versanţi s-a produs o scurgere laminara.
Din cauza caracteristicilor geomorfologice cu versanţi abrupţi, a structurii
solului cu strat vegetal subţire de pana la 20 cm pe un orizont de argila prăfoasa
urmat de un strat de pietriş si bolovăniş aşezat pe pachete de gresii şi marnă,
saturarea cu apă a solului s-a realizat rapid urmând decopertarea acestor
formaţiuni până la roca de bază.
Zona din punct de vedere fizico-geografic face parte din Munţii Ţibleşului
fiind o continuare a Munţilor de origine vulcanică Tibleş.
Munţii Tiblesului sunt reprezentaţi de formaţiuni de vârsta oligocenă
respectiv rupelian - lattorfian adică flis marno-grezos ( strate de Valea Carelor) şi
formaţiuni tot de vârsta oligocena respectiv helvetian adică conglomerate, gresii,
marno-argile (strate de Hida).
Din punct de vedere hidrografic în acest sistem işi are obârşia cursul de apa
Ilişua şi afluenţii acestuia: Valea Strâmba, Valea Lunga, Valea Izvorului, Valea
Şendroaia, Valea Ivăneasa, Valea Răcăteşu. Reţeaua hidrografica în bazinul
superior al râului Ilişua este de forma rectangulara.
Versanţii văilor sunt parţial acoperiţi cu pădure tânăra de foioase si mai rar
conifere. Gradul de împădurire al bazinului superior al râului Ilişua este de 34%.
Râul Ilişua cod cadastral II-1.27 este afluent de dreapta a Someşului Mare
si are următoarele caracteristici:
- lungime 52 km.
- suprafaţa bazin 350 km 2 .
- altititudinea medie este 493 m, in zona de izvor 1.020 m si la confluenta 242
m.
- panta medie 15 %.
- coeficient sinuozitate -1,41.
Cursul de apa Ilişua nu este amenajat, pe cursul mijlociu si inferior al
acestuia exista meandre cu eroziuni active din loc in loc ale malului concav si cu
depuneri aluvionare pe cel convex. Pe ambele maluri ale acestui curs atât in
intravilan cat si in extravilan se remarca existenta arborilor ajunşi la un stadiu de
vârsta înaintata. Uneori aceşti arbori au inclinare spre albie si in regim de viitura
s-au de trecere in timpul iernii a formaţiunilor de gheţuri influenţează in mod
negativ regimul de scurgere.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Viitura excepţională produsă pe acest curs de apa îşi are originile în
cantităţile imense de precipitaţii căzute intr-o unitate de timp relativ scurt, in
caracteristicile geomorfologice ale versanţilor, in debitul solid reprezentat de
aluviuni, in cantitatea imensa de masa lemnoasa antrenata. Facem menţiunea ca
masa lemnoasa antrenata provine in cea mai mare parte din alunecări de pe
versanţi si de pe torenţi. O mare parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior
in momentul declanşării fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in
special de torenţi provine din fostele parchete de exploatare fiind de fapt o
neglijenta a unitarilor de exploatare si a autoritarii in domeniu.
Având in vedere toţi factorii menţionaţi s-a produs o concentrare rapida a
viiturii pe afluenţii râului Ilişua. Datorita acestui fapt in combinaţie cu un volum
imens de aluviuni ( pietriş, fragmente de roca, mal) si cu un volum considerabil de
masa lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in zonele amonte unde de
barare. Pe zonele de contact ale văilor si râului Ilişua cu torenţii s-au format
conuri de dejecţie conţinând aluviuni si masa lemnoasă, fapt ce a dus la obturarea
cursurilor. O mare parte a acestor blocaje exista rămânând un real pericol.
Acţiunea torentelor a fost majoră prin faptul ca sa tranzitat din bazinul de
recepţie a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un volum mare de apă,
aluviuni si masa lemnoasă. In urma acestor fenomene canalele de scurgere a
torentelor s-au adâncit atingând roca de baza si având acum un profil in U.
Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare s-a
compus o unda de viitura având valoarea debitului in secţiunea Târlişua de 249
m 3 /s. Serviciul hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Staţia hidrologica
Bistriţa-Năsăud au executat măsurători si calcule privind reconstituirea debitelor
de viitura in diferite secţiuni pe râul Ilişua şi afluenţii acestuia.
Unda de viitura pe râul Ilişua a avut o înălţime de 4-5 m fata de nivelul
talvegului, fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versanţii văii. Unda de
viitura a ajuns in secţiunea Târlişua in 10 minute de la formarea ei având un
caracter catastrofal si rezultând in zona un dezastru major cu consecinţe greu de
evaluat şi cu posibilităţi extrem de reduse de refacere. Aceasta a parcurs distanta
de 35 km din secţiunea Târlişua până la Staţia hidrometrică Cristeştii - Ciceului (
situata pe cursul inferior al râului Ilişua) fiind înregistrat un debit de 212 m 3 /s. Din
analiza debitelor produse rezulta faptul ca debitul de pe cursul inferior are
valoarea mai mica datorita fenomenului de atenuare datorat parcurgerii unei
distante relativ mari.
Pe teritoriul localităţii Târlişua conform celor relatate de oficialităţile locale
fenomenul a început la orele 16,15 având ca durata o jumătate de ora in care a
plouat liniştit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a plouat torenţial. La ora 17 s-au
observat creşteri semnificative ale cursurilor de apa. Unda de inundaţie a ajuns in
secţiunea Tarlişua la ora 17,15, după 10 minute de la formarea ei.
Dezastrul produs este identic cu situaţia de accident hidrotehnic la o
acumulare care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de viitura.
Practic locuitorii din comuna Tarlişua nu au avut nici o şansa in fata amplorii si a
violentei cu care s-au produs fenomenele.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Pe cursul de apa Ţibles (afluent de dreapta al Someşului Mare) cod
cadastral II-1.20 cu obârşie in zona Munţilor Ţibleş tot in cursul serii de 20 iunie
2006 in aceleaşi condiţii meteorologice s-a produs o viitura pe teritoriul comunei
Zagra, care a produs prin efectele ei izolarea zonei. Viitura produsa pe acest curs a
fost de o mai mica amploare. Pe cursul inferior la staţia hidrometrica Mocod s-a
depăşit cota de inundatie locala cu 70 cm rezultând un debit de 122 m 3 /s.
Caracteristicile cursului de apa Ţibleş sunt:
- lungime 32 km.
- suprafaţa bazin 98 km 2 .
- altititudinea medie este 727 m, in zona de izvor 1.500 m si la confluenta 283
m.
- panta medie 38 %o.
- coeficient sinuozitate -1,49.
Pe cursul de apa Valea Mare cod cadastral II-1.28 tot in seara zilei de 20 iunie
2006 s-a produs o viitura de mai mica amploare, afectând obiective din zona
comunei Ciceu-Giurgesti
Pe teritoriul comunei Braniştea (pe malul stâng al Someşului Mare) in
localităţile Branişte si Măluţ tot in seara zilei de 20 iunie 2006 din cauza unor
averse de ploaie s-au revărsat o serie de pâraie ( cursuri nepermanente) acestea
fiind afluenţi de stânga ai Someşului Mare.
Au fost afectate o diversitate de obiective: case si anexe gospodăreşti, reţea
stradala, drumuri, poduri si podeţe, terenuri agricole, fântâni, reţele electrice,
reţele telefonice, obiective social culturale. si construcţii hidrotehnice. S-au
înregistrat mortalităţi la animalele aflate in gospodăriile locuitorilor.
La acţiunea de evaluare a pagubelor a participat un delegat din partea
Sistemului de gospodărire a apelor.
Efectele dezastrului produs in comuna Târlişua sunt de lungă durată.
Revenirea la o viaţă normală este de lungă durată. Practic aceşti oameni au pierdut
absolut totul, bunurile din gospodărie au fost luate de ape de asemenea şi
produsele agricole necesare hranei zilnice sau după caz materialele de construcţie
depozitate în gospodarii. Pentru populaţia rămasă după dezastru din cauza
distrugerii suprafeţelor agricole va fi o problemă majoră asigurarea traiului zilnic.
Pe lângă efectele directe produse asupra locuitorilor rămân probleme
deosebite de mediu având si acestea un impact negativ.
În urma producerii dezastrului de pe râul Ilişua cu accent pe comuna
Târlişua s-au mobilizat toate forţele disponibile la nivel de judeţ in vederea
înlăturării efectelor generate de inundaţii.
Au avut loc ample acţiuni de refacere şi curăţare a căilor de acces
( drumuri, reţele stradale), de refacere a liniilor telefonice si electrice, de ajutorare
a populaţiei sinistrate cu alimente si produse de stricta necesitate, acţiuni cu
caracter antiepidemic.
pag._____

) INCENDII DE PĂDURE
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Pădurea a ocupat şi ocupă mari spaţii în aria judeţului Bistriţa – Năsăud. Mai
bine reprezentată în partea de nord, nord – est si est, situată pe masivele muntoase
Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani, scade ca suprafaţă în zonele locuite si
propice agriculturii din amfiteatrul văii Someşului Mare si a Câmpiei Transilvaniei,
la sud si sud – vest, spre Teaca, Lechinţa si Beclean.
Repartiţia actuală a suprafeţei fondului forestier din cuprinsul judeţului nostru
pe forme de proprietate, urmare a aplicării Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, in
conformitate cu raportările statistice de la sfârşitul anului 2003, este următoarea :
Total fond forestier 191.104 ha din care :
• Fond forestier proprietate publică a statului…..……..……………….. 35.294 ha
• Fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale
(municipii, oraşe, comune)… ………………. ……..137.149 ha
• Fond forestier proprietate privată a persoanelor juridice (composesorate, asociaţii
de proprietari, unităţi de cult şi unităţi de învăţământ)……..……... 2.924 ha
• Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice………………....15.737 ha
Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud administrează 44,1 mii ha păduri, din care
27,2 mii ha sunt proprietatea Statului Roman, iar diferenţa 16,9 mii ha este
reprezentată de proprietăţi publice ale comunelor, oraşelor, asociaţii de proprietari –
care au încheiat contracte de administrare cu Regia Naţională a Pădurilor. In
componenţa Direcţiei Silvice sunt 4 Ocoale silvice (Bistriţa, Beclean, Rodna şi
Lechinţa), Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei, Centrul de Fructe Bistriţa
(care include si Atelierul de Confecţionat Trăsuri si Sănii), Secţia de exploatare,
întreţinere reparaţii utilaje Bistriţa (S.E.I.R.U. Bistriţa) şi Herghelia Beclean.
Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsă arie protejata din
nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţa de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au
fost declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. Ministerul Mediului si Dezvoltării
Durabile, responsabil de buna gospodărire a ariilor protejate din România, a
încredinţat pe baza de contract pentru 10 ani administrarea Parcului Naţional Munţii
Rodnei, Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA prin Direcţia Silvică Bistriţa. Ca
urmare a semnării contractului de administrare nr. 734/22.05.2004, Administraţia
Parcului Naţional Munţii Rodnei funcţionează începând cu data de 24 mai 2004 fiind
stabilită la Rodna, judeţul Bistriţa – Năsăud.
De asemenea sunt autorizate şi 15 structuri silvice proprii (ocoale silvice
private), care administrează o buna parte din suprafaţa de fond forestier proprietate
publica a comunelor (cca. 130.000 ha, ceea ce reprezintă aproape 75% din suprafaţa
aflată în administrarea D. S. Bistriţa si ICAS înainte de aplicarea legilor fondului
funciar = 175000 ha)
Acestea sunt:
O.S. al Municipiului Bistriţa cu o suprafaţă de 4982 ha, predominând foioasele;
O.S. Valea Ilvei cu o suprafaţă de 10694 ha, predominând răşinoasele ;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
O.S. Tihuţa - Colibiţa cu o suprafaţă de 19759 ha, predominând răşinoasele;
O.S. Plaiurile Heniului cu o suprafaţă de 9578 ha, predominând răşinoasele;
O.S. Feldru cu o suprafaţă de 4454 ha, predominând foioasele ;
O.S. Izvorul Someşului cu o suprafaţă de 11762 ha, predominând răşinoasele;
O.S. Telciu cu o suprafaţă de 17680 ha, predominând foioasele;
O. S. Bistriţa- Bîrgăului cu o suprafaţă de 8256 ha, predominând răşinoasele;
O.S. Romuli cu o suprafaţă de ha, 7811 predominând răşinoasele ;
O.S. Somes - Ţibleş cu o suprafaţă de 17574 ha, predominând foioasele ;
O.S. Dealu Negru cu o suprafaţă de 9619 ha, predominând răşinoasele;
O. S. Valea Şieului cu o suprafaţă de 5281 ha, predominând foioasele;
O. S. Josenii Bîrgăului cu o suprafaţă de 6639 ha, predominând răşinoasele;
O.S. Cormaia - Anieş cu o suprafaţă de 6915 ha, predominând răşinoasele;
O. S. Maieru cu o suprafaţă de 8175 ha, predominând răşinoasele.
Suprafaţa fondului forestier pe grupe de specii se prezintă astfel:
- răşinoase - 42%
- foioase - 58%
Pădurile administrate de către structurile silvice în judeţul Bistriţa-Năsăud se
caracterizează prin vârsta medie a arborilor - 60 ani; înălţimea medie -20 m; diametrul
mediu -25 cm; altitudinea max. =1700 m, min. =300m; plantaţii - 0.4%
Zone greu accesibile: zona muntoasa şi drumurile forestiere din partea de nord a
judeţului.
Obiectivele cu risc mare de incendiu care îşi desfăşoară activitatea pe raza
ocoalelor silvice sunt următoarele:
- în cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud: Herghelia Beclean, Păstrăvăria Fiad,
Pepinierele Sărata şi Heniu, cabanele Coldău, Star Silva-Fiad, Valea Secii - Rodna,
Dealu Negru, Colibiţa,
- în cadrul O.S. Valea Ilvei: Pepiniera Sîlhoasa;
- în cadrul O.S. Bistriţa – Bîrgăului: Pepiniera Stegea;
- în cadrul O.S. Telciu: Cabana Izvoarele Rebrei;
- în cadrul O.S. Feldru: Cabana Anieş - Intre Izvoare;
- în cadrul O.S. Cormaia –Anieş: Sera-pepiniera Sîngeorz-Băi, Cabana Cormaia;
- societăţile comerciale de prelucrare primara a lemnului de pe valea Someşului,
Sălăuţei, Ilvei şi Bîrgăului
Zonele cele mai vulnerabile la incendiu din fondul forestier administrat de
ocoalele silvice din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt:
- zona limitrofă drumului ce face legătura cu judeţul Maramureş (Salva – Vişeu de
jos pe Valea Sălăuţei si prin pasul Şetref)
- zona limitrofă drumului ce face legătura cu judeţul Suceava (Bistriţa - Vatra
Dornei pe Valea Bîrgăului şi prin Pasul Tihuţa)
- zonele si traseele turistice din munţii Rodnei (Parcul Naţional Munţii Rodnei,
Rotunda-Preluci, Valea Vinului, Valea Strâmba şi Repede), munţii Suhard, munţii
Birgaului (Heniu, Pasul Tihuţa), munţii Călimani (Valea şi cheile Bistriţei, Valea
Repedea), munţii Ţibleş (Valea Fiadului);
- liziera pădurii care se învecinează cu păşunea şi terenul agricol arabil sau fâneaţă.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Metode şi procedee pentru identificarea riscului de incendiu
în fondul forestier
Condiţii de izbucnire şi primul stadiu al dezvoltării incendiilor de pădure
Vom analiza în ce raport proprietăţile specifice ale tipurilor de pădure,
condiţiile de vegetaţie şi condiţiile meteorologice influenţează capacitatea de ardere a
pădurii.
Cea mai mare capacitate de ardere o au pădurile de răşinoase: pin, conice, brad
etc. Capacitatea cea mai mică de ardere o posedă pădurile de foioase: stejar,
mesteacăn, plop, fag etc.
Capacitatea mare de ardere o au pădurile de răşinoase în special pin se explică
prin faptul că frunzişul conţine multă răşină şi de asemenea din capacitatea mare de
ardere a pădurii care acoperă solul.
În pădurile de brad, incendiile apar mai rar decât în cele de pin.
Marea capacitate de ardere a bradului alb (Arbres alba) este provocată de
existenţa unei mari cantităţi de uleiuri eterice în cetina şi scoarţa acestuia.
La capacitatea de ardere a loricelului ca şi la capacitatea de ardere a bradului
contribuie în mare măsură lichenii uscaţi ce se întâlnesc frecvent în pădurile compuse
din aceste specii.
Forma de plantare are o mare importanţă pentru capacitatea de ardere, astfel
dacă pădurea este mai puţin densă, pătura de pe sol se usucă mai mult şi
combustibilitatea ei la sol se măreşte. Când pădurea este mai deasă viteza de
dezvoltare a incendiului este mai mare, sus pe vârfurile arborilor.
Vârsta arborilor are o mare influenţă asupra dezvoltării incendiilor. În pădurile
de răşinoase tinere, incendiile de literă trec în majoritatea cazurilor, în incendii de
coronament, iar la pădurile mai bătrâne în urma răririi lor şi curăţirii trunchiurilor de
ramuri uscate, această trecere este mai grea.
Vechimea resturilor lemnoase din pădure are o mare importanţă: materialele
mai proaspete ard mai slab, cele uscate mai repede; descompunerea materialelor duce
la micşorarea combustibilităţii acestora.
Umiditatea solului exercită de asemenea o influenţă asupra dezvoltării
incendiilor; în pădurile situate pe terenurile uscate, incendiile apar mai des şi se
dezvoltă puternic iar în pădurile situate pe soluri umede, incendiile apar şi se dezvoltă
mai slab.
Relieful, de asemenea, exercită o influenţă asupra dezvoltării incendiilor pe
pantă incendiul se îndreaptă în sus mai repede şi cu viteză mai mare, cu cât această
pantă este mai abruptă, de poziţia pantei, funcţie de punctele cardinale, depinde
încălzirea şi uscarea vegetaţiei de pe sol şi a solului.
În cazul când relieful pădurii prezintă văi şi vântul este puternic, incendiul urcă
pe culmile dealurilor sau munţilor, dacă vântul este slab, incendiul staţionează în văi.
Viteza de propagare a incendiilor de pădure
1. Viteza de dezvoltare a incendiilor de pădure
Este necesară cunoaşterea vitezei de dezvoltarea incendiilor de pădure pentru a
putea calcula în care moment şi în ce număr şi cantitate, este necesar a concentra
personalul, mijloacele tehnice şi materiale pentru stingerea incendiului.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi:
- unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră);
- în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră);
- în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră);
b. Viteza de propagare:
- viteza iniţială = 0,1 – 0,7 m/min;
- viteza ulterioară: creşte la 10 – 15 m/min sau la mai mult.
c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de:
- viteza vântului;
- timpul incendiului;
- natura şi vechimea pădurii;
- gradul de umiditate;
- densitatea pădurii;
- obstacole din teren.
2. Viteza de răspândire a incendiilor de pădure:
Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ci îşi
lărgesc continuu frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cu viteza de
înaintare.
Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp este definită ca
viteză de răspândire a incendiului.
Viteza de răspândirea a incendiului depinde de:
- ora de izbucnire;
- temperatura exterioară;
- gradul de umiditate;
- intensitatea şi direcţia vântului
Propagarea, temperatura şi înălţimea flăcării incendiului de pădure
Sunt determinate de felul păturii de pe sol şi de gradul de îngrămădire a
lemnului mort de pe solul pădurii.
Înălţimea flăcării atinge, în diferite condiţii aproximativ următoarele mărimi:
- pe pături de licheni, muşchi verzi, muşchi de pădure moartă, în lipsa lemnului
mort, până la 0,5 m;
- pe pături de afine şi iarbă neagră, în lipsa lemnului mort, flacăra se ridică
până la 1 - 1,5 m;
- în prezenţa arbuştilor şi puieţilor de răşinoase şi în prezenţa lemnului mort,
până la aproximativ 3 m şi mai mult.
Temperatura flăcării depinde de:
- puterea calorifică a pădurii vii şi moarte precum şi a lemnului;
- umiditatea materialelor combustibile aprinse;
- cantitatea de răşină pe care o conţin.
Temperatura flăcării păturii de pe sol este, de regulă, între 300 °C - 500 °C,
în timp ce temperatura lemnului mort, a copacilor căzuţi şi a cioturilor, atinge 700 °C
- 900°C.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Cauze de incendiu la fondul forestier :
Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segment larg de
cauze de incendiu cuprinzând:
• folosirea iresponsabilă a focului deschis
• aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse
• jocul copiilor cu focul
• arderea resturilor de exploatare
• arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor suprafeţe de
teren
• trăsnetul
• autoaprinderea păturii organice de pe sol
• razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare (efectul de
luptă)
• incendierea premeditară
• scânteile provenite de la maşinile şi utilajele cu care se lucrează în pădure
• focul deschis ( nesupravegheat, pe timp de vânt, ori lăsat să ardă peste noapte) ;
Identificarea riscului de incendiu în fondul forestier
Pentru identificarea riscului de incendiu in fondul forestier este necesar a fi
utilizate câteva noţiuni specifice:
RMA - risc mediu anual
RMD - risc mediu diurn (zilnic)
RMA este factorul de baza in calcularea riscului de incendiu şi se traduce prin
probabilitatea in % ca o suprafaţă de pădure să fie incendiata intr-un an. (Ex.: RMA
= 1% înseamnă ca o suprafaţa data - parcela, unitate de producere sau o pădure să
fie incendiata la 100 ani sau o unitate din acestea din 100 să ardă o data pe an).
RMD se traduce prin aceeaşi posibilitate, dar luata într-o zi data la nivelul
unei parcele sau subparcele şi depinde de condiţiile meteorologice estimate în
fiecare zi. Este util la nivelul sectorului de intervenţie a unei unităţi de lupta în
vederea declanşării alertei preventive şi punerii mijloacelor de intervenţie
proporţionale cu gradul de periculozitate.
Elementele componente ale incendiului în pădure
(a) combustibilul care consta din vegetaţia forestiera;
(b) carburantul care este oxigenul din atmosfera şi care susţine focul;
(c) fluxul de căldură degajat de materialul ce arde la o temperatura suficient
de ridicata.
Importanţa acestor elemente este capitală când se întrunesc alte trei
condiţii propice:
• perioada secetoasa din timpul anului;
• un grad ridicat de combustibilitate;
• un grad ridicat de inflamabilitate al suportului vegetal;
• frecvenţa mare a furtunilor însoţite de descărcări electrice atmosferice;
• afluenţa mare de persoane în anumite perioade ale anului;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
a) Combustibilul este repartizat in pădure pe 4 straturi:
• stratul lemnos înalt (peste 2 m); crângul şi codrul de foioase şi răşinoase;
• stratul lemnos de talie mica ( 2-3 m), subarboretul şi măcinişurile;
• stratul ierbaceu ce constituie pătura moartă foarte inflamabilă la sfârşitul
perioadei de vegetaţie;
• litiera, adesea densă, uscata si continua, adesea subţire şi discontinua.
Pentru a alimenta un incendiu, combustibilul trebuie să fie sărac in apa. Conţinutul
in apa a litierei şi a vegetaţiei moarte depinde numai de cele doua fenomene fizice din
zona:
• schimbul prin capilaritate cu solul;
• echilibrul cu vaporii de apa din atmosfera.
b) Carburantul: pentru ca flăcările să producă un incendiu este necesar ca
indicele de oxigen (procentul de oxigen rămas in aer) sa fie superior lui 15,75%.
Pentru ca tăciunii (jarul) să se consume, acest indice trebuie sa depăşească 10,50%.
Vântul activează focul accelerând uscarea, (evaporarea apei) combustibilului in
faţa frontului de foc.
Efectul vântului este important intr-un incendiu de pădure, el putând activa sau
dezactiva incendiul în viteza lui de propagare, aici influenţând şi relieful.
În practica, viteza maxima de avansare a frontului de foc în pădure este de 1,5
la 3,0 km/oră.
c)Fluxul de căldura realizat prin caloriile produse intr-un punct dat prin
reacţia chimica de combustie şi care poate si fie transportat prin trei procese:
• conductibilitate;
• radiaţie;
• convecţie.
Forme şi metode de control al riscului.
Nivelul riscului de incendiu se controlează periodic, prin:
• verificarea respectării normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi a
regulilor specifice fiecărui loc de munca;
• cercetarea cauzelor de incendiu produse
• asigurarea bunurilor la o societate de asigurare.
• cunoaşterea tuturor zonelor vulnerabile, cu afluenţă mare de persoane şi expuse
descărcărilor electrice atmosferice, stabilirea unor măsuri concrete de prevenire a
incendiilor pentru aceste zone;
• executarea de observări şi patrulări , în zilele de sărbătoare , în zilele caniculare
şi secetă excesivă de durată;
• organizarea unui sistem informaţional, operativ privind culegerea de date din
zona de competenţă, cât şi transmiterea lor la eşalonul superior ;
• întocmirea hărţii cu organizarea intervenţiei şi a celorlalte documente operative
privind intervenţia în caz de incendiu ,conform normei departamentale a Ministerului
Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător ;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
• instruirea periodică a personalului silvic, a culegătorilor fructelor de pădure,
muncitorilor de la exploatările forestiere, cetăţenilor privind respectarea regulilor
specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, în conformitate cu norma
departamentală şi O.M.A.I. nr. 712 / 2005 pe timpul desfăşurării activităţilor în
pădure (exploatarea masei lemnoase, împădurire, igienizare şi culegerea fructelor de
pădure) ;
• verificarea şi întreţinerea căilor de acces pentru maşinile şi utilajele destinate
stingerii incendiilor, a surselor de alimentare cu apă ;
• amenajarea unor surse de alimentare cu apă pentru autospecialele de
intervenţie la incendiu prin construirea de baraje şi rampe în zone accesibile ;
• asigurarea din timp a forţelor şi mijloacelor necesare intervenţiei şi a unui
sistem operativ de mobilizare ;
• limitarea accesului persoanelor neautorizate în zonele împădurite prin
montarea de bariere, executarea de şanţuri, etc;
• amenajarea şi marcarea locurilor de popas pentru turişti ,a spaţiilor de parcare a
autovehiculelor şi a unor vetre pentru foc din zonele frecventate de aceştia ;
• instalarea de panouri de avertizare, interdicţie ori pentru informarea publică pe
linia apărării împotriva incendiilor a cetăţenilor ;
• asigurarea ocoalelor şi cantoanelor silvice cu mijloace de primă intervenţie la
incendiu, verificarea şi menţinerea acestora în stare de utilizare;
În perioada 02 - 09 noiembrie 2011 a avut loc un incendiu la fondul forestier
aparţinând de Ocolul Silvic „Valea Vinului” – Direcţia Silvică Bistriţa, cu trei focare
(zona Vârful Căldăruşii, zona Izvorul Comarnicelor şi zona Vârful Craiului).
Incendiul a fost provocat de un foc în aer liber lăsat nesupravegheat cumulat cu
alţi factori propice propagării şi dezvoltării acestuia.
Pentru lichidarea incendiului au fost angrenate forţe de intervenţie din cadrul:
- Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud;
- Ocolului Silvic „Valea Vinului”;
- Inspectoratului General de Aviaţie – un elicopter specializat în stingerea incendiilor;
- Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a comunei Parva;
În urma incendiului au fost distruse:
- 25 hectare de litieră, resturi de exploatare şi căzături;
- 12,6 hectare plantaţie de răşinoase.
Incendiile în masă
Prin incendiu în masă se înţelege acel incendiu de mari proporţii care poate
genera consecinţe negative majore asupra desfăşurării normale a activităţilor socialeconomice,
precum şi asupra mediului înconjurător, şi care nu poate fi controlat şi
lichidat numai prin intervenţia serviciilor de pompieri constituite conform legii
Parametrii principali şi nivelurile minime de gravitate*) ce caracterizează
situaţia de urgenţă publică generată de incendii în masă sunt prezentate în anexa 1 la
H.G. nr. 1088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare împotriva
incendiilor în masă.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
1. Consecinţe produse sau iminente ale incendiilor în masă:
a) persoane decedate - 20;
b) persoane traumatizate**) - 200;
c) persoane periclitate - 1.000;
d) animale moarte - 50 tone; ameninţate - 250 tone;
e) locuinţe individuale sau apartamente distruse - 100; ameninţate - 500;
f) suprafaţa cvartal de locuinţe afectată - mai mare de 5 km2; ameninţata - 50 km2;
g) suprafaţa fond forestier afectată - 100 ha; ameninţată - 1.000 ha sau front
continuu de propagare a flăcării - 2 km;
h) suprafaţa culturi afectată - 200 ha; ameninţată - 2.000 ha sau front continuu de
propagare a flăcării - 4 km.
2. Riscul aprinderii sau producerii exploziei unor concentrări (sarcini termice
de incendiu) ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase
3. Forte de intervenţie concentrate - 200 persoane, din care cel puţin 100
specializate.
______________
*)Când s-a ajuns la unul dintre nivelurile de gravitate precizate sau exista pericolul atingerii acestuia se
activează comisia de apărare împotriva dezastrelor de la autoritatea publica locala pe raza căreia s-a produs incendiul in
masa si se pune in aplicare planul de apărare specific. Daca posibilităţile acestei comisii pentru gestionarea situaţiei
create sunt depăşite, se activează comisia judeţeana de apărare împotriva dezastrelor.
Comisia centrala pentru incendii in masa se activează când posibilităţile comisiei judeţene de apărare
împotriva dezastrelor au fost depăşite ori exista premisele sa fie depăşite sau când sunt afectate cel puţin doua judeţe.
**)Prin persoane traumatizate, in sensul prezentului regulament, se înţelege acele persoane care au suferit un
traumatism fizic sau psihic.
pag._____

c) Avalanşe
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Avalanşele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea
sau curgerea pe pantele munţilor a unor mase de zăpada, care antrenează uneori în
mişcare şi pietre, stânci, arbuşti etc. Ele sunt temute, datorită faptului uneori fac
victime omeneşti.
În munţii noştri, victimele avalanşelor sunt mai ales turiştii, schiorii şi
alpiniştii. Ele pot produce însă şi dezastre, acoperind drumuri şi blocând accesul în
unele localităţi.
I. Factorii care contribuie la declanşarea avalanşelor.
Aceştia sunt factori naturali, multipli, fiecare dintre ei având, de la caz la caz, o
contribuţie mai mare sau mai mica, cumulându-se progresiv, pana la declanşarea
avalanşei. După cum se va vedea, omul poate da "bobârnacul" final. Aceşti factori,
numiţi de unii "condiţii" sau "cauze", pot fi încadraţi în trei grupe mari:
1.1 Relieful: Este cel care reprezintă "patul" pe care se aşterne pătura de
zăpada. Deplasarea zăpezii, prin alunecare sau rostogolire, pe acest pat, deci ruperea
stabilităţii / aderentei la sol, a echilibrului, depinde de zăpada, de unele condiţii
meteo, dar bineînţeles şi de relief.
1.1.1.Inclinarea pantei: Avalanşele se declanşează pe pante cu inclinaţie intre
(aproximativ) 20 şi 55 o . Pe pantele cu inclinaţie mai mare, zăpada nu se aşează dar,
după caz, acestea pot fi "maturate" de avalanşe venite de mai sus (plecarea
"căciulii"de pe vârf sau ruperea cornişelor). Pantele mai mici de 20 o pot fi şi ele
periculoase când sunt continuarea unor pante mai înclinate, sau la baza unor vâlcele /
culoare înclinate. În funcţie de forţa unei avalanşe (cantitatea zăpezii, viteza de
deplasare) chiar şi zone plate, nu prea apropiate de panta respectiva, sau chiar
contrapantele ei pot fi periclitate. Aşadar pe ele nu se declanşează avalanşe, dar pot fi
acoperite sau "maturate" de acestea.
Firul văilor înguste, sub forma de "V", văile "de abrupt" e mai periclitat de
avalanşele spontane venite de pe versant, decât fundul/firul văilor largi, în forma de
"U". Relieful este însă doar un aspect al problemei.
1.1.2 Morfologia suprafeţei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau
concave, sunt mai periculoase ca cele în trepte. Plăcile stâncoase şi feţele înierbate
sunt mai favorabile avalanşelor. Chiar şi o pătura de ienupăr pitic, afiniş, smirdar etc.
poate deveni un pat propice glisării zăpezii. Pantele cu copaci, jnepenişuri, tufişuri,
blocuri de stanca, denivelări, sunt mai puţin periculoase, "reţinând" zăpada. Dar
uneori ele sunt acoperite, "netezite" de zăpada mai veche, care poate deveni ea însăşi
(vom vedea când şi cum) un pat de avalanşa pentru noul strat de zăpada.
1.2 Zăpada: Este desigur principala condiţie pentru declanşarea avalanşelor.
1.2.1. Grosimea stratului: Se consideră că, în medie, grosimea de peste 30 de
cm este periculoasa pentru montaniarzi. Depunerile uniforme (ninsori calme) permit
o corecta apreciere a straturilor pe o secţiune realizata în acest scop, cum vom arăta,
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
pe când ninsorile cu vânt produc depuneri neuniforme, extrem de periculoase.
Acestea din urma produc cele mai multe victime.
1.2.2 Densitatea: Pe lângă grosimea stratului, contează mult şi densitatea, căci
variaţia ei e foarte mare: 1 metru cub de zăpada "pulver" are sub 50 kg, în schimb 1
metru cub de gheata are peste 900 kg. Prin urmare, un strat de zăpada "fin"
echivalează ca şi masa cu un strat de "pulver" de peste 10 ori mai gros!
1.2.3. Structura microscopică (forma cristalelor, procentul de apa în stare
lichida şi gazoasă, variaţia lor în cadrul aceleaşi pături de zăpadă) are rol determinant.
Ea variază în funcţie de condiţiile meteo din timpul ninsorii şi în plus suferă
transformări importante în timp. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zăpada
uscata ("pulver"), când stratul nou nu s-a tasat şi nu s-a "sudat" de baza. Periculoasă e
zăpada uscată granuloasa, apăruta prin transformarea în timp, în anumite condiţii, a
celei "pulver". Uneori însă, mai ales primăvara, ninge direct cu zăpada "uscata"
granuloasa. La ninsorile cu zăpada umedă, grea, căzute pe o suprafaţă îngheţata,
zăpada proaspăta se solidarizează cu aceasta. Căzuta însă pe o suprafaţa cu solul
neîngheţat, umed, deşi rămâne compacta, zăpada proaspăta nu adera, riscând "sa
plece". Periculoasa e şi zăpada devenita umeda, grea, prin încălzirea brusca a vremii.
1.3 Condiţiile meteo: Ele influenţează structura intima a zăpezii, a fiecărui
strat, relaţia dintre straturi şi adeziunea zăpada-sol.
1.3.1. Temperatura. Frigul sub 0 o C nu permite realizarea unei coeziuni intre
fulgii de zăpada (cristale) şi nici cu stratul anterior sau cu solul. Zăpada e "uscată",
"prăfoasa" sau "pudroasă",("Pulverschnee" în germana, "neige poudreuse" în
franceza, "powder snow" în engleza, dar nu "prafuita", cum greşit au tradus-o unii,
caci nu e murdărita cu praf!). E caracteristica avalanşelor "tip pulver" din plină iarnă.
Încălzirea vremii, când se produce moderat, progresiv, favorizează tasarea stratului
nou de zăpada şi mărirea coeziunii interne a lui (dintre cristale) precum şi "sudarea"
cu stratul mai vechi, reducându-se riscul de avalanşa pe interfetze. Când încălzirea se
produce brusc şi puternic, cu vânt, front cald ("foehn","chinook") sau cu ploaie,
zăpada se înmoaie, devine apoasa, "grea", putând uşor aluneca pe straturile mai vechi
sau pe "pat" (stanca, iarba). Aceasta este şi cauza avalanşelor "de primăvara" din
zilele însorite, când montaniarzii cu experienţa pot aprecia pericolul în funcţie de
insolaţia pantei (ora, orientarea fata de soare
1.3.2 Vântul - asociat ninsorii - produce depuneri inegale, dar deseori continua
transportul zăpezii de la suprafaţa şi după oprirea ninsorii. Vâlcelele, culoarele, vor fi
umplute cu zăpada, iar crestele / muchiile vor rămâne de obicei libere sau doar cu
stratul vechi. în plus, vântul depune zăpada şi în alte locuri decât adânciturile
reliefului, sub forma de "placi de vânt" (germ. "Windbrett"; fr. "plaque a vent", en:
"wind slab"). Acumularea de zăpada astfel adusa şi depozitata în vâlcele sau sub
forma de placi de vânt este foarte periculoasa (vom reveni), fiind de obicei mai
instabila decât cea depusa obişnuit, prin ninsoare liniştita şi de asemenea fiind mai
greu de recunoscut.
Vântul acţionează şi prin faptul ca formează cornişe pe creste care, prin rupere,
pot declanşa avalanşe, prin "spargerea" plăcii de vânt de sub cornişa.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
II. Mecanismul de declanşare a avalanşelor.
Stratul de zăpadă aderă la sol sau la stratul depus anterior mai mult sau mai
puţin, în funcţie de factorii descrişi anterior. Consolidarea dintre stratul nou şi cel
vechi se produce lent, în 2-3 zile sau chiar mai multe, reducând progresiv riscul de
declanşare spontana, care este foarte mare imediat după ninsoare. Dar riscul nu
dispare de tot! Aderenţa menţine pătura de zăpadă; greutatea (mai exact componenţa
paralela cu panta a greutăţii zăpezii) tinde sa învingă aderenta la sol sau coeziunea
dintre straturi. Avalanşa se declanşează când se rupe echilibrul forţelor. Aceasta se
poate produce prin doua mecanisme:
a. Scăderea aderentei (= forţa de frecare, intr-o modelare mecanica a cazului)
Are loc prin metamorfoza destructiva, apariţie de cristale granuloase ("zahar") sau
prin creşterea temperaturii (topire), care diminuează forţa de atracţie/contact intre
cristale.
b. Creşterea greutăţii masei de zăpada dincolo de limita în care o poate
compensa aderenta. Creşterea greutăţii poate fi o creşterea propriu-zisa de greutate a
stratului de zăpada (de regula prin noi depuneri), când se autodeclanşează (avalanşe
spontane). Sau prin adăugarea altor forte (cauzate de căderi de cornişe, trecerea unor
turişti, schiori, capre negre, strigate, zgomote, explozii, vânt puternic etc.) - când
pornesc avalanşe provocate.
Locul/planul de alunecare nu e întotdeauna o interfaţa dintre straturi, ci uneori
poate fi chiar în interiorul unui strat devenit fragil. De asemenea, nu întotdeauna
fractura păturii de zăpada se produce la locul de trecere a turiştilor, schiorilor. Se
poate produce şi la distanta, dar nu mare, zeci de metri, în zone unde intervine şi
"patul" avalanşei (de ex. la racord al pantelor, mai ales în zonele convexe).
Greutatea suplimentara reprezentata de oameni măreşte tensiunile interne, "stresul"
din pătura de zăpada data de metamorfoza interna, stratul superficial acţionând ca un
resort.
Pe pantele cu inclinaţie mare - în jur de 45 grade - autodeclanşarea se produce
la cantitatea mai mici de zăpada şi prin urmare se "descărca" mai des. Pe pantele mai
line e necesara o cantitate mai mare pentru a rupe echilibrul, dar potenţialul
distructiv este mai mare din cauza energiei potenţiale mai mari.
Avalanşa pornita, evoluează nu numai în funcţie de înclinarea pantei şi masa de
zăpada, ci şi de morfologia pantei, de tipul zăpezii şi de mulţi alţi factori. Evoluţia
depinde şi de procesele interne ce se petrec în masa de zăpada în alunecare.
Cristalele de zăpada se modifica, devenind în majoritatea tipurilor de avalanşe o
pudra fina, cu forţa de frecare redusa intre particule şi deci cu o mare "fluiditate", ce
duce la o mare viteza de curgere a avalanşei. Dar detalii despre fiecare tip de
avalanşa afla intr-un capitol viitor.
De reţinut 3 situaţii când pericolul de avalanşe e maxim:
1. După ninsori recente în cantitate mare
2. După încălzirea brusca a vremii
3. După ninsori mici, dar cu vânt!
În situaţiile 1 şi 2 curg avalanşe spontane, dar desigur ca e foarte uşor de a fi
produse de imprudenţi, căci raportul greutate-aderenta e la limita echilibrului.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Aceste doua situaţii sunt în general cunoscute de către montaniarzi şi evitate, căci
sunt mai uşor de recunoscut.
Despre prima situaţie, se spune ca: "Pericolul avalanşelor persista cat timp
crengile copacilor sunt încărcate"
In a doua situaţie, când în satele de munte curg streşinile, în munţi curg
avalanşele de primăvara.
In situaţia a 3-a, se produc foarte rar avalanşe spontane, dar se produc cele
provocate şi care fac cele mai multe victime.
III. Comportarea celui prins în avalanşă
Dacă, în ciuda masurilor preventive, am fost prinşi intr-o avalanşa, şansele de
supravieţuire depind semnificativ şi de atitudinea noastră. Evenimentele se
desfăşoară foarte rapid, dar cei cu experienţa şi sânge rece pot însă acţiona lucid,
fără a se lasă paralizaţi de spaima.
1.1 Atitudinea în momentul declanşării / surprinderii de către avalanşă şi
a curgerii ei
Se trage de mânerul care declanşează umplerea cu aer a Balonului ABS sau a
balonului Holder - daca le avem.
Ne debarasam imediat de rucsac, bete, piolet.
Se "descalţă" rapid schiurile, cu excepţia cazurilor când speram intr-o ieşire
rapida cu ele spre lateral. Posibila este aceasta fuga, când avalanşa e spontana, vine de
sus, mai ales daca e umeda, care ştim ca e mai lenta. Daca am declanşat-o noi, sunt
mici şansele de a ne menţine la suprafaţa ei în poziţie verticala pe schiuri şi de a ieşi "la
mal".
În timp ce avalanşa curge, se recomanda mişcări energice de înot, pentru a ne
menţine la suprafaţa zăpezii.
1.2 Atitudinea în şi după momentul opririi avalanşei
Când avalanşa se opreşte, dacă suntem sub zăpada, ne ghemuim pentru ca din
aceasta poziţie - numai din aceasta spun specialiştii ca e posibil - sa facem o detenta
brusca pentru a crea cu braţele un spaţiu cat mai mare de rezerva de aer în jurul
capului ca să respire prin el.
Antrenarea în avalanşa perturbă simţurile prin factori mecanici (rostogolirea),
psihologici (stresul) etc., încât unii nu-şi dau seama în ce poziţie sunt şi unde e
"susul" şi "josul". Ca să aflam încotro e "suprafaţa", unii autori recomandă să
scuipăm sau chiar să urinăm.
Zăpada e destul de fonoizolantă. Dar gradul în care "absoarbe sunetele" e
diferit şi merită să încercăm a ne face auziţi de salvatori. Pentru aceasta ni se
recomandă să strigam scurt şi pe ton înalt sau - daca putem - să utilizam un fluier!
IV. Consecinţele antrenării în / acoperirii de către avalanşă
A fi târât/acoperit de o avalanşă este de regulă un accident foarte grav,
deoarece în acest tip de eveniment procentul de morţi este foarte mare.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
1 Şanse de supravieţuire în avalanşă şi factorii care o determină
Din cei antrenaţi în avalanşă, o parte sunt îngropaţi. (se consideră
îngropaţi/acoperiţi, cei care au capul sub zăpadă!) Pentru ei, şansele de supravieţuire
- daca nu au murit prin traumatisme - depind de mai mulţi factori: - rapiditatea
degajării - profunzimea acoperirii-calitatea zăpezii acoperitoare şi punga de aer
păstrata-alţi factori
1.1 Timpul scurs
O statistică elveţiană (1950-1974) indică 250 de degajaţi vii din 481, una
franceză (1971- 1980) ne indică 202 degajaţi vii din 409 acoperiţi de avalanşa.
Probabilitatea de supravieţuire descreşte rapid cu trecerea timpului. Afirmaţia se
refera la cei care în momentul opririi avalanşei nu sunt deja morţi prin traumatisme.
La fiecare oră, şansele se reduc cu 50%. în momentul opririi avalanşei, marea
majoritate a celor acoperiţi sunt vii. O statistica franceza arata ca, din cei degajaţi în
primele minute, au fost scoşi vii 9 din 10. După o jumătate de ora şansele scad la
50%, iar după 4 ore din cei dezgropaţi mai trăiesc numai 5 - 10 %.
O statistică franceză arată că 71% (112 din 156) dintre cei vii, au fost găsiţi de
coechipieri/martori ai avalanşei, şi abia 13% (20 din 156) prin "ajutor extern". Asta
arata importanta catarii imediate dar şi rolul spaţierii intre coechipieri în zonele
periculoase şi al dotării fiecăruia cu cele necesare catarii/degajării, pentru a interveni
rapid.
1.2 Profunzimea acoperirii
Mai mult de jumătate (56% după o statistica franceza) din cei îngropaţi au fost
găsiţi la mai puţin de 1 m sub zăpada (33% sub 50 cm!) 1/3 din cei îngropaţi erau la
adâncime mai mare de 1,50 m şi doar 18% la mai mult de 2 m.
Profunzimea influenţează şansele de supravieţuire: Din cei acoperiţi de mai
puţin de 1 m de zăpada, 75 erau încă vii la o ora după accident, ceea ce arata
importanta acţiunii rapide de căutare - degajare de câtre cei scăpaţi teferi din
avalanşa sau ramaşi în afara ei (rolul spaţierii!).
1.3 Calitatea zăpezii acoperitoare
Zăpada conţine mai mult sau mai puţin aer (si este mai mult sau mai puţin
permeabila pentru aerul de deasupra) în funcţie de structura ei (cristale, granule,
etc.) şi de densitate. Zăpada pudroasă şi cea granuloasa e mai bogata în aer şi mai
permeabila decât cea umeda, grea, care se şi "betonează" rapid după oprire, astfel ca
cea "uşoara" duce mult mai lent la asfixie.
1.4 Pungă de aer păstrată de cel în cauza în momentul opririi avalanşei
permite desigur "împingerea" mai departe în timp a momentului asfixiei lente
posibile (chiar daca zăpada e puţin permeabila pentru aer) si, în plus, ii cresc şansele
de a se degaja singur sau de a fi găsit viu.
1.5 Alţi factori: îmbrăcămintea, încălţămintea (dacă sunt uscate, riscul de a
muri prin hipotermie e mai mic), starea de sănătate, antrenamentul fizic şi psihic,
starea de conştienta sau inconştienta în momentul opririi avalanşei, rapiditatea
transportului la spital (nu toţi cei dezgropaţi vii sunt salvaţi!) etc.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
2 Cauzele decesului în avalanşă
Este adevărat ca "lipsă de aer" este cauza cea mai frecventă, dar nu este
singura, cum cred mulţi din cei neavizaţi.
2.1 Traumatismele Se produc prin mai multe mecanisme.
Traumatisme mecanice. Avalanşa poate lovi victima de stânci, de copaci etc.
De asemenea, în avalanşele cu placi de zăpada îngheţata, acestea pot produce
traumatisme mortale. –
Barotraume. şi în lipsa lovirii cu / de corpuri dure, pot apărea traume grave,
prin presiune. În funcţie de configuraţia terenului, unele avalanşe se desfac şi se
opresc sub forma de evantai, dar în cele care sunt "strânse" intre doi versanţi
apropiaţi, ca intr-un gat de pâlnie, apare o presiune imensa, ce poate fi mortala.
Avalanşele "umede" pot provoca traume grave fără a fi "strânse" de
configuraţia terenului, prin greutatea mare a maselor de zăpada, ce au astfel o mare
forţa de izbire/presiune chiar şi la viteza mica. Chiar oprite pe loc, avalanşele cu
zăpada uda, grea, pot "zdrobi" victimele îngropate, prin greutatea zăpezii ce le
acoperă (aproape 1 tona / metru cub la zăpada umeda tasata!).Si avalanşele cu
zăpada uscata pudroasă ("cu nor") pot produce barotraume, prin "efectul de suflu",
putând provoca leziuni dinspre exterior, dar şi dinspre interiorul organismului
("explozia plămânilor").
2.2 Asfixia imediată - se poate produce prin mai multe mecanisme.
- Poate apărea obstrucţia cailor respiratorii superioare cu zăpada sau conţinut
gastric (mulţi din cei luaţi de avalanşa vomează).
- Avalanşele "grele" pot şi ele produce asfixie imediata prin compresia
toracelui şi / sau abdomenului, împiedicând mişcările respiratorii şi amorsând alte
reacţii nedorite în organism. - Asfixia imediată pot produce şi avalanşele pudrase cu
nor. "Aerosolii" (microparticule de zăpada) inspiraţi pot produce fie o blocare a
muscarilor respiratorii (oprirea respiraţiei) prin bronhospasm reflex, fie un fel de
înec la nivelul alveolelor pulmonare.
2.3. Asfixia lentă - este cea mai frecventă cauza de deces în avalanşe, prin
insuficienţa oxigenului din aerul inspirat, care nu se reîmprospătează suficient şi
deci se viciază treptat, în funcţie de rata de consum şi mai ales şi de factorii anterior
amintiţi (distanţa faţă de suprafaţa, "pungă de aer" creată la oprire, conţinutul de aer
al zăpezii, permeabilitatea stratului de zăpada acoperitor etc.).
2.4 Hipotermia. Moartea celui îngropat de avalanşa se produce rar prin acest
mecanism. Apare la cei ce nu sunt grav afectaţi de celelalte mecanisme (asfixie,
traumatisme) dar nu sunt degajaţi rapid, mai ales daca au îmbrăcămintea de pe piele
umeda. Zăpada izolează de frig iar cei în cauza sunt de obicei bine echipaţi. Aşa că
putini ajung sa moară în acest fel (în apa rece, hipotermia se produce mult mai
rapid!)
Hipotermia în avalanşa se produce lent. Se reduc funcţiile vitale, nevoile
organismului în oxigen şi energie similar cu... hibernarea. Aceasta este explicaţia
oferita de mulţi medici şi pentru rezistenta incredibil de lunga a multor victime la
lipsa de aer/oxigen din zăpada avalanşei. Dar e nevoie de atenţie după degajarea
acestor victime din zăpada protectoare de frig: în funcţie de temperatura atmosferica
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
şi de vânt, viteza de scădere a temperaturii corporale ajunse la 6-9 grade/ora şi era/
poate fi cauza unor decese post salvare din avalanşa, alături de alte cauze: sindromul
de strivire (rinichi blocaţi).
2.5 Şocul psihic. Conştientizarea perspectivei iminente a morţii în momentul
antrenării de către o avalanşă poate produce o reacţie psihica atât de puternica încât
se ajunge la deces. Este însă o cauza foarte rara de moarte în avalanşa (2%).
V. Măsuri de prevenire a avalanşelor
În domeniul avalanşelor, ca şi în medicină, e mult mai eficient a preveni decât
a trata. În munţii noştri, avalanşele nu iau cel mai mare tribut de vieţi omeneşti.
Măsuri de prevenire:
- stabilirea cât mai exactă a zonelor periculoase;
- interzicerea construcţiilor şi activităţilor în zonele expuse;
- conştientizarea riscurilor avalanşelor;
Măsuri speciale de protecţie a unor căi de comunicaţii şi a construcţiilor în
zone cu grad înalt de risc:
Masuri temporare de protecţie:
- reglementări (interdicţii de acces şi circulaţie, evacuare când exista risc iminent);
- declanşări artificiale a avalanşelor, cu metode specializate, de obicei cu mijloace
explozive (tir de artilerie militară sau cu lansatoare speciale, lansare de explozibil
din elicopter, din teleferice speciale sau cu săniuţe speciale etc.)
Măsuri permanente de protecţie:
Apărare pasivă prin: lucrări genistice de deviere, frânare sau oprire a
avalanşelor:
- deviere - copertine - care deviază avalanşele pe deasupra şoselelor sau liniilor
ferate; - etrave (ziduri) de deviere intr-o parte sau bilateral;
- frânare - colţi din beton armat (borne) de 5-6 m., pentru a disipa, pentru a
"ucide" avalanşa;
- oprire - ziduri, unul sau în serie - perpendiculare pe direcţia avalanşei.
Uneori sunt colmatate de zăpada ninsă în cantităţi mari şi avalanşele pot trece
peste ele.
Apărarea activă: - constă în măsuri de fixare a zăpezii în zona "de plecare",
prin modificarea terenului: drenaje, mici ziduri, parapete, îmbinate cu împădurire
eficienta şi ecologică.
Acţiunile preventive şi de intervenţie sunt asigurate de către Serviciul
Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.
În anul 2010 şi anul 2011 nu au fost semnalate avalanşe care să producă
victime sau să producă pagube materiale.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
d) FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ
d. 1.) Cutremure de pământ
Caracteristica generalã a cutremurelor din România, este aceea cã, în general,
sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curburã a
Carpaţilor, la confluenţa plãcii geologice est-europene şi respectiv a stratului subgeologic
Moerian şi Inter-Alpin.
Profunzimea medie a epicentrelor se situeazã la 100-150 km adîncime, cu
magnitudinea de pânã la M = 7 pe scara Richter, intensitãţi de pânã la VII - VIII pe
scara M.S.K. (Medvedev - Spoheuer - Karnik).
Datele statistice aratã cã periodicitatea cutremurelor de mare amploare în
Vrancea, este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismicã intensã.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă muntoasă şi depresionară care
nu este supusă fenomenului seismic. De acea analizăm cutremurul ca un dezastru cu
caracter general şi nu specific judeţului nostru. Judeţul nostru este situat în zona de
intensitate de gradul VI- pe scara MERCALII.
Grad
Richter Mercalli
CARACTERISTICI ALE SCÃRILOR DE INTENSITATE
Efecte aproximative la suprafaţa terenului
Raza de
propagare
Energie
eliberatã
(ergi)
1 2 3 4 5
I
Cutremure imperceptibile, înregistrate numai de
seismografe
10
2-3
13 -
10 14
II
Cutremure foarte slabe, simţite de oameni foarte
sensibili, în stare de repaus sau locuind la etajele
superioare ale clãdirilor.
3 - 3,5 III
Cutremure slabe percepute de oameni aflaţi în repaus
în interiorul clãdirilor
9,5x10 15
4x10 17
Cutremure moderate, simţite de majoritatea
persoanelor, chiar în mers sau la serviciu. Vibraţiile
3,5 -4 IV
seamãnã cu cele produse de trecerea unu vehicul
greu. Uşile şi geamurile vibreazã, obiectele
suspendate se clatinã uşor, mobila trosneşte. Pot
apare fisuri mici la tencuialã.
Cutremure destul de puternice, simţite de toate
persoanele din locuinţã şi majoritatea din exterior.
30 km
4-4,5 V
Obiectele suspendate oscileazã, cele mici nefixate se
rãstoarnã, uşile şi ferestrele deschise se închid şi se
deschid, geamurile vibreazã şi se pot sparge. Se
produc mici crãpãturi în tencuialã.
45 km
6x10 17 -
8,8x10 18
Cutremure puternice. Oamenii se trezesc din somn.
Obiectele se rãstoarnã iar cele grele se deplaseazã. Se
4,5-5 VI produce panicã, unii oameni pãrãsesc locuinţa.
Degradãri moderate în elementele nestructurale ale
construcţiilor
80 km
pag._____

5-5,9 VII
6-6,9 VIII
7-7,5 IX
7,5-7,9 X
8 XI
8,1-8,9 XII
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Cutremure foarte puternice. Cad obiecte, clopotele
bisericilor sunã. Panicã, majoritatea oamenilor
părăsesc locuinţa. La clãdirile slab executate se
produc avarii sau distrugeri. Coşurile de fum se
dislocã sau se prãbuşesc. La clãdirile proiectate
antiseismic, avarii moderate.
Cutremure extrem de puternice, distrugãtoare.
Mobilierul se deplaseazã sau se rãstoarnã.Arborii se
pot rupe. Toate construcţiile sunt avariate. Avarii
majore şi distrugeri la clãdirile obişnuite, fãrã
asigurare antiseismicã sau defectuos executate.
Structurile antiseismice suferã avarii moderate.
Zidurile de umpluturã se dãrâmã. Coşurile fabricilor
suferã avarii sau se pot prãbuşi. Monumentele se
rãsucesc sau chiar se prãbuşesc. Apele se tulburã. Se
instaleazã panica.
Cutremure dezastruoase. Clãdirile cu asigurare
antiseismicã moderatã - în mare numãr - se dãrâmã
parţial sau se prãbuşesc. Avarii însemnate la
structurile de rezistenţã proiectate antiseismic, se
distruge zidãria de umpluturã. Ornamentele şi
acoperişurile se deplaseazã şi cad. Apar falii şi se
produc alunecãri de teren. Se pot produce accidente
tehnologice.
Cutremur pustiitor. Cea mai mare parte a clãdirilor
proiectate antiseismic se prãbuşesc parţial sau în
totalitate ori suferã avarii importante. Zidãria de
umpluturã este azvârlitã şi se produc avarii la
capetele stâlpilor. Stâlpii metalici se înconvoaie.
Şinele de cale feratã se deformeazã. Degradãri
importante la baraje. Apar falii şi alunecãri de teren,
se surpã malurile şi falezele.
Se distrug majoritatea construcţiilor proiectate
antiseismic (clãdiri, construcţii speciale, construcţii
industriale, drumuri etc.).
Cutremur catastrofal.
Catastrofã seismicã totalã. Modificare radicalã a
structurii scoarţei terestre.
150 km
270 km
350 km
480 km
570 km
700km
9,5x10 18
4x10 20
6x10 20
8,8x10 21
9,5x10 22
4x10 23
6x10 23
8,8x10 24
NOTÃ: Distanţa maximã de propagare se asociazã numai pentru cutremurele cu focarul în zona Vrancea şi
reprezintã distanţa pânã la care apar pagube materiale sau victime umane pe direcţia de propagare a seismului.
pag._____

d2) Alunecările de teren
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Reprezintă o deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri,
pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare.
În evaluarea riscului alunecărilor de teren se urmăresc următoarele:
caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot
apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene
meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai răspândit
fenomen geologic.
predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi
consecinţele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei
geografice.
factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi
munţilor, drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu fundaţii slabe,
conducte aeriene sau îngropate.
efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de
comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau forestiere;
pierderi umane.
măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea
unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor.
măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată,
realizarea unui şi stem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare.
măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală, adăpostirea de
urgenţă a persoanelor sinistrat.
instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi.
În judeţul Bistriţa-Năsăud alunecările de teren se manifestă pe arii restrânse.
Zonele unde se manifestă alunecări de teren care pun în pericol locuinţe şi anexe
gospodăreşti sunt:
- Localitatea Parva – zona „La case”, alunecare de teren în activă în prezent dar
care pune în pericol un număr de 12 gospodării, o grădiniţă şi accesul în localitatea
Parva pe drumul judeţean;
- Localitatea Feldru, zona „Dealul Cip”, alunecare de teren care a afectat un
număr de 10 gospodării.
A mai fost afectată de alunecări de teren infrastructură rutieră pe porţiuni mici,
în special drumuri judeţene şi comunale.
pag._____

Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
Tipul evenimentului
Alunecări
de teren
Alunecări
de teren
Inundaţii/
Alunecări
de teren
Inundaţii/
Alunecări
de teren
Inundaţii/
Alunecări
de teren
Inundaţii
Alunecări
de teren
Perioada
Localităţi
afectate
29.01.2009 Ilva Mică
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SINTEZA ALUNECĂRILOR DE TEREN PRODUSE ÎN ANUL 2009
Persoane
afectate
decedaţi
răniţi
evacuaţi
animale moarte
Gospodării
case
anexe
fântâni
obiective social economice
Drumuri afectate
DN DJ DC Străzi
km km km km
17.03.2009 Sîngeorz-Băi 0,5
09-13.04.
2009
11-12.06.
2009
23-27.
06.2009
06.08.2009
Şieuţ 2 1 2
Spermezeu
Ciceu
Mihăeşti
Poiana Ilvei
Leşu
Maieru
Sîngeorz Băi
0,23
1 0,7 1
localităţi fără linii telefonice
Localităţi fără energ. electrică
1 3,5 2,5 9 6
1 3 12
linii aeriene de medie tensiune
linii aeriene de înaltă tensiune
posturi de transformare
linii el. căi ferate
Trasee aeriene telecomunicaţii
Posturi trafo
Construcţii hidrotehnice avariate
Poduri / podeţe
căi ferate
Suprafeţe culturi agricole (ha)
Observaţii
pag.____

Nr. crt.
1
2
3
4
Tipul evenimentului
Alunecare
teren /
inundaţii
Alunecare
teren
Alunecare
teren
Alunecări de
teren
Perioada
Localităţi afectate
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SINTEZA ALUNECĂRILOR DE TEREN PRODUSE ÎN ANUL 2010
Persoane
afectate
decedaţi
răniţi
evacuaţi
animale moarte
case
Gospodării
anexe
fântâni
obiective social economice
Drumuri afectate
DN
DJ
DC
Străzi
km km km km
04.01.2010 Feldru 3
07.01.2010 Ilva Mică 1 1
26.01.2010 Nuşeni 2 1
10.04.2010 Nuşeni 1
localităţi fără linii telefonice
Localităţi fără energ. electrică
linii aeriene de medie tensiune
linii aeriene de înaltă tensiune
posturi de transformare
linii el. căi ferate
Trasee aeriene telecomunicaţii
Posturi trafo
Construcţii hidrotehnice avariate
Poduri / podeţe
căi ferate
Suprafeţe culturi agricole (ha)
Observaţii
pag.____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Secţiunea a II-a
ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE
Conform H.G.804/2007, sunt stabilite măsurile pentru controlul activităţilor
care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe
periculoase, în scopul prevenirii acestor categorii de accidente şi al limitării
consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii
mediului.
În baza clasificării, la nivelul Judeţului Bistriţa – Năsăud, operatorii
economici care pot provoca accidente tehnologice sunt prevăzuţi în Tabelul de mai
jos:
Judet
BN
a) Riscuri industriale
Obiectivele SEVESO II din judeţul Bistriţa-Năsăud
Statut
sevoso
(RM /
rm)
Rm
- la limita
inferioară
cod
ampl
asam.
RO-
001_
BN
denumire
amplasam.
SC
PLASTSIST
EM SA
localitate
Crainimăt
DN 15A
Km.54+500
adresa amplasament
strada
nr.
cod postal
latitudine
(grd/min/se
c)
longit.
(grd/min/
sec)
47/03/35 24/25/10
Substanţe nominalizate Substanţe nenominalizate
denumire
substanţă
cantitate
prezentă
(kg)
categoria de
substanţă
Periculoase
pentru
mediu
denumire
substanţă
Pentan
domeniu de activit.
Fabricarea de panouri
termoizolante
fraze de risc cantitate prezenta (kg)
R12, R65, R66,
R67, R51/ R53
21,91
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
.b) Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase:
Produsele periculoase sau substanţele periculoase ( S.P.) sunt acele produse
chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferată, datorită
unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii
chimice neprevăzute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau
altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de
gaze, vapori toxici sau răspândiri de substanţe periculoase pe sol şi în mediul
înconjurător.
Având ca documentaţie de lucru “GHIDUL MĂSURILOR DE
URGENŢĂ“ pe timpul transportului mărfurilor periculoase, în eventualitatea
producerii unui accident / incident conducătorul vehiculului, pentru limitarea
consecinţelor pericolului prezentat de acesta, va proceda la evaluarea situaţiei şi va
anunţa imediat organele în drept, pentru a se lua măsuri operative de intervenţie. De
asemenea, acesta trebuie să identifice:
- denumirea substanţei sau obiectului periculos, clasa, numărul ONU;
- descrierea proprietăţilor fizice ( cu indicarea culorii, a mirosului, legate de
aspectul pierderii sau scurgerii );
- natura pericolului prezentat de substanţa periculoasă sau obiectul
periculos, efectele acestuia, inclusiv cele asupra mediului;
- echipamentul de protecţie;
- măsuri de securitate pe care trebuie să le aplice;
- în caz de pierderi de produse sau deversări uşoare, se menţionează dacă
substanţele transportate reacţionează periculos cu apa;
- măsuri de prim ajutor.
Bazându-ne pe datele de identificare a operatorilor economici clasificaţi de la
Pct. A şi a avizelor solicitate de beneficiari, privind transportul de deşeuri
periculoase la nivelul judeţului au fost identificaţi următorii agenţi economici surse
de risc CHIMIC deţinători de substanţe periculoase:
• SC CRISTIRO SA BISTRIŢA
• SC TERAPLAST GP SA BISTRIŢA
• SC ROMBAT SA BISTRIŢA, Str. Drumul Cetăţii, Nr. 6 producător
de acumulatori şi generator de acumulatori deşeu valorificaţi la SC
REBAT SA COPŞA MICĂ Str. Sibiului, Nr. 25, Jud. SIBIU
• SC DANSTEEL GROUP BECLEAN
pag._____

Nr.
crt.
Localitatea Data
1 Dumitra
2 Herina
3
Beclean –
SC Dan
STEEL
Group SA
11.03.
2008
05.06.
2008
12.12.
2011
c) Poluarea apelor
Nr.
crt.
1.
2.
3.
Tipul de
accident
Accident
rutier
Accident
rutier
Incident de
mediu
Tipul de
industrie*
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Evenimente pe linie de dezastre tehnologice
Tipul de
activitate
Transport
de mărfuri
periculoase
Transport
de mărfuri
periculoase
Descărcare
substanţe
periculoase
Substanţă(e)
implicată (e)
Victime
Decedaţi Răniţi/intoxicaţi Evacuaţi
motorină 0 0 0
motorină 0 0 0
Acid
clorhidric
(32%)
0 0 0
PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
DENUMIRE LOCALIZARE CARACTERIZARE
S.C. “AQUABIS” S.A.
.BISTRIŢA
- Evacuare S.E. I
- Evacuare S.E. II
- Evacuare directă
S.C. “AQUABIS” S.A.
BECLEAN
- Evacuare S.E.
S.C. “AQUABIS” S.A.
NĂSĂUD
- Evacuare S.E.
- Evacuare directă
II.1.24.4./590
II.1.24.4./578
II.1.24.4./576
II.1./1010
II.1./694
II.1./668
Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate menajere şi industriale
(industria textilă, de prelucrare a lemnului, alimentară, industria construcţiilor de
maşini, industria sticlei, a maselor plastice , teracotă,acumulatori, cabluri,electrice).
În cursul anului 2002 au apărut depăşiri la următorii: suspensii, CBO5, NH4 + , Fe, Pb,
cianuri, zinc, detergenţi, azotiţi, CCO-Cr, azotaţi, substanţe extractibile.
Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate menajere şi industriale
(“Avicola” Beclean, industria alimentară. În anul 2002 au fost înregistrate depăşiri la
următorii indicatori: CCO-Cr, CBO5, suspensii, NH4 + , Fe, detergenţi, substanţe
extractibile.
Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate menajere şi industriale
(industria alimentară, industria maselor plastice). In anul 2002 au fost înregistrate
depăşiri la următorii indicatori: CCO-Cr, CBO5, NH4 + , substanţe extractibile.
pag._____

Nr.
crt.
1
4.
5.
6.
S.C. “AQUABIS” S.A
SÂNGEORZ-BĂI
- Evacuare S.E.
- Evacuare directă
S.C. “AQUABIS” S.A.
Rodna
S.C. “DAN STEEL” S.A.
BECLEAN - IAZ
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
II.1./390
II.1./391
II.1./260
II.1./1010
Ape uzate orăşeneşti, cu încărcări specifice apelor uzate orăşeneşti. Faţă de NTPA-
001/2002 apar depăşiri la indicatorii: CCO-Cr, NH4 + , detergenţi, substanţe
extractibile.
Ape uzate menajere, cu încărcări specifice acestui tip de ape. S-au înregistrat
depăşiri la indicatorii: suspensii, CCO-Cr, CBO5, NH4 + , substanţe extractibile.
Ape uzate industriale (industria metalurgică).
Din anul 2009 a fost închis, este în proces de ecologizare
Instituţii publice şi Operatori economici deţinători de deşeuri periculoase pentru om şi mediu
Denumirea agentului
economic
SC LUKOIL
DOWNSTREAM SRL
Satu Mare
Depozit Năsăud
Localitate Adresa, telefon
Năsăud
2 SC COMELF SA Bistriţa
3
4
S.C. AQUABIS S.A.
Bistriţa Năsăud
SC ROMBAT SA
Bistriţa
Bistriţa
Str. G. Cosbuc, nr.
219
Tel. 360711
Str. Industriei, nr. 4
Tel 234462
str. Parcului, nr. 1
Tel 214014
Drumul Cetăţii,
nr. 6,
234011, 234010
Persoana
de contact
Tanc
Valer
Souca
Nicoleta
Dorina
Chiş
Marin
Lantos
Tipul de
deşeu
periculos
Nămol din
separatorul
de produse
petroliere
Reziduuri
petroliere
Deşeuri de
vopsele si
lacuri
Nămol
chimic
Deşeuri cu
plumb
Acumulatori
uzaţi
Cantitatea Concentraţia
121 kg
526 kg
280 kg
Modul de
depozitare
Separator
produse
petroliere
Recipient
metalic
Stoc, la sediul
unităţii
5 tone in stoc
Aprox.12
tone
78 tone
In stoc
Se valorifică
la S.C.
REBAT S.A.
Copşa Mică
Obs.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
TIPURI DE POLUANŢI EVACUAŢI ÎN APELE DE SUPRAFAŢĂ
ŞI ÎN APELE SUBTERANE:
- suspensii, substanţe organice, cloruri, sulfaţi, calciu, fier, zinc, mangan, cupru,
plumb, cianuri, amoniu, azotaţi, azotiţi, detergenţi, substanţe extractibile, reziduu fix.
Lucrări hidrotehnice speciale (iazuri de depozitare: gestionarea deşeurilor etc.)
cu risc asupra calităţii apei. Identificare. Caracterizare generală.
1. Iazul Valea Glodului are în component mai multe categorii de construcţii după
cum urmează:
- Barajul de amorsare ce reprezintă principala construcţie.
- Baraj de picior aval ce reprezintă un element de siguranţa în caz de accident
hidrotehnic al barajului de amorsare.
- Sistem de transport şi de distribuţie a tulburelii, acesta fiind dezafectat.
- Instalaţie de captare şi tranzitare a debitului de servitute reprezentată prin sonde
inverse cu debuşare în zona aval baraj în canal cu deversor triunghiular pentru măsurarea
debitelor evacuate.
- Sistem de evacuare a apelor rezultate din ploi şi viituri reprezentat prin sonde
inverse şi descărcător de ape mari cu debuşare în aval baraj.
Caracteristicile constructive ale barajului sunt:
• Cota plajei 722,80 m.
• Cota coronamentului 723,60 m.
• Cota finala a coronamentului 740,00 .
• Suprafaţa barajului 3,5 Ha.
• Suprafaţa iazului până la baraj 12,7
• Canal de garda versant nordic, 375 m.
• Canal rapid, versant nordic, 350 m
• Canal tranzitare valea Glodului, 350 m
• Pereu descărcare dig principal, versant sudic, 200 m.
• Canal garda versant estic, 300 m
2. Iaz de decantare Anieş - aflat în conservare. Iazul este amplasat pe malul
stâng al râului Someşul Mare în loc. Anieş, com. Maieru.
Acumularea este de tip lateral, închisă cu un dig perimetral, rezultat din procesul de
flotaţie, cu o înălţime de 25 m si lungime de 900 m. În general, corpul digului este bine
sistematizat şi stabilizat. Pe berme şi taluze s-au plantat arbuşti. Pe malul stâng al râului
Someşul Mare s-a executat o lucrare de apărare de mal din casete prefabricate umplute cu
piatră.
Pentru evacuarea apelor rezultate din precipitaţii sunt prevăzute sonde inverse cu
debuşare în zona aval.
3. Iazul de decantare de la S.C .DAN STEEL GROUP SA Beclean. Iazul decantor
este amplasat în localitatea Beclean, pe platforma industrială în zona de sud-vest a
localităţii Beclean. Distanţa până la râul Someşul Mare este de peste 700 m.
Acest iaz este încadrat ca depozit de deşeuri nepericuloase şi s-a sistat acţiunea de
depunere în luna iulie 2009.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Iazul de decantare a fost realizat în anul 1991. Pentru siguranţa iazului şi implicit a
zonei a fost prevăzut un dig de contur. Etanşarea la baza iazului a fost realizată cu un ecran
de argilă cu grosime de 0,5 m.
Iazul a fost împărţit în două compartimente având un volum total de 61.660 m3.
Sistemul de depunere a şlamului rezultat în urma operaţiilor de decapare s-a realizat
prin pompare. Hidrotransportul s-a realizat prin intermediul unei conducte din otel. După
decantare apa limpezită din iaz a fost deversată în reţeaua de canalizare pluvială din
incintă prin intermediul unei conducte.
PRINCIPALELE POLUĂRI ACCIDENTALE PRODUSE ÎN
JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD
Sursa Tip de
poluare
1. S.C. “AGROINDUSTRIALĂ”
S.A. LECHINŢA
- Ferma zootehnică Lechinţa 1996)
- poluare
accidentală;
2. S.C.“COMPATRIK”S.R.L.
REBRIŞOARA
Depozit carburanţi Năsăud (2001)
3. S.C. “INTEX” S.A. NĂSĂUD
- Centrala termică (2001)
4. PERIMETRUL MINIER
COBĂŞEL
5. R.A.J.A. “AQUABIS” BN
- Staţia de epurare ape uzate
orăşeneşti
- poluare
accidentală;
- poluare
accidentală;
- poluare
accidentală;
- poluare
accidentală;
Substanţe
poluante
- substanţe
organice şi amoniu;
- produse
petroliere;
- produse
petroliere;
- suspensii, Mn,
Cu, Fe, Zn;
- substanţe
organice, amoniu;
Zone/Ecosisteme afectate
- Valea Lechinţei – II.1.24.6.4.,
Hm=27 – Dipşa amonte
confluenţă Şieu, H=0;
- Valea Podului (afluent de
dreapta al râului Someşul
Mare) şi râu Someşul Mare de
la Hm=692 şi aval;
- Valea Podului – până la 30m
amonte de confluenţa cu râu
Someşul Mare;
- Pârâul Fluieroasa, pârâul
Cobăşel şi râu Someşul Mare;
- Râul Bistriţa, II.1.24.4.,
Hm=578, până la confluenţa cu
râul Şieu – II.1.24.;
d) Muniţie neexplodată
În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind protecţia civilă în România,
asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor
armate se execută de către subunitatea specializată şi specialişti pirotehnicieni din
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa-Năsăud potrivit
instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea
terenurilor de muniţiile rămase neexplodate (OMAI 707/20.06.2005).
Muniţiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, în
condiţiile contactului cu acestea. Pentru prevenirea accidentelor în rândurile populaţiei,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa-Năsăud ia
următoarele măsuri :
a) organizează expuneri în şcoli, instituţii publice şi la agenţii economici pentru
informarea asupra pericolului pe care îl prezintă descoperirea muniţiilor rămase
neexplodate. Cu acest prilej, se prezintă modul de comportare faţă de aceste muniţii,
precizându-se în special ceea ce este interzis, respectiv :
1. atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte ;
2. ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe;
3. comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase ;
4. lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă ;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
5. introducerea muniţiilor în foc;
6. topirea elementelor metalice de muniţii;
7. tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură;
8. folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte ;
9. utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri artizanale;
10. demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente ;
11. folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii, cum sunt: grenadele,
proiectilele şi focoasele sau alte elemente ale acestora ;
b) Explicarea auditoriului şi în special copiilor, ce înseamnă sensibilitatea mare la
iniţiere a muniţiilor prin contact direct cu acestea, modul de iniţiere, în ce constă efectele
exploziilor muniţiilor şi consecinţele asupra sănătăţii oamenilor, în scopul înţelegerii de a
nu se atinge acestea de către persoane neautorizate.
c) Explicaţii despre responsabilitatea cetăţenească pe care o au, de a anunţa imediat
autorităţile locale despre descoperirea unor muniţii neexplodate pentru prevenirea
accidentelor grave ale căror victime pot fi oamenii, animalele sau alte bunuri şi să
furnizeze orice informaţie privind localizarea acestora. De asemenea, să informeze dacă
au cunoştinţă de deţinerea de către alte persoane a unor muniţii neexplodate.
d) Informarea despre măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor sau
expunerea la riscuri în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii rămase
neexplodate, avertizând asupra a ceea ce este interzis :
1. accesul persoanelor şi animalelor ;
2. executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice ;
3. aprinderea focului deschis ;
4. executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare ;
5. circulaţia vehiculelor.
e) informarea, în mod deosebit pe lucrătorii din agricultură (mecanizatori,
personalul tehnic-administrativ), despre pericolul pe care îl prezintă continuarea lucrărilor
în locurile unde există muniţii şi materii explozive neexplodate sau alte obiecte suspecte.
Pentru informarea cetăţenilor despre regulile de siguranţă şi modul de comportare
faţă de muniţiile rămase neexplodate, se utilizează toate mijloacele mass media la
dispoziţie precum şi de acordare a asistenţei de specialitate de către specialişti.
Obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii de
muniţii neexplodate :
a) să anunţe de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice locale sau
inspectoratul pentru situaţii de urgenţă despre descoperirea de muniţii neexplodate ;
b) să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite neexplodate ;
c) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea de
muniţii neexplodate ;
d) să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi muniţii neexplodate
pentru valorificarea ca deşeuri metalice ;
e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau
ornamente;
f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate ;
g) să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate.
Muniţiile se distrug în poligonul „Dorolea”
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
În anul 2005 au fost executate 19 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au
fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate 1669 elemente de muniţie
rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ
menţionate pe hartă:
- 647 cartuşe de infanterie cal 7,62 mm, an fabricaţie1912 şi 1915;
- 1 lovitură de aruncător cal 160 mm;
- 4 lovitură de aruncător cal 82 mm;
- 8 grenade defensive;
- 1 lovitură AG;
- 1000 capse M2 fabricaţie germană 1918:
- 1 proiectil exploziv cal 122 mm;
- 1 proiectil exploziv cal 20 mm.
- 2 proiectile explozive cal 57 mm;
- 1 proiectil exploziv cal 82 mm.
- 2 proiectile perforante cal. 79 mm
- 1 lovitură de aruncător cal. 120 mm
În anul 2006 au fost executate 17 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au
fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate elemente de muniţie rămase
neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe
hartă:
- 305 cartuşe infanterie;
- 2 proiectil exploziv cal 122 mm
- 1 proiectil perforant cal 100 mm
- 1 proiectil exploziv cal 100 mm
- 1 proiectil exploziv cal 85 mm
- 1 lovitură aruncător cal 82 mm
- 1 proiectil exploziv cal 57 mm
- 1 proiectil exploziv cal 45 mm
- 5 proiectile explozive cal 20 mm
- 4 grenade ofensive;
- 6 grenade defensive;
În anul 2007 au fost executate 17 misiuni de asanare şi 4 misiuni de distrugere
- 10 bombă aruncător cal 82 mm
- 3 proiectil exploziv cal 76 mm
- 1 proiectil perforant cal 125 mm
- 1 proiectil perforant cal 100 mm
- 1 proiectil perforant cal 76 mm
- 2 proiectile perforante cal 37 mm
- 1 proiectil exploziv cal 45 mm
- 1 proiectil antiaerian cal 25 mm
- 2 grenade defensive
- 2274 muniţii infanterie
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
În anul 2008 au fost executate 23 misiuni de asanarea a muniţiei rămasă
neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare),
Muniţii asanate: 20 misiuni de asanare, nr. total elemente muniţie asanată 269,
suprafaţă de teren asanată 2000 mp, elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul
celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă:
- 170 cartuşe infanterie
- 5 proiectile perforante cal 100 mm
- 1 proiectil cumulativ cal 100 mm
- 1 proiectil exploziv cal 100 mm
- 1 proiectil exploziv trasor 100 mm
- 1 proiectil perforant trasor cal 85 mm
- 1proiectil perforant cal 76 mm
- 1 proiectile exploziv cal 76 mm
- 24 bombă aruncător cal 82 mm
- 1 bombă PG 2 inertă
- 55 focoase artilerie GPV 2R
- 1 lovitură AG 7
- 1 grenadă antitanc
- 3 grenade defensive
- 1 grenadă ofensivă
- 2 grenade antitanc cumulative PG 2
• 3 misiuni de distrugeri de muniţii neexplodate
În anul 2009 au fost executate 17 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată
(cercetare, identificare, transport şi depozitare).
- Muniţii asanate: numărul total elemente muniţie asanată 41;
- Suprafaţă de teren asanată: 2500 mp;
Elementele de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii
militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă:
.- 2 grenade de mână defensive;
- 2 proiectile explozive cal.122 mm;
- 2 bombe explozive cal. 60 mm;
- 2 proiectile explozive cal. 76 mm;
- 1 proiectil exploziv cal. 75 mm;
- 6 proiectile exploziv trasoare cal. 100 mm;
- 1 proiectil perforant cal. 85 mm;
- 1 bombă explozivă cal 82 mm;
- 6 cartuş infanterie 7,62 mm;
- 1 cartuş cal.7,62 mm. şi 4 gloanţe cal. 14,5 mm;
- 8 cartuşe cal.7,62 mm;
- 8 cartuşe cal. 7,65 mm;
- 1 petardă unică de infanterie.
• 1 la distrugeri de muniţii,
• 6 la distrugere zăpoare gheaţă: Au fost executate şase misiuni de distrugere a
zăpoarelor de gheaţă formate pe râul Ţibleş ( localitatea Zagra ), râul Sălăuţa ( amonte
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
localitatea Salva ), Leşu ( localitatea Leşu ). A fost eliminat pericolul inundării la un număr
total de 125 de gospodării ( valoare estimată 12.500.000 ). Au fost folosite 31,7 kg TNT şi
88 capse electrice
• 1 misiune care a implicat folosirea explozivilor în data de 05.11.2009 s-a executat
distrugerea unei pile de pod dezafectată în amonte de podul rutier de peste râul Someşul
Mare din oraşul Beclean. La această intervenţie au participat a fost utilizată o cantitate de
10 kg. TNT şi 4 capse electrice.
În anul 2010 au fost executate 22 de intervenţii pirotehnice din care:
- 19 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată;
- 2 la distrugeri de muniţii;
- 1 la distrugere zăpoare gheaţă.
• Au fost executate un număr de 19 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată
(cercetare, identificare, transport şi depozitare) şi au fost asanate un număr de 123
elemente de muniţie (data şi locul unde au fost descoperite sunt menţionate pe hartă):
- 2 bombe cal. 82 mm;
- 7 bombe cal. 60 mm;
- 5 proiectile cal. 75 mm;
- 1 proiectil cal. 57 mm;
- 1 proiectil cal. 45mm;
- 4 grenade de mână ofensive /defensive;
- 7 grenade cumulative PG 2;
- 96 elemente muniţie de infanterie.
• Misiuni de distrugere: 2
- 1 misiune pirotehnică de distrugere a muniţiilor asanate - în data de 15.04.2010.
Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea strictă a prevederilor OMAI 707/2005; au fost
distruse următoarele elemente de muniţie:
- 2 bombe explozive cal. 82 mm;
- 2 proiectile explozive cal. 76 mm;
- 1 proiectil exploziv cal.75 mm;
- 1 grenadă de mână defensivă;
- 1 grenadă de mână ofensivă
- 1 petardă unică de infanterie
- 26 cartuşe infanterie 7,62 mm;
- 9 cartuşe infanterie 7,63 mm;
- 4 cartuşe infanterie 7,65 mm;
- 25 cartuşe infanterie 9 mm;
- 4 gloanţe infanterie 14,5 mm;
TOTAL ELEMENTE MUN. - 76
-1 misiune pirotehnică de distrugere a muniţiilor asanate - în data de 20.10.2010.
Au fost distruse următoarele elemente de muniţie:
Muniţie asanată:
- 1bombă explozivă cal. 82 mm;
- 1bombă explozivă cal. 60 mm;
- 1bombă explozivă cal. 60 mm;
- 1 grenadă de mână defensivă;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- 1 grenadă cumulativă PG-2
- 6 grenadă cumulativă PG-2 - inerte
- 12 cartuşe infanterie 7,62 mm;
- 10 cartuşe infanterie 7,92 mm.
TOTAL ELEMENTE MUN. - 33
• 1 misiune la distrugere zăpoare gheaţă: în localitatea Măgura Ilvei pe Râul Ilva.
Au fost folosite 4,2 kg TNT şi 7 capse electrice, fiind salvate salvate bunuri în valoare de
10 mil. lei.
În anul 2011 au fost executate 17 de intervenţii pirotehnice din care:
• Activităţi de asanare a muniţiei neexplodată – 13
• Distrugeri de muniţie neexplodată – 3
• Distrugerea zăpoarelor de gheaţă – 1
Au fost executate un număr de 13 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată
(cercetare, identificare, transport şi depozitare) şi au fost asanate un număr de 24 elemente
de muniţie (data şi locul unde au fost descoperite sunt menţionate pe hartă):
o 1 proiectil cal. 152 mm;
o 3 proiectile cal. 100 mm;
o 2 proiectile cal. 76 mm;
o 2 proiectile cal. 75mm;
o 4 bombe cal. 82 mm;
o 2 grenade de mână defensive;
o 1 percutor antitanc;
o 9 elemente muniţie de infanterie.
TOTAL ELEMENTE MUN. 24
• Distrugeri de muniţie neexplodată – 3
o În data de 29.03.2011 a fost executată o misiune de distrugere a muniţiilor
asanate. Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea strictă a prevederilor OMAI 707/2005.
Au fost distruse următoarele elemente de muniţie:
Tipul muniţiei asanate
- 5 bombe de aruncător explozive cal. 60 mm;
- 1 bombă de aruncător explozivă cal. 82 mm;
- 3 proiectile explozive trasoare cal. 100 mm;
- 4 proiectile explozive trasoare cal. 75 mm;
- 1 proiectil perforant cal. 57 mm;
- 1 proiectil perforant cal. 45 mm;
- 1 grenadă de mână defensivă;
- 13 cartuşe infanterie 7,62 mm;
- 10 tuburi cartuşe infanterie 7,62 mm;
- 5 tuburi cartuşe infanterie 14,5 mm;
TOTAL ELEMENTE MUN. – 44.
o În data de 22.07.2011 a fost executată o misiune de distrugere a muniţiilor
asanate. Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea strictă a prevederilor OMAI 707/2005.
Au fost distruse următoarele elemente de muniţie:
Tipul muniţiei asanate
- 2 bombe de aruncător explozive cal. 82 mm;
- 1 proiectil exploziv cal. 76 mm;
TOTAL ELEMENTE MUN. - 3
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
o În data de 29.11.2011 a fost executată o misiune de distrugere a muniţiilor
asanate. Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea strictă a prevederilor OMAI 707/2005.
Au fost distruse următoarele elemente de muniţie:
Nr.
crt.
Tipul muniţiei asanate
U/M Cantitate
1 - grenadă de mână defensivă buc. 2
2 - proiectil exploziv cal. 152 mm; buc. 1
3 - proiectil exploziv cal. 76 mm; buc. 2
4 - proiectil exploziv cal. 75 mm; buc. 1
5 - bombă de aruncător explozivă cal. 82 mm; buc. 1
6 - percutor antitanc; buc. 1
7 - cartuşe infanterie cal. 7,62 mm; buc. 9
TOTAL ELEMENTE MUN. buc. 17
În urma desfăşurării activităţilor de distrugere a muniţiei şi asanării terenului nu au
rezultat muniţii neexplodate, pagube materiale, pierderi de vieţi omeneşti sau accidente
ecologice.
• Distrugerea zăpoarelor de gheaţă – 1
În data de 09.01.2011 a fost executată o misiune pirotehnică de distrugere a unui
zăpor de gheaţă în localitatea Bichigiu, comuna Telciu.. A fost degajată albia râului şi a
fost restabilită circulaţia pe DC Telciu-Bichigiu.
Analizând locaţiile unde au fost executate misiuni de asanare se constată că zonele
predispuse existenţei muniţiilor asanate sunt localităţile urbane şi comunele aflate în
apropiere, şi localităţile aflate în partea de nord est a judeţului ( în special comunele
Josenii Bârgăului şi Livezile ) precum şi localităţile situate pe comunicaţia feroviară Ilva-
Mică – Vatra Dornei. Conform unor documente menţionate în lucrarea „Căile de
comunicaţie şi transporturile în judeţul Bistriţa-Năsăud”, Editura Mesagerul Bistriţa, 1999,
- Distrugerile provocate căilor de comunicaţii din judeţ în timpul războiului au fost mult
mai mari faţă de alte zone ale ţării din cauza faptului că aici s-au pregătit temeinic unele
operaţiuni militare, teritoriul fiind considerat teatru de război…… După 23 august 1944
au urmat masive distrugeri făcute de trupele germane şi maghiare în retragere căilor de
comunicaţii din judeţ. Pe linia Ilva-Mică –Vatra Dornei au fost distruse prin minare toate
viaductele mari. Linia Deda-Sărăţel a fost în asemenea grad distrusă, încât nu a mai
rămas nici o ramificaţie şi nici o şină întreagă, fără a mai vorbi de lucrările de artă şi
clădiri. Linia a fost distrusă de trupele germane şi maghiare cu o sălbăticie rar întâlnită,
rămânând aproape 3 ani un adevărat muzeu în aer liber al distrugerilor ( pag. 307 ).
Sporadic au fost executate misiuni de asanare şi în alte localităţi din judeţ ceea ce
determină aplicarea unor măsuri preventive la nivel judeţean.
pag._____

Secţiunea a III-a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
ANALIZA RISCURILE BIOLOGICE
Pentru riscurile apariţiei unor epizootii majore, Autoritatea Naţională Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) elaborează anual Programul
acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor
transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru
anul 2011 acest program a fost aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA
Acţiunile sanitar veterinare de supraveghere şi recoltările de probe pentru
efectuarea examenelor de laborator în fermele zootehnice se fac de medicii veterinari
împuterniciţi de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA)
Bistriţa – Năsăud iar în gospodăriile populaţiei de către medicii veterinari de libera
practică în baza contractului de concesiune încheiat cu DSVSA Bistriţa –Năsăud.
Acţiunile de supraveghere sanitară veterinară pentru bolile majore sunt obligatorii
şi se realizează monitorizarea documentelor, inspecţia şi examenul clinic al animalelor
domestice şi sălbatice receptive şi prin supraveghere serologică de probe de sânge la
Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor LSVSA şi Institutul
pentru Diagnostic şi Sănătate Animală.
În cazul suspiciuni unei epizootii majore se notifică prin sistemul rapid de alertă
ANSVSA şi se activează Comandamentul Antiepizootic Central Judeţean şi Local.
Comandamentul Antiepizootic Judeţean analizează situaţia, stabileşte planul de măsuri
pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor, asigură baza materială şi urmăreşte
respectarea măsurilor de prevenire, combatere în stingerea epizootiei. Pentru gripa
aviară şi pesta porcină clasică sursele potenţiale de infecţie sunt păsările sălbatice sau
porcii mistreţi, supravegherea acestora este obligatorie prin examinarea tuturor
mistreţilor vânaţi sau morţi şi a păsărilor sălbatice moarte şi prin organizarea de acţiuni
de vânătoare în extrasezon şi recoltarea a cel puţin 5 probe pe fond de vânătoare la
mistreţi şi 5 păsări capturate pe fond de vânătoare, lunar.
Recoltarea probelor, ambalarea şi transportul acestora către LSVSA Bistriţa –
Năsăud se face cu respectarea condiţiilor de biosecuritate. LSVSA Bistriţa – Năsăud este
acreditat pentru efectuarea analizelor, dispune de spaţii şi aparatură modernă cu
respectarea fluxului tehnologic pentru fiecare secţie, iar deşeurile rezultate sunt
incinerate în cadrul incineratorului de la laborator.
Exploataţiile de animale, în special cele aprobate sanitar veterinar trebuie să
respecte condiţiile de biosecuritate prin împrejmuirea fermei, amenajarea filtrului rutier
şi a filtrului sanitar veterinar, asigurarea cu echipament de protecţie, asigurarea
dezinfectoarelor şi a substanţelor necesare decontaminării atât pentru personal cât şi
pentru mijloacele de transport.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SITUATIA EFECTIVELOR
din judeţul Bistriţa – Năsăud la data de 02.12.2010
Nr.
crt.
C.S.V.C.
Bovine Ovine Caprine
EFECTIVE DE ANIMALE
Porcine Păsări Cabaline Animale
de blană
Familii de
albine
Câini
1 Bistriţa 819 4881 140 1480 28844 242 0 400 780
2 Dumitra 1050 4500 350 1260 8935 350 0 85 500
3 Mărişel 1389 6738 60 630 9158 402 0 0 660
4 Monor 7602 2322 157 1100 7442 258 0 126 511
5 Şieu Măgheruş 649 1750 119 1200 14002 256 40 80 901
6 Şieu 2136 8350 250 1500 9522 555 0 200 700
7 Şieuţ 2107 21714 330 1487 7136 1103 0 120 819
8 Viişoara 392 1520 68 562 4150 117 0 106 400
9 Nuşeni 1403 3014 90 2745 32543 252 65 860 1020
10 Spermezeu 3432 7912 648 2489 18827 371 0 703 1411
11 Căianu Mic 1165 3126 140 1492 21797 228 0 330 659
12 Beclean 821 1806 0 1672 68126 195 600 0 1200
13 Braniştea 800 3200 0 1000 30480 194 0 87 1360
14 Ciceu Giurgeşti 696 1270 20 1003 8537 127 0 150 443
15 Chiochiş 1855 5022 210 3710 36737 361 0 1824 1380
16 Şintereag 1203 1810 82 1278 17500 386 395 252 1125
17 Şieu Odorhei 892 1180 8 1376 13350 203 280 25 478
18 Negrileşti 554 2324 200 1050 9590 247 0 119 520
19 Uriu 983 2426 39 1363 8600 94 0 300 645
20 Măgura Ilvei 1727 5764 469 663 5374 312 0 130 480
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
21 Rodna 776 4150 500 650 7450 235 0 300 600
22 Leşu Ilvei 1310 3500 550 1000 7162 330 0 80 800
23 Lunca Ilvei 1250 2200 150 1200 7988 521 0 200 750
24 Sîngeorz. Băi 1923 14965 2670 3825 17520 886 0 600 1256
25 Feldru 2194 13148 1660 2505 14901 834 0 1100 1500
26 Şanţ 730 4000 300 490 3548 190 0 10 350
27 Ilva Mică 1100 4109 90 500 8414 280 0 100 410
28 Ilva Mare 1645 2480 125 1790 4922 412 0 285 540
29 Rebra 1550 700 150 1400 5244 399 0 32 950
30 Rebrişoara 1492 4766 199 1548 6000 415 0 35 760
31 Năsăud 660 1500 110 340 4435 230 0 130 470
32 Salva 1524 6984 899 1495 8680 528 0 280 1086
33 Nimigea 1342 3745 299 2019 22109 482 0 320 2130
34 Chiuza 1080 5200 100 2300 13475 268 0 240 1430
35 Zagra 1190 6850 910 870 7270 320 0 260 600
36 Coşbuc 346 1147 283 342 3469 150 0 35 457
37 Telciu 1675 3100 380 800 4494 320 0 30 630
38 Romuli 1380 2750 280 1150 4810 515 0 95 900
39 Budacu de Jos 1240 3820 235 1820 13745 360 0 155 670
40 Satu Nou 1804 8000 900 950 16768 720 0 350 1600
41 Livezile 1179 2966 1183 2299 18260 510 0 116 756
42 Josenii Bîrgăului 1067 4980 151 1000 3270 449 0 80 960
43 Prundu Bîrgăului 957 5536 268 1007 7981 447 0 150 1730
44 Tiha Bîrgăului 1870 10560 274 1500 13604 850 0 251 1928
45 Bistriţa Bîrgăului 1480 4560 350 1140 10337 409 0 220 1870
46 Teaca 1816 6545 244 1605 13250 370 0 725 1060
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
47 Budeşti 1149 1710 0 1780 18517 183 0 250 797
48 Matei 1273 2185 121 2252 15267 318 0 442 709
49 Lechinţa 2043 3399 255 1289 15917 366 0 345 1091
50 Milaş 832 2502 30 2524 8625 219 0 383 797
51 Miceştii de Cimpie 755 2000 690 937 21467 156 0 80 575
52 Galaţii Bistriţei 890 3554 0 966 8675 302 0 446 701
53 Urmeniş 1059 4170 0 1998 27441 353 0 99 963
54 Sînmihaiul de Cîmpie 994 2408 25 1324 22590 176 0 610 719
55 Silivaşul de Cîmpie 515 3074 0 864 8545 120 0 120 337
56 Petru Rares 983 2234 0 322 10280 111 0 628 680
TOTAL 76658 267070 19068 78794 788381 19984 1380 15759 49448
pag._____

Secţiunea a 4-a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Analiza riscurilor de incendiu
STATISTICA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE
ÎN ANII 2005 - 2010
ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA - NĂSĂUD
În anul 2005, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă au fost alertate la 163 situaţii de urgenţă, din care:
103 pentru stingerea incendiilor (63,19 %);
30 pentru acţiuni de protecţie civilă-dezastre (18,4 %);
20 pentru asistenţa persoanelor (12,26 %);
10 acţiuni pentru alte intervenţii (6,15 %);
120
100
80
60
40
20
0
103
20
Incendii Asistenţă
persoane
10
30
Alte intervenţii Acţiuni de
protecţie civilă
Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
12,26%
6,15%
Bunuri protejate în valoare
de peste 15
mil. lei
18,4%
63,19%
56 persoane salvate
34 adulţi
22 copii
163
intervenţii
animale salvate
96 animale
230 păsări
Incendii
Asistenta persoane
Alte intervenţii
Acţiuni de protecţie civilă
18 persoane
asistate medical
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Cele mai multe incendii în anul 2005, au fost generate de: coşuri de fum
defecte sau necurăţate (18,44%), instalaţii electrice defecte sau improvizate
(31,06%), focul deschis (11,65%), fumatul fără respectarea normelor (3,88%),
mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcţionării
(14,56%) acţiuni intenţionate (1,94%), trăsnet fenomene naturale (0,96%), jocul
copiilor cu focul (5,82%), sudura (1,94%), nedeterminate (8,73%), alte împrejurări
(0,96%).
Cele mai multe incendii a căror cauză principală, sunt coşurile de fum defecte
sau necurăţate se înregistrează în lunile de iarnă, luni cu temperaturi scăzute şi
deosebit de scăzute, când se folosesc în mod intensiv mijloacele de încălzire. În lunile
de primăvară cresc semnificativ numărul incendiilor generate de focuri deschise şi
fumat. Cele mai multe incendii s-au înregistrat, când vremea s-a încălzit simţitor, iar
cetăţenii au trecut la distrugerea prin foc a resturilor vegetale din curţi sau
împrejurimi, fără supravegherea acestora, uneori pe timp de vânt ori amplasarea
grămezilor ce urmează a fi distruse în apropierea adăposturilor de animale sau
furajelor.
În anul 2005, două persoane au decedat (2 copii) şi patru persoane au fost
rănite sau intoxicate cu fum ori gaze toxice (un militar în termen şi 3 adulţi).
Din cele 103 incendii:
• 80 la gospodarii cetăţeneşti, anexe şi terenuri ale acestora (77,67%),
• 9 la obiective industriale (8,74%),
• 2 agricultură (1,94%),
• 1 transport (0,97%),
• 2 construcţii (1,94%),
• 3 comerţ (2,91%),
• 2 hoteluri şi restaurante (1,94%).
• 3 silvicultură (2,91%),
În anul 2006, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă au fost alertate la 272 situaţii de urgenţă, din care:
126 pentru stingerea incendiilor (46,32 %);
pag._____

140
120
100
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
79 pentru acţiuni de protecţie civilă-dezastre (29,04 %);
35 pentru asistenţa persoanelor (12,87 %);
20 acţiuni pentru alte intervenţii (7,35 %);
12 intervenţii S.M.U.R.D(4,41 %);
80
60
40
20
0
126
12
Incendii Intervenţii S.M.U.R.D. Asistenţă persoane Alte intervenţii Acţiuni de protecţie
civilă
Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
7,35%
29,04%
12,87%
4,41%
Bunuri protejate în valoare
de peste 20
mil. lei
35
20
46,32%
57 persoane salvate
39 adulţi
18 copii
272
intervenţii
animale salvate
44 animale
50 păsări
79
Incendii
Intervenţii S.M.U.R.D.
Asistenta persoane
Alte intervenţii
Acţiuni de protecţie civilă
12 persoane
asistate medical
Cele mai multe incendii în anul 2006, au fost generate de: coşuri de fum
defecte sau necurăţate (16,66%), instalaţii electrice defecte sau improvizate
(32,53%), focul deschis (12,69%), fumatul fără respectarea normelor (13,49%),
mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcţionării
(8,73%) acţiuni intenţionate (0,79%), trăsnet fenomene naturale (1,58%), jocul
copiilor cu focul (1,58%), nedeterminate (7,93%), alte împrejurări (3,95%).
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Cele mai multe incendii au ca şi cauză de incendiu, instalaţiile electrice
defecte sau improvizate precum şi coşurile de fum necurăţate sau amplasate
necorespunzător faţă de materiale combustibile.
În anul 2006, patru persoane au decedat (2 copii, 2 adulţi).
Din cele 126 incendii:
• 91 la gospodarii cetăţeneşti, anexe şi terenuri ale acestora (72,22%),
• 5 operatori economici (3,97%),
• 2 la instituţiile publice (1,59%),
• 10 alte servicii (7,94%),
• 1 agricultură (0,79%),
• 7 transport (5,56%),
• 1 construcţii (0,79%),
• 4 comerţ (3,17%),
• 3 hoteluri şi restaurante (2,38%).
• 1 silvicultură (0,79%),
• 3 la obiective industriale (2,38%).
• 1 silvicultură (0,79%),
În anul 2007, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă au fost alertate la 298 situaţii de urgenţă, din care:
139 pentru stingerea incendiilor (46.64%);
47 pentru asistenta de persoane (15.77%);
45 pentru alte situaţii de urgenţă (15.10%);
49 acţiuni pentru alte intervenţii (16.45%);
18 pentru cazuri de urgenţă asistate de S.I.AM.U.D. (6.04%).
pag._____

140
120
100
80
60
40
20
0
139
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
18
47 45 49
Incendii Intervenţii S.M.U.R.D. Asistenţă persoane Alte situaţii de
urgenţă
Alte intervenţii
Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
15,10%
15,77%
16,45%
6,04%
Bunuri protejate în valoare
de peste 30
mil. lei
46,64%
76 persoane salvate
47 adulţi
29 copii
298
intervenţii
animale salvate
78 animale
84 păsări
Incendii
Intervenţii S.M.U.R.D.
Asistenta persoane
Alte situaţ ii de urgenţ ă
Alte intervenţ ii
18 persoane
asistate medical
Cele mai multe incendii în anul 2007, au fost generate de: coşuri de fum
defecte sau necurăţate (23,02%), instalaţii electrice defecte sau improvizate
(21,58%), focul deschis (15,82%), fumatul fără respectarea normelor (17,98%),
mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate pe timpul funcţionării
(12,23%) acţiuni intenţionate (2,87%), trăsnet fenomene naturale (1,43%), jocul
copiilor cu focul (2,87%), sudura (1,43%), alte împrejurări (0,71%).
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Cele mai multe incendii au ca şi cauză de incendiu, coşurile de fum necurăţate
sau amplasate necorespunzător faţă de materiale combustibile precum şi instalaţiile
electrice defecte sau improvizate.
Ca urmare a incendiilor au decedat 2 persoane şi au fost rănite sau intoxicate cu
fum ori gaze toxice alte 3 persoane.
Din cele 126 incendii:
• 91 la gospodarii cetăţeneşti, anexe şi terenuri ale acestora (72,22%),
• 5 operatori economici (3,97%),
• 2 la instituţiile publice (1,59%),
• 10 alte servicii (7,94%),
• 1 agricultură (0,79%),
• 7 transport (5,56%),
• 1 construcţii (0,79%),
• 4 comerţ (3,17%),
• 3 hoteluri şi restaurante (2,38%).
• 1 silvicultură (0,79%),
• 3 la obiective industriale (2,38%).
• 1 silvicultură (0,79%),
În anul 2008, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă au fost alertate la 515 situaţii de urgenţă, din care:
199 pentru stingerea incendiilor (38.64%);
23 pentru stingerea arderilor necontrolate(4.47%);
77 pentru asistenta de persoane (14.95%);
79 pentru alte situaţii de urgenţă (15.33%);
65 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (12.62%);
72 intervenţii S.M.U.R.D. (13.98%).
pag._____

200
150
100
50
0
199
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
77
Incendii Intervenţii
S.M.U.R.D.
23
Arderi
necontrolate
Asistenta
persoane
77 79
Alte situatii de
urgenta
Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
15,33%
14,95%
4,47%
12,62%
13,98%
38,64%
Acţiuni de salvare pe timpul intervenţiilor
120
100
80
60
40
20
0
Bunuri protejate în valoare
de peste 52
mil. lei
Timpi medii de intervenţie
96
Viteza medie de deplasare 42,29 km/h
14
73 persoane salvate
23 adulţi
50copii
515
intervenţii
animale salvate
35 animale mari
7 animale mici
45 păsări
2007 2008
77
14
65
Acţiuni pentru
protecţia
comunităţilor
Incendii
Intervenţii S.M.U.R.D.
Arderi necontrolate
Asistenta persoane
Alte situaţii de urgenţă
Acţiuni pentru protecţia
95 persoane
asistate medical
timpul mediu de răspuns (min)
timpul mediu de intervenţie la incendii (min)
pag._____

INCENDII
Generalităţi
2007
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
59,34 %
În anul 2008, pe teritoriul judeţului au avut loc 196 incendii, faţă de 123
incendii produse în aceeaşi perioadă a anului 2007, creşterea fiind de 59,34%.
Rata incendiilor a fost de 61,53 la suta de mii de locuitori, respectiv de 36,6 la
mia de kilometri pătraţi.
Din cele 196 incendii:
• 141 s-au produs la gospodarii cetăţeneşti, anexe şi terenuri ale acestora (71,93%),
• 15 operatori economici (7,65%),
• 10 la instituţiile publice (5,1%),
• 9 alte servicii(4,59%),
• 5 agricultură (2,55%),
• 5 transport(2,55%),
• 5 construcţii(2,55%),
• 3 comerţ(1,53%),
• 2 hoteluri şi restaurante (1,02%).
• 1 silvicultură(0,51%),
Din totalul incendiilor, 102 (52,04%) au avut loc în mediul rural şi 94
(47,96%) în mediul urban.
Comparativ cu aceiaşi perioada a anului trecut numărul incendiilor a crescut
în mediul rural cu 70 % şi în mediul urban a crescut cu 49,2 %
94 102
2008 MEDIUL RURAL
2007
60
63
0 50 100
2008
MEDIUL URBAN
pag._____

Cauze de incendiu
Cauze de
incendiu
ARDERI NECONTROLATE
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
2007
16 arderi
Cauze de
incendiu în
cazul
arderilor
Instalaţii electrice defecte sau improvizate – 52
(26,53%)
Coş de fum defect sau necurăţat - 52 (26,53%)
Fumat fără respectarea normelor – 26 (13,01%)
Foc deschis şi nesupravegheat – 14 (7,69%)
Mijloace de încălzire defecte, improvizate sau
nesupravegheate – 13 (6,5%)
Alte împrejurări – 13 (6,5%)
Acţiune intenţionată – 12 (7,1%)
Trăsnet şi fenomene naturale – 8 (4,7%)
Jocul copiilor cu focul – 6 (2,95%)
2008
23 arderi
Foc deschis şi nesupravegheat – 11
(47,82%)
Fumat fără respectarea normelor – 4 (17,39%)
Autoaprindere – 4 (17,39%)
Jocul copiilor cu focul – 3 (13,04%)
Acţiune intenţionată – 1 (4,34% )
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SERVICIILE MOBILE DE URGENŢĂ, S.M.U.R.D.
2007
18 cazuri de urgenţă
Repartiţia intervenţiilor pe categorii
40
30
20
10
19
31
20
0
Asistenţă Descarcerare Asistenţa
medicală de persoanelor
urgenţă
Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
28,57%
44,28%
27,14%
2008
70 cazuri de
ă
Asistenţă medicală de urgenţă
Descarcerare
Asistenţă persoane
ALTE EVENIMENTE
În anul 2008 s-au înregistrat 143 intervenţii pentru alte evenimente(alte
situaţii de urgenţă şi acţiuni pentru protecţia comunităţilor), din care:
- 27 misiuni pirotehnice;
- 33 pentru înlăturarea efectelor inundaţilor
- 4 distrugeri de zăpoare
- 3 acţiuni pentru alunecări şi prăbuşiri de teren
- 64 acţiuni pentru protecţia comunităţilor
- 2 accidente la mijloacele de transport în care sunt implicate substanţe
periculoase.
- 7 accidente la mijloacele de transport
- 1 avarii la conducte magistrale
- 1 avariere grava a sistemelor de gospodărire comunală
- 1 decolmatare fântână poluată
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Raportat la anul 2007, numărul acestor situaţii de urgenţă a crescut cu
52,12% de la 94 în 2007 la 143 în 2008.
SITUAŢIA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢI
În anul 2008 subunităţile specializate de intervenţie din cadrul Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa”, al judeţului Bistriţa-Năsăud au fost solicitate să
intervină în 508 de situaţii de urgenţă, 1,39 intervenţii / zi.
Detaşamentul de Pompieri Bistriţa: 332 intervenţii
Din totalul intervenţiilor, 121 (36.44%) au avut loc în mediul rural şi 211
(63.54%) în mediul urban.
Incendii - 104 ( 31,32% )
Asistenţă persoane - 66 ( 19,87% )
Alte situaţii de urgenţă - 57 ( 17,16% )
Inundaţii şi fenomene meteo
periculoase - 15
Accidente transport - 7
Asanare teritoriu - 27
Alunecări şi prăbuşiri de teren - 2
Avarii la conducte magistrale - 2
Distrugeri de zăpoare - 4
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 47 ( 14,15% )
Intervenţii pentru descarcerare SMURD - 40 ( 12,04% )
Arderi necontrolate - 18 ( 5,42% )
Secţia de Pompieri Năsăud: 120 intervenţii
Din totalul intervenţiilor, 62 (51,67%) au avut loc în mediul rural şi 58
(48,33%) în mediul urban.
Incendii - 51 (42,5% )
Asistenţă persoane - 7 (5,83% )
Alte situaţii de urgenţă - 19 (15,83% )
Alunecări de teren - 1
Inundaţii - 16
Decolmatare fântână poluată - 1
Avarierea gravă a sistemelor de gospodărire
comunală - 1
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 11 (9,16% )
Intervenţii pentru descarcerare SMURD - 30 (25% )
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Arderi necontrolate - 2 (1,66% )
15,83%
5,83%
25%
9,16% 1,66%
42,5%
Incendii
Intervenţii S.M.U.R.D.
Asistenta persoane
Alte situaţii de urgenţă
Acţiuni pentru protecţia
comunităţilor
Arderi necontrolate
Garda de Intervenţie Beclean:31 intervenţii
Din totalul intervenţiilor, 17 (54,83%) a avut loc în mediul rural şi 14
(45,17%) în mediul urban.
Incendii - 20 (64,51% )
Asistenţă persoane - 3 (9,67% )
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 7 (22,58% )
Alte situaţii de urgenţă - 1(3,22% )
Serviciile voluntare : 106 intervenţii
În 81 cazuri fiind sprijiniţi de forţe specializate din cadrul Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă ‘’Bistriţa’’ al judeţului Bistriţa –Năsăud.
În anul 2009, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă au fost alertate la 1169 situaţii de urgenţă, din care:
551 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (47.14%);
177 incendii (15.15%);
200 arderi necontrolate (17.11%);
112 alte situaţii de urgenţă (9.58%),
38 asistenţă persoane (3.25%),
91 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (7.79%).
Intervenţia pe categorii de situaţii de urgenţă
600
500
400
300
200
100
0
177
551
Incendii Intervenţii
S.M.U.R.D.
200
Arderi
necontrolate
38
Asistenta
persoane
112
Alte situatii de
urgenta
91
Acţiuni pentru
protecţia
comunităţilor
pag._____

Notă:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- Acţiuni pentru protecţia comunităţilor (asigurare măsuri de apărare împotriva incendiilor la
accidente de circulaţie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice, protecţia mediului,
salvări de animale, etc).
- Asistenţă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor, prăbuşirii sau accidentelor de
muncă şi rămase blocate în apartament, ascensor, la înălţime, etc.)
În anul 2009 au mai avut loc:
- 70 deplasări fără intervenţie;
- 34 cazuri în care autospecialele au fost întoarse din drum;
- 5 alarme false.
Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
Intervenţia pe tipuri de servicii pentru situaţii de urgenţă
În anului 2009, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au participat la
1007 intervenţii, din care: 126 incendii (12.52% din totalul intervenţiilor), 99 arderi
necontrolate (9.84%), 104 alte situaţii de urgenţă (10.33%), 38 acţiuni pentru
asistenţa persoanelor (3,78%), 89 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (8.84%),
precum şi 551 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (54.72%).
120
100
80
60
40
20
0
Timp mediu de intervenţie pentru serviciile profesioniste
77
Viteza medie de deplasare 40.59
14
2008 2009
97
14
timp mediu de răspuns (min)
timp mediu de intervenţie la
incendii (min)
Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au intervenit singure la 50
incendii (28.25% din totalul incendiilor), iar la 41 incendii au intervenit în cooperare
cu serviciile profesioniste (23.17% din totalul incendiilor). Serviciile private pentru
situaţii de urgenţă au intervenit la o intervenţie în cooperare cu serviciile voluntare
pentru situaţii de urgenţă (0,57% din totalul incendiilor).
pag._____

Serviciile
profesioniste pentru
situaţii de urgenţă
72
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
85 incendii 41 incendii
Acţiuni de salvare pe timpul intervenţiilor
Bunuri protejate
în valoare de
peste 21 mil. ron
Serviciile voluntare
pentru situaţii de
urgenţă
177 incendii
56 persoane salvate
- 33 adulţi
- 23 copii
1169
Situaţii de
urgenţă
89 animale şi
50 păsări salvate
50 incendii
INTERVENŢIILE SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ,
REANIMARE ŞI DESCARCERARE.
2008 2009
+939%
601
persoane
asistate medical
Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare a intervenit la 551
cazuri (în medie 1,65 pe zi), acordând ajutor medical calificat sau descarcerare la 601
persoane.
Intervenţii pentru acordarea primului ajutor calificat - 504
551
Serviciile private
pentru situaţii de
urgenţă
1 incendii
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Intoxicaţii - 9
Afecţiuni cardiace - 28
Traumatisme - 156
Arsuri - 4
Stop cardiorespirator - 13
Chirurgicale - 3
Afecţiuni medicale - 170
Neuropsihiatrice - 2
Alte afecţiuni - 92
Afecţiuni contagioase - 1
Transport interclinic - 1
Prim ajutor la accident rutier - 23
Prim ajutor la accident feroviar - 1
Bolnav găsit decedat - 1
Intervenţii la asistenţă persoane: - 22
În urma prăbuşirii - 1
Din alte cauze - 13
Persoane rămase blocate - 2
Persoane căzute în locuri publice - 6
Intervenţii pentru descarcerarea victimelor - 25
INTERVENŢII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR ŞI A
ARDERILOR NECONTROLATE
INCENDII
2009
2008
199 incendii 177 incendii
+4,74%
Generalităţi
În anul 2009, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa - Năsăud au avut loc 177 incendii (în medie
0,53 pe zi), faţă de 199 incendii produse în anul 2008.
Pe timpul intervenţiilor la incendii au fost salvate 23 persoane (18 adulţi şi 5
copii) şi protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 21 milioane Ron.
Rata incendiilor a fost de 55,56 la suta de mii de locuitori, respectiv 32,93 la
mia de km 2 .
pag._____

Cauze de incendiu
2009
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Situaţia incendiilor în funcţie de împărţirea teritorială( rural, urban)
Din totalul acestora, 61.59% au avut loc în mediul rural şi 38.41% în mediul
urban.
2009
2008
Coş de fum defect sau necurăţat 50 (28,25%)
Instalaţii electrice defecte sau improvizate 49 (27,69%)
Fumatul 18 (10,17%)
Foc deschis 18 (10,17%)
Mijloace de încălzire defecte, improvizate sau
nesupravegheate 16 (9.04%)
Alte cauze 12 (6.78%)
Jocul copiilor cu focul 9 (5,09%)
Acţiune intenţionată 4 (2.26%)
Nedeterminată 1 (0,57%)
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
68
109
104
95
MEDIUL RURAL
MEDIUL URBAN
ARDERI NECONTROLATE
2008 2009
23 200
Se observă o creştere foarte mare a arderilor necontrolate faţă de aceeaşi
perioadă a anului 2009.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
ALTE SITUAŢII DE URGENŢĂ
În anul 2009 s-au înregistrat 203 de cazuri de alte situaţii de urgenţă (în medie
0,61 pe zi).
Aceste intervenţii s-au manifestat astfel:
6 acţiuni pentru distrugerea de zăpoare (3,25%);
13 acţiuni de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor şi
alunecărilor de teren (6,49%);
57 evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă
(25,41%);
17 alte intervenţii (8,11%)
17 misiuni pirotehnice (9,19%);
2 intervenţii la avarierea gravă a sistemelor de gospodărire comunală
(1,09%);
91 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (46,49%).
ANALIZA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢI
În anul 2009 subunităţile specializate de intervenţie din cadrul Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa”, al judeţului Bistriţa-Năsăud au fost solicitate să
intervină la un număr de 1007 de situaţii de urgenţă, în medie 3.02 intervenţii / zi.
Detaşamentul de Pompieri Bistriţa: 344 intervenţii în anul 2009
Din totalul intervenţiilor, 95 (27,62%) au avut loc în mediul rural şi 249 (72,38%) în
mediul urban.
Incendii - 78(22.68%)
Asistenţă persoane - 31 (9.02%)
Alte situaţii de urgenţă - 94 (27,33%)
Asanare teritoriu şi distrugere de muniţie - 17
Distrugeri de zăpoare - 6
Asigurarea măsurilor specifice la evenimente
publice de amploare care pot genera situaţii de
urgenţă - 62
Fenomene meteo periculoase
Avariere gravă a sistemelor de
- 2
gospodărire comunală - 1
Alte intervenţii - 6
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 54 (15,70%)
Arderi necontrolate - 61 (17.74%)
Intervenţii pentru descarcerare/SMURD - 26 (7.56%)
pag._____

27,33%
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
15,70%
9,02%
17,74%
22,68%
7,56%
Incendii
Intervenţii S.M.U.R.D.
Arderi necontrolate
Asistenta persoane
Alte situaţii de urgenţă
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor
Notă - Alte situaţii de urgenţă (misiuni pirotehnice, alunecări de teren, fenomene meteo periculoase, înlăturarea
efectelor inundaţiilor, avarii la utilităţi publice, etc).
- Acţiuni pentru protecţia comunităţilor (asigurare măsuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de
circulaţie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice, protecţia mediului, salvări de animale, etc).
- Asistenţă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor, prăbuşirii sau accidentelor de muncă şi
rămase blocate în apartament, ascensor, la înălţime, etc.)
În anul 2009 au mai avut loc:
- 37 deplasări fără intervenţie;
- 16 cazuri în care autospecialele au fost întoarse din drum;
- 3 alarme false.
Secţia de Pompieri Năsăud: 607 de intervenţii în anul 2009
Din totalul intervenţiilor, 336 (55,36%) au avut loc în mediul rural şi 271 (44,64%) în
mediul urban.
Incendii - 35 (5,77 %)
Alte situaţii de urgenţă - 7 (0,69 %)
Avariere gravă a sistemelor de
gospodărire comunală - 1
Altă situaţie - 3
Evenimente publice de amploare - 3
Asistenţa persoanelor - 5 (0,83 %)
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 19 (3,13 %)
Arderi necontrolate - 20 (3,30 %)
Intervenţii SMURD - 521 (85,84 %)
0,83%
5,77%
3,13%
1,16%
3,30% 85,84%
Incendii
Asistenţa persoanelor
Intervenţii S.M.U.R.D.
Arderi necontrolate
Alte evenimente
Notă: - Alte situaţii de urgenţă (misiuni pirotehnice, alunecări de teren, fenomene meteo periculoase, înlăturarea
efectelor inundaţiilor, avarii la utilităţi publice, etc).
- Acţiuni pentru protecţia comunităţilor (asigurare măsuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de
circulaţie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice, protecţia mediului, salvări de animale, etc).
- Asistenţă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor, prăbuşirii sau accidentelor de muncă şi
rămase blocate în apartament, ascensor, la înălţime, etc.)
În anul 2009 au mai avut loc:
- 28 deplasări fără intervenţie;
- 13 cazuri în care autospecialele au fost întoarse din drum
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Garda de Intervenţie Beclean: 56 de intervenţii în anul 2009
Din totalul intervenţiilor, 28 (50.00%) au avut loc în mediul rural şi 28 (50.00%) în
mediul urban.
Incendii - 13(23.22%)
Alte situaţii de urgenţă - 3 (5,36%)
Fenomene meteo periculoase - 3
Asistenţă persoane - 2 (3,58%)
Arderi necontrolate - 18 (32,15%)
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 16 (28,58 %)
Intervenţii SMURD - 4 (7,15 %)
În anul 2009 au mai avut loc:
- 5 cazuri în care autospecialele au fost întoarse din drum;
- 5 deplasări fără intervenţie;
- 2 alarme false.
ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIILOR VOLUNTARE PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ
Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă au fost solicitate să intervină,
în anul 2009, la un număr de 162 de situaţii de urgenţă, din care:
- 51 de incendii (30,63%);
- 8 alte situaţii de urgenţă (5,00%);
- 101 arderi necontrolate (63,13%);
- 2 salvări de animale (1,25%);
În anul 2010, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă au fost alertate la 3975 situaţii de urgenţă, din care:
3435 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (86.33%);
194 incendii (4.83%);
49 arderi necontrolate (1.22%);
143 alte situaţii de urgenţă (3.74%),
43 asistenţă persoane (1.09%),
111 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2.78%).
Intervenţia pe categorii de situaţii de urgenţă
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
194
3435
incendii intervenţii
SMURD
arderi
necontrolate
49 143 43 111
alte situaţii de
urgenţă
asistenţa
persoanelor
acţiuni protecţie
comunităţi
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Notă: - Alte situaţii de urgenţă (misiuni pirotehnice, alunecări de teren, fenomene meteo
periculoase, înlăturarea efectelor inundaţiilor, avarii la utilităţi publice, etc).
- Acţiuni pentru protecţia comunităţilor (alte intervenţii, protecţia mediului, salvări de
animale, etc).
- Asistenţă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor, prăbuşirii sau accidentelor de
muncă şi rămase blocate în apartament, ascensor, la înălţime, etc.)
În anul 2010 au mai avut loc:
- 136 deplasări fără intervenţie;
- 38 întors din drum;
- 28 alerte false;
- 34 asigurări/supravegheri.
Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
86,42%
1,23%
1,08%
3,6%
2,79%
4,88%
Incendii
Intervenţii S.M.U.R.D.
Arderi necontrolate
Asistenta persoane
Alte situatii de urgenta
Acţiuni pentru protecţia
comunităţilor
Intervenţia pe tipuri de servicii pentru situaţii de urgenţă
În anul 2010, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au participat la
3885 intervenţii, din care: - 156 incendii (4,02%);
- 114 alte situaţii de urgenţă (2,93%);
- 43 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (1,11%);
- 107 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2,75%);
- 30 arderi necontrolate (0,77%);
- 3435 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (88,42%).
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Timp mediu de intervenţie pentru serviciile profesioniste
91
14
81
Viteza medie de deplasare 44.94 km/h
timp mediu de răspuns (min)
2009 2010
16
timp mediu de intervenţie la
incendii (min)
Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au intervenit singure la 38
incendii (19,59% din totalul incendiilor), iar la 60 incendii au intervenit în
cooperare cu serviciile profesioniste (30,93% din totalul incendiilor). Serviciile
private pentru situaţii de urgenţă au avut, în perioada analizată, o intervenţie, în
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă şi serviciile
profesioniste pentru situaţii de urgenţă.
Serviciile
profesioniste pentru
situaţii de urgenţă
Acţiuni de salvare pe timpul intervenţiilor
Bunuri protejate în
valoare de peste 21,5
mil. ron
INTERVENŢIILE SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ,
REANIMARE ŞI DESCARCERARE.
2009 2010
841
Serviciile voluntare
pentru situaţii de
urgenţă
95 incendii 60 incendii 38 incendii
194
incendii
125 persoane salvate
- 37 adulţi
- 88 copii
3975
Situaţii de
urgenţă
52 animale şi
145 păsări salvate
Serviciile private
pentru situaţii de
urgenţă
3536
persoane
asistate medical
3435
1 incendii
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare a intervenit la 3435
cazuri (în medie 9,41 pe zi), acordând ajutor medical calificat la 3536 persoane.
Intervenţii pentru acordarea primului ajutor calificat - 3241
Intoxicaţii - 132
Afecţiuni cardiace - 228
Traumatisme - 755
Arsuri - 16
Stop cardio-respirator - 79
Chirurgicale - 9
Afecţiuni medicale - 1442
Neuropsihiatrice - 122
Alte afecţiuni - 149
Afecţiuni contagioase - 4
Transport interclinic - 117
Prim ajutor la accident rutier - 169
Prim ajutor la accident feroviar - 6
Bolnav găsit decedat - 13
Intervenţii la asistenţă persoane: - 146
Accident de muncă - 1
Din alte cauze - 7
Persoane rămase blocate - 1
Persoane căzute în locuri publice - 137
Intervenţii pentru descarcerarea victimelor - 48
INTERVENŢII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR ŞI A
ARDERILOR NECONTROLATE
INCENDII
2009
2010
200 incendii 194 incendii
În anul 2010, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa - Năsăud au avut loc 194 incendii (în medie
0,53 pe zi), faţă de 200 în anul 2009.
Pe timpul intervenţiilor la incendii au fost salvate 125 de persoane (37 adulţi
şi 88 copii) şi protejate bunuri în valoare de peste 21,5 milioane Ron.
Rata incendiilor a fost de 60,87 la suta de mii de locuitori, respectiv 28,55 la
mia de km 2 .
pag._____

Cauze de incendiu
2010
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Situaţia incendiilor în funcţie de împărţirea teritorială( rural, urban)
Din totalul acestora, 58,25 % au avut loc în mediul rural şi 41,75 % în
mediul urban.
2010
2009
81
79
113
121
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90100110120130
Coş de fum defect sau necurăţat 59 (30,41%)
Instalaţii electrice defecte sau improvizate 49 (25,26%)
Mijloace de încălzire defecte, improvizate sau
nesupravegheate 21(10,82%)
Fumatul 17 (8,76%)
Foc deschis 16 (8,25%)
Jocul copiilor cu focul 8 (4,12%)
Sudură 5 (2,58%)
Acţiune intenţionată 5 (2,58%)
Trăsnet 4 (2,06%)
Alte cauze 4 (2,06%)
Autoaprindere 2 (1,03%)
Defecţiuni tehnice de montaj 2 (1,03%)
Accident urmat de incendiu 2 (1,03%)
MEDIUL RURAL
MEDIUL URBAN
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
ARDERI NECONTROLATE
2009 2010
200 49
Se observă o scădere simţitoare a intervenţiilor pentru stingerea arderilor
necontrolate faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.
ALTE SITUAŢII DE URGENŢĂ
În anul 2010 s-au înregistrat 143 de cazuri de alte situaţii de urgenţă (0,39 pe
zi).
Aceste intervenţii s-au manifestat astfel:
108 acţiuni de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor şi
alunecărilor de teren (75,52%);
21 misiuni pirotehnice (14,69%);
9 evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă
(6,29%);
1 acţiuni pentru distrugerea de zăpoare (0,7%);
4 alte situaţii (2,8%);
ANALIZA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢI
În anul 2010 subunităţile specializate de intervenţie din cadrul Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa”, al judeţului Bistriţa-Năsăud au fost solicitate să
intervină la un număr de 3885 de situaţii de urgenţă, în medie 10,64 intervenţii / zi.
Detaşamentul de Pompieri Bistriţa: 2414 intervenţii
Din totalul intervenţiilor, 900 (37,28%) au avut loc în mediul rural şi 1514 (62,72%)
în mediul urban.
Incendii - 109 (4,52%)
Asistenţă persoane - 34 (1,41%)
Alte situaţii de urgenţă - 75 (3,11%)
Fenomene meteo periculoase - 44
Asanare teritoriu şi distrugere de muniţie - 21
Evenimente publice de amploare - 8
Acţiuni pentru distrugerea de zăpoare - 1
Alte situaţii - 1
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 69 (2,86%)
Arderi necontrolate: - 16 (0,66%);
Intervenţii pentru descarcerare/SMURD -2111 (87,45%)
Notă: În anul 2010 au mai avut loc:
- 74 deplasări fără intervenţie;
- 17 alerte false;
- 23 întoarse din drum;
- 26 asigurări/supravegheri.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Secţia de Pompieri Năsăud +Garda de Intervenţie Beclean: 1471 intervenţii
Din totalul intervenţiilor, 941 (63,97) au avut loc în mediul rural şi 530 (36,03) în
mediul urban.
Incendii - 47 (3,19%)
Asistenţă persoane - 9 (0,61%)
Alte situaţii de urgenţă - 39 (2,65%)
Fenomene meteo periculoase - 35
Alte situaţii - 3
Evenimente publice de amploare - 1
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 38 (2,58%)
Arderi necontrolate: - 14 (0,95%)
Intervenţii SMURD - 1324 (90,01%)
Notă: În anul 2010 au mai avut loc:
- 62 deplasări fără intervenţie;
- 11 alerte false;
- 15 întoarse din drum;
- 8 asigurări/supravegheri.
ANALIZA INTERVENŢIILOR S.V.S.U.
Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă au fost solicitate să intervină,
în anul 2010, la un număr de 90 de situaţii de urgenţă, dintre care:
- Incendii - 38 (42,22 %)
- Alte situaţii de urgenţă - 29 (32,22 %)
- Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 4 (4,45 %)
- Arderi necontrolate - 19 (21,11%)
În anul 2011, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de
urgenţă au fost alertate la 4903 situaţii de urgenţă, din care:
Total 4903 situaţii de urgenţă (în medie 13,43 pe zi), din care:
- 4215 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (85,96%);
- 263 incendii (5,36%);
- 56 alte situaţii de urgenţă (1,14%),
- 75 asistenţă persoane (1,52),
- 173 arderi necontrolate (3,52),
- 121 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2,46%).
1.1.-INTERVENŢIA PE CATEGORII DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
Notă: În anul 2011 au mai avut loc:
- 87 deplasări fără intervenţie;
- 41 întors din drum;
- 13 alerte false;
- 29 asigurări/supravegheri.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
1.2.-Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora
85,96%
3,52%
1,52%
1,14%
2,46%
5,36%
1.3. - Analiza comparativă a tipurilor de intervenţii 2010/2011
Total situaţii de urgenţă
Incendii
Arderi necontrolate
Intervenţii S.M.U.R.D.
Alte situatii de urgenta
Asistenta persoane
Alte actiuni pentru protecţia
comunităţilor
263
194
173
49
56
143
75
43
121
111
3435
3975
Incendii
Intervenţii S.M.U.R.D.
Arderi necontrolate
Asistenta persoane
Alte situatii de urgenta
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor
4215
4903
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
1.4.- Intervenţia pe tipuri de servicii pentru situaţii de urgenţă
În anul 2011, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au participat la
4737 intervenţii, din care:
- 233 incendii (4,91%),
- 31 alte situaţii de urgenţă (0,65%),
- 70 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (1,47%),
- 106 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (2,23%),
- 82 arderi necontrolate (1,73%),
- 4215 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (88,98%).
2011
2010
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Timp mediu de intervenţie pentru serviciile profesioniste
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
81 90
16 23
2010 2011
timp mediu de răspuns (min)
timp mediu de intervenţie la
incendii (min)
Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au intervenit singure la 30 incendii
(11,40% din totalul incendiilor), iar la 106 incendii au intervenit în cooperare cu
serviciile profesioniste (40,30% din totalul incendiilor). Serviciile private pentru
situaţii de urgenţă nu au avut nici o intervenţie în perioada analizată.
Serviciile
profesioniste pentru
situaţii de urgenţă
1.5.-Acţiuni de salvare pe timpul intervenţiilor
Bunuri protejate în
valoare de peste
34,56 mil. ron
Viteza medie de deplasare 39,96 km/h
Serviciile voluntare
pentru situaţii de
urgenţă
127 incendii 106 incendii 30 incendii
263
incendii
91 persoane salvate
- 64 adulţi
- 27 copii
4903
Situaţii de
urgenţă
318 animale şi
63 păsări salvate
Serviciile private
pentru situaţii de
urgenţă
0 incendii
4337
persoane
asistate medical
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
2.-INTERVENŢIILE SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI
DESCARCERARE.
2010 2011
3435
4215
Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare a intervenit la 4215 cazuri
(în medie 11,54 pe zi), acordând ajutor medical calificat sau descarcerare la 4337
persoane.
Intervenţii pentru acordarea primului ajutor calificat - 3986
Intoxicaţii - 159
Afecţiuni cardiace - 272
Traumatisme - 894
Chirurgicale - 4
Afecţiuni contagioase - 1
Stop cardiorespirator - 79
Arsuri - 18
Afecţiuni medicale - 1491
Neuropsihiatrice - 405
Alte afecţiuni - 93
Transport interclinic - 356
Prim ajutor la accident rutier - 195
Prim ajutor la accident feroviar - 2
Bolnav găsit decedat - 15
Intervenţii la asistenţă persoane: - 183
Din alte cauze - 4
Persoane căzute în locuri publice - 174
Rămase blocate - 4
Accident de muncă - 1
Intervenţii pentru descarcerarea victimelor - 46
3.-INTERVENŢII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR ŞI A
ARDERILOR NECONTROLATE
3.1.-INCENDII
22,70%
2010 2011
194 incendii 263 incendii
+ 35,56%
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
3.1.1.-Generalităţi
În anul 2011, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa - Năsăud au avut loc 263 incendii (în medie 0,72 pe zi),
faţă de 194 incendii (în medie 0,53 pe zi) produse în anul 2010.
Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 91 de persoane (64 adulţi şi 27 copii) şi
protejate bunuri în valoare de peste 34,56 milioane Ron.
Rata incendiilor a fost de 82,33 la suta de mii de locuitori, respectiv 49,08 la mia
de km 2 .
3.1.2.- Cauze de incendiu
focul deschis
instalaţii electrice defecte sau improvizate
coş de fum necurăţat
fumatul
mijloace de incălzire defecte
acţiune intenţionată
jocul copiilor cu focul
trăsnet
defecţiuni tehnice de exploatare şi montaj
scurgeri de lichide inflamabile
propagarea incendiului de la vecinătăţi
nedeterminate
scântei mecanice
sudura
efectuarea unor operaţiuni periculoase
autoaprindere
accident urmat de incendiu
căldură solară
2
2
2
2
1
1
1
1
44
4 1113
28
26
48
55 59
0 20 40 60 80
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
3.1.3. Situaţia incendiilor în funcţie de împărţirea teritorială (rural, urban)
4. ALTE SITUAŢII DE URGENŢĂ
În anul 2011 s-au înregistrat 56 cazuri de alte situaţii de urgenţă.
Aceste intervenţii s-au manifestat astfel:
30 acţiuni de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor;
16 misiuni pirotehnice;
1 acţiune pentru distrugere de zăpoare;
7 acţiuni la evenimente publice;
2 alte situaţi de urgenţă.
5. ANALIZA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢI
În anul 2011 subunităţile specializate de intervenţie din cadrul Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa”, al judeţului Bistriţa-Năsăud au fost solicitate să
intervină la un număr de 4737 de situaţii de urgenţă, în medie 12,97 intervenţii / zi.
5.1 Detaşamentul de Pompieri Bistriţa: 3068 intervenţii
Incendii - 116 (3,78%)
Asistenţă persoane - 57 (1,85%)
Alte situaţii de urgenţă - 24 (0,78%)
Acţiune de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor - 1
Asanare teritoriu şi distrugere de muniţie - 16
Acţiuni pentru distrugerea de zăpoare - 1
Evenimente publice - 6
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor -71 (2,31%)
Ardere necontrolată - 51 (1,66%)
Intervenţii pentru descarcerare/SMURD -2749 (89,60%)
Notă: În anul 2011 au mai avut loc:
- 59 deplasări fără intervenţie;
- 11 alerte false;
- 19 întoarse din drum;
- 19 asigurări/supravegheri.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
5.2 Secţia de Pompieri Năsăud :1669 intervenţii
Incendii - 117 (7,01 %)
Asistenţă persoane - 13 (0,77 %)
Alte situaţii de urgenţă - 7 (0,41%)
Acţiune de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor - 4
Evenimente publice - 1
Alte intervenţii - 1
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 35 (2,09%)
Ardere necontrolată - 31 (1,85)
Intervenţii SMURD -1466 (87,83 %)
6. ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIILOR VOLUNTARE PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ
Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă au fost solicitate să intervină, în
anul 2011, la un număr de 166 de situaţii de urgenţă, din care:
Incendii - 30
Asistenţa persoanelor - 5
Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 15
Arderi necontrolate - 91
Alte situaţii de urgenţă - 25
7. ALTE MISIUNI DESFĂŞURATE
S-au asigurat măsurile specifice în conformitate cu prevederile art. 14 al
Ordinului comun pentru aprobarea Procedurii de Reglementare şi control al
transportului deşeurilor pe teritoriul României H.G. 1061 din 2008 la 492 transporturi
de deşeuri periculoase.
pag._____

Secţiunea 1
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL IV
ACOPERIREA RISCURILOR
Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie şi intervenţie
Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie – intervenţie
constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia
probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe
baza acţiunilor de dezvoltare, a permiselor referitoare la condiţiile viitoare
(completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea
alternativei de acţiune optimă şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să
fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de
intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii
şi a celor de cooperare.
Pentru acoperirea riscurilor transfrontaliere, se încheie protocoale de
colaborare cu instituţiile similare din ţările cu care există graniţe comune, care
prevăd modalităţi de informare asupra pericolelor probabile, avertizare/alarmare
în cazul manifestării acestora, modalităţile de intervenţie comună asupra riscurilor
transfrontaliere, precum şi exerciţiile şi aplicaţiile cu participare internaţională.
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori
limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:
a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu,
hidrografici, etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;
c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui
pericol;
d) exerciţii tactice în teren, privind gestionarea diferitelor tipuri de situaţii
de urgenţă stabilite, în conformitate cu scenariile exerciţiilor;
Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul
acoperirii riscurilor sunt:
a) controale şi inspecţii de prevenire;
b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; acordul;
c) asistenţa tehnică de specialitate;
d) informarea preventivă;
e) pregătirea populaţiei;
f) constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale;
g) alte forme.
Planurile de intervenţie vor cuprinde informaţii referitoare la:
a) categoriile de servicii de salvare/ intervenţie în caz de urgenţă şi
amplasarea unităţilor operative:
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a
personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace,
cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autospeciale de stingere cu
pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autoscări pentru
salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi pompieri, salvatori,
asistenţi medicali, scafandri, alpinişti etc.
c) zona de acoperire a riscurilor;
d) timpi de răspuns, cuantificaţi de o comisie compusă sin specialişti ai
Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
e) activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii
intervenţiilor la incendii; asistenţa medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare;
deblocări/salvări de persoane, salvări de animale etc.;
f) alte informaţii considerate necesare.
Secţiunea a 2-a
Etapele de realizare a acţiunilor
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;
b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;
c) deplasarea la locul intervenţiei;
d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea
dispozitivului preliminar de intervenţie;
e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;
f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de
intervenţie;
g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor , animalelor şi
bunurilor;
h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia
concretă;
i) manevra de forţe;
j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului / dezastrului;
l) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au
favorizat evoluţia acestuia;
n) întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare
permanentă;
p) restabilirea capacităţii de intervenţie;
q) informarea inspectorului general/ inspectorului şef/ comandantului şi a
eşalonului superior;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Secţiunea a 3-a
Faze de urgenţă a acţiunilor
În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile
serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:
a) urgenţa I – asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în
raionul / obiectivul afectat;
b) urgenţa a II-a – asigurată de către subunităţile inspectoratului judeţean;
c) urgenţa a III-a – asigurată de către două sau mai multe subunităţi
limitrofe;
d) urgenţa a IV-a – asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul
inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul
unor intervenţii de amploare şi de lungă durată;
Conducerea acţiunilor de intervenţie, pe urgenţe, se asigură astfel:
a) urgenţa I – de şeful gărzii de intervenţie al subunităţii în al cărei raion de
intervenţie s-a produs situaţia de urgenţă;
b) urgenţa a II–a – de către inspectorul şef;
c) urgenţa a III-a – de către inspectorul şef în a cărui zonă de competenţă sa
produs evenimentul;
d) urgenţa a IV-a – de către inspectorul general al I.G.S.U.;
Secţiunea a 4-a
Acţiunile de protecţie – intervenţie
Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de
competenţă, pentru:
a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,
evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu
alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea
la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul
producerii situaţiei de urgenţă specifice;
d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca
accesibile;
e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţelele şi clădiri cu funcţiuni
esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia
populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente
serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile
instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi
securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care
asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garaje de
vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii
de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice,
explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri
pentru învăţământ;
f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea
efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CONCEPŢIA SPECIFICĂ
Privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de
răspuns în situaţii de urgenţă în cadrul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa”
al judeţului Bistriţa - Năsăud
Scopul şi obiectivele
Prezenta concepţie reglementează modul de realizare a acţiunilor de răspuns a
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud,
prin subunităţile subordonate, pe timpul manifestării unor situaţii de urgenţă,
generate de diferite tipuri de risc ce se pot apărea în zona de competenţă a
inspectoratului.
Scopul activităţilor desfăşurate de inspectorat şi structurile din subordine se
referă la:
- pregătirea preventivă şi protecţia prioritară a populaţiei;
- realizarea condiţiilor necesare supravieţuirii în situaţii de urgenţă;
- participarea la protecţia valorilor culturale, arhivistice, de patrimoniu şi
a bunurilor materiale, precum şi a mediului;
- desfăşurarea pregătirii profesionale a personalului, organismelor
specializate şi serviciilor de urgenţă;
- organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru limitarea şi
înlăturarea efectelor negative generate de situaţiile de urgenţă;
- constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale
specifice.
Obiectivul general al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă,,Bistriţa” este
îndeplinirea misiunilor de protecţie a populaţiei, bunurilor şi mediului în situaţii de
urgenţă şi protecţie civilă, prin realizarea următoarelor acţiuni principale :
- asigurarea cadrului legal şi a condiţiilor necesare funcţionării optime;
- înfiinţarea, organizarea şi operaţionalizarea structurilor pentru
prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgenţa ale autorităţilor publice locale.
Obiectivele specifice acţiunilor structurilor ce asigură managementul tipurilor
de risc şi gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt:
- menţinerea la niveluri acceptabile sau, după caz, limitarea efectelor
manifestării riscurilor identificate;
- analizarea promptă şi realistă a situaţiilor operative create, cu luarea în
considerare a tuturor elementelor ce pot influenţa evoluţia factorilor de risc cu
impact negativ asupra vieţii comunităţilor afectate, ca urmare a hotărârilor adoptate
şi a măsurilor dispuse de factorii de decizie abilitaţi conform legii;
- menţinerea cooperării permanente cu toate structurile din compunerea
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
- asigurarea unui grad ridicat de protecţie a populaţiei şi a personalului
de intervenţie;
- asigurarea intervenţiei oportune, cu eficienţă maximă, încadrată în
timpii de răspuns planificaţi sau ordonaţi;
- limitarea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
negative asupra mediului;
- realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor de
intervenţie în zona de competenţă a inspectoratului;
- asigurarea unei conduceri şi coordonări unitare a acţiunilor de
intervenţie;
Repartizarea managementului tipurilor de risc generatoare de situaţii de
urgenţă, precum şi a principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură
ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt cele stabilite prin Hotărârea
Guvernului nr. 2288 din 09.12.2004.
Planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în
situaţii de urgenţă sunt activităţi şi acţiuni care necesită analizarea lor defalcat, atât
în planul tipului de răspuns pe care îl furnizează, cât şi în ceea ce priveşte nivelul
competenţei teritoriale la care se asigură răspunsul.
Astfel, acţiunile de răspuns presupun conlucrarea permanentă între
componenta managerială, responsabilă cu analizarea propunerilor, luarea
deciziilor şi transmiterea măsurilor ce se impun a fi adoptate, pe de o parte, şi
structurile tehnico – operative specializate, ale căror atribuţii principale constau
în formularea propunerilor privind soluţiile tehnice de rezolvare a acestora,
analizarea situaţiilor operative create, precum şi punerea în aplicare a hotărârilor
organelor de decizie.
Tipuri de risc în al căror management este implicat Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa – Năsăud, ca structură subordonată Inspectoratului General pentru Situaţii
de Urgenţă asigură managementul următoarelor tipuri de risc generatoare de
situaţii de urgenţă:
- incendii, cu excepţia celor de la fondul forestier;
- accidente nucleare şi/sau urgenţe radiologice;
- accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului;
- explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor militare;
- căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos;
Alături de alte instituţii ale administraţiei publice locale, Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud îi revin
responsabilităţi în managementul următoarelor tipuri de risc împreună cu structuri
ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean:
- avarierea gravă a sistemelor de gospodărire comunală;
- evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa–Năsăud îndeplineşte funcţii de sprijin pentru asigurarea managementului
tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, gestionate de alte instituţii
publice centrale, după cum urmează:
- cutremure puternice;
- inundaţii sau secete;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- alunecări de teren;
- accidente majore pe căile de transport;
- căderi masive de zăpadă, polei şi blocaje de gheţuri;
- accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie;
- accidente chimice cu implicaţii pe amplasament;
- avarii grave la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie
electrică;
- accidente la construcţii hidrotehnice;
- alunecări şi prăbuşiri de teren la exploatări miniere, inclusiv la cele cu
implicaţii asupra infrastructurii reţelelor de transport a energiei şi gazelor
naturale;
- incendii la fondul forestier;
- secetă;
- căderi de grindină;
- invazii de dăunători;
- contaminări de culturi vegetale;
- fenomene meteo periculoase;
- poluări ale cursurilor de apă interioare;
- epidemii;
- epizotii;
- avarii grave la sistemele de comunicaţii şi informatică;
- contaminări de produse vegetale şi animale;
Misiunile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa – Năsăud
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” judeţului Bistriţa – Năsăud,
ca structură subordonată Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă,
îndeplineşte, sau, după caz, participă la asigurarea următoarelor misiuni şi funcţii
de sprijin:
a) Planifică şi desfăşoară inspecţii, controale, verificări şi alte acţiuni de
prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabileşte măsurile
necesare pentru creşterea nivelului de securitate al cetăţenilor şi bunurilor.
b) Elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa
situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza concluziilor rezultate din
acestea.
c) Desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către
cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de prevenire,
precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de urgenţă.
d) Participă la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenţă şi
avizează dispoziţiile în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă,
emise de autorităţile publice locale şi cele deconcentrate /descentralizate.
e) Emite avize şi autorizaţii, în condiţiile legii.
f) Monitorizează şi evaluează tipurile de risc.
g) Participă la elaborarea şi derularea programelor pentru pregătirea
autorităţilor, serviciilor de urgenţă voluntare şi private, precum şi a populaţiei.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
h) Organizează pregătirea personalului propriu.
i) Execută, cu forţe proprii sau în cooperare, operaţiuni şi activităţi de
înştiinţare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare,
adăpostire, căutare, salvare, descarcerare, prim-ajutor medical de urgenţă prin
modului SMURD, deblocare, stingere a incendiilor, depoluare, protecţie NBCR şi
decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat, asanare de muniţie
neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural,
acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte măsuri de
protecţie a cetăţenilor în caz de situaţii urgenţă.
j) Controlează şi îndrumă structurile subordonate, serviciile publice şi
private de urgenţă.
k) Participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile
pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora.
l) Stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează /coordonează elaborarea
documentelor operative de răspuns.
m) Avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgenţă voluntare şi
private.
n) Planifică şi desfăşoară exerciţii, aplicaţii şi alte activităţi de pregătire,
pentru verificarea viabilităţii documentelor operative.
o) Organizează banca de date privind intervenţiile, analizează periodic
situaţia operativă şi valorifică rezultatele.
p) Participă cu grupări operative/solicită sprijinul grupărilor operative
stabilite şi aprobate pentru/la intervenţii în zona/în afara zonei de competenţă.
q) Participă la acţiuni de pregătire şi intervenţie în afara teritoriului naţional,
în baza acordurilor la care statul român este parte.
r) Participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condiţiilor şi împrejurărilor
care au determinat ori favorizat producerea accidentelor şi dezastrelor.
s) Stabileşte, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale
incendiului.
t) Controlează respectarea criteriilor de performanţă, stabilite în condiţiile
legii, în organizarea şi dotarea serviciilor voluntare şi private, precum şi activitatea
acestora.
u) Constată şi sancţionează, prin personalul desemnat, încălcarea
dispoziţiilor legale din domeniul de competenţă.
v) Desfăşoară activităţi privind soluţionarea petiţiilor în domeniul specific.
w) Organizează concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private,
precum şi acţiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din şcoli.
x) Asigură informarea organelor competente şi raportarea acţiunilor
desfăşurate, conform reglementărilor specifice.
y) Încheie după terminarea operaţiunilor de intervenţie, documentele
stabilite potrivit regulamentului elaborat de Inspectorul general.
z) Îndeplineşte alte sarcini stabilite prin lege.
aa) Inspectoratul asigură planificarea şi mobilizarea resurselor proprii proprii
la instituirea măsurilor excepţionale prevăzute de lege, precum şi la declararea
stărilor de mobilizare şi război.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
ab) Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, inspectoratul colaborează cu
autorităţile administraţiei publice locale, cu celelalte structuri deconcentrate ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor, unităţi ale armatei, serviciile voluntare şi
private, serviciile descentralizate, filialele locale ale Societăţii Naţionale de Cruce
Roşie, mass-media, precum şi cu alte asociaţii, fundaţii şi organizaţii
nonguvernamentale care activează în domeniul specific.
ac) Inspectoratele colaborează cu servicii şi organizaţii locale de profil din
alte state, pe baza acordurilor, înţelegerilor şi programelor, stabilite potrivit
dispoziţiilor legale.
În situaţii deosebite, atunci când se asigură sprijin logistic de la alte
componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (la
nivel judeţean şi local), Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa” poate
îndeplini, pentru o perioadă de timp determinată, fără a afecta capacitatea de
intervenţie, misiuni de tipul:
a) asigurarea unor legături de comunicaţii şi informatică;
b) asigurarea energiei pentru iluminat pe timpul desfăşurării unor misiuni de
intervenţie;
c) participarea la acţiuni de reabilitare a zonelor afectate, prin angrenarea
unor categorii de forţe şi mijloace în degajarea aluviunilor şi altor materiale,
scoaterea apei din subsolurile/incintele inundate etc.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă ,,Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud colaborează cu autorităţile
administraţiei publice locale, cu celelalte structuri deconcentrate ale Ministerului
Administraţiei şi Internelor de la nivel judeţean, Centrul Militar Judeţean
Bistriţa - Năsăud, serviciile voluntare şi private, serviciile descentralizate, filiala
Bistriţa - Năsăud a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, mass-media, precum şi cu
alte asociaţii, fundaţii şi organizaţii nonguvernamentale care activează în domeniul
specific. De asemenea, inspectoratul colaborează cu servicii şi organizaţii locale de
profil din alte state, pe baza acordurilor, înţelegerilor şi programelor, stabilite
potrivit dispoziţiilor legale.
Conducerea şi coordonarea acţiunilor de răspuns
Planificarea, coordonarea, conducerea şi executarea acţiunilor de răspuns
specifice, cooperarea cu celelalte instituţii şi organisme implicate, folosirea forţelor
şi mijloacelor proprii, constituirea dispozitivelor de intervenţie şi asigurarea
comunicaţiilor se realizează integrat, în scopul îndeplinirii în mod unitar şi coerent
a atribuţiilor stabilite.
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice în domeniul gestionării situaţiilor de
urgenţă, structurile subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa - Năsăud acţionează, potrivit domeniului de
competenţă, la ordinul, sau după caz, la solicitarea:
- Prefectului judeţului, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă;
- Primarilor oraşelor şi comunelor, în calitate de preşedinţi ai Comitetelor
locale pentru Situaţii de Urgenţă;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Conducerea şi coordonarea efectivelor subunităţilor subordonate
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud
se asigură de către şefii gărzilor de intervenţie, comandanţii de subunităţi sau şeful
grupei operative a inspectoratului, potrivit procedurilor privind gestionarea
situaţiilor de urgenţă elaborate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă.
Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare şi complexitate ridicată,
potrivit procedurilor în vigoare, se activează următoarele structuri de coordonare şi
conducere a intervenţiei:
- Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei
(C.J.C.C.I.), cu sediul în municipiul Bistriţa, str. Sigmirului nr. 16.
În exercitarea atribuţiilor funcţionale, structura menţionată mai sus execută
următoarele:
- elaborează concepţia şi planurile de acţiune ale structurilor prevăzute să
intervină;
- elaborează documentele de conducere şi coordonare a acţiunilor de
intervenţie;
- evaluează necesarul de forţe şi mijloace pentru îndeplinirea misiunilor ce
revin în competenţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa – Năsăud şi structurilor subordonate şi coordonează activităţile de
planificare a misiunilor ce revin în competenţa acestora;
- gestionează fluxul informaţional cu structurile de conducere şi coordonare
aparţinând componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de
Urgenţă (la nivel naţional, judeţean şi local);
În regim de normalitate, activitatea C.J.C.C.I. este asigurată de personal din
cadrul Centrului Operaţional Judeţean prin Secretariatul Tehnic Permanent, care
monitorizează situaţia la nivel judeţean al situaţiilor de urgenţă şi reprezintă
nucleul de activare al C.J.C.C.I..
C.J.C.C.I. poate funcţiona parţial sau total încadrat, conform procedurilor de
activare pe faze, astfel:
a) verde – rutină: personalul este asigurat de către Centrul
Operaţional – compartimentul Monitorizare Situaţii de Urgenţă şi Dispecerat.
b) galben – alertă: toate atribuţiile privind gestionarea situaţiei de
urgenţă aflată în această fază se transferă personalului C.J.C.C.I care se
suplimentează cu specialişti din structurile specializate al Inspectoratului Pentru
Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud; activitatea se va
desfăşura în locaţiile C.J.C.C.I. conform procedurilor;
c) portocaliu – activare parţială a C.J.C.C.I.: personalul din faza
precedentă, galben, care se suplimentează cu specialişti din alte structuri
specializate ale I.S.U. „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud, precum şi cu
reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale sau locale responsabile sau care
îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea tipului de risc manifestat, conform
legislaţiei în vigoare; activitatea se va desfăşura în locaţiile C.J.C.C.I. conform
procedurilor;
d) roşu – activare totală: personalul din faza precedentă -
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
portocaliu, este suplimentat, până la încadrarea completă, prevăzută în
organigrama C.J.C.C.I., cu specialişti din cadrul tuturor instituţiilor publice
centrale cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în
vigoare; activitatea se va desfăşura în locaţiile C.J.C.C.I. conform procedurilor.
În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile
serviciilor profesioniste pentru situaţi de urgenţă sunt organizate şi conduse pe
urgenţe, potrivit Concepţiei specifice de acţiuni în situaţii de urgenţă a
inspectoratului general.
Sistemul organizat pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă cuprinde:
Subsistemul decizional, constituit din:
- Comitetul judeţean/local pentru situaţii de urgenţă;
- puncte de comandă înaintate (fixe sau mobile), deservite de
comandantul intervenţiei/acţiunii sau grupele operative după caz.
Subsistemul operaţional (structuri tehnico–operaţionale, de suport tehnic
şi intervenţie):
- compartimente funcţionale specializate (organizate la nivelul Centrului
Operaţional Judeţean sau C.J.C.C.I., după caz);
- grupurile de suport tehnic sunt constituite în cadrul Comitetului Judeţean
pentru Situaţii de Urgenţă Bistrița - Năsăud:
• Grup de suport tehnic nr. 1 pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale ale cursurilor de apă;
• Grup de suport tehnic nr. 2 pentru prevenirea si apărarea împotriva
efectelor seismelor şi alunecărilor de teren;
• Grup de suport tehnic nr. 3 pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de accidente deosebit de grave pe căi de comunicaţii;
• Grup de suport tehnic nr. 4 pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de incendii în masă la fondul forestier;
• Grup de suport tehnic nr. 5 pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pe
linie de telecomunicaţii;
- subunităţi de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, servicii
voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, precum şi alte structuri cu care se
cooperează;
- post medical avansat;
- rezerva de forţe, mijloace şi substanţe de intervenţie, la dispoziţia
subsistemului operaţional;
- grupările operative;
- rezerva generală, la dispoziţia inspectorului general al I.G.S.U.;
Subsistemul logistic (structuri logistice şi de mentenanţă):
- mijloace tehnice specifice şi materiale din dotarea serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă din sectoarele de asigurare logistică;
- bunuri materiale puse la dispoziţie de comitetele locale pentru situaţii de
urgenţă, structuri cu care se cooperează, operatori economici şi organizaţii
neguvernamentale;
- punctul de asistenţă tehnică;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- punctul de colectare a ajutoarelor;
Alte elemente de dispozitiv:
- Locul (raionul) de evacuare a victimelor;
- Locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale;
- Locul (raionul) de evacuare a animalelor;
- Locul taberei de sinistraţi;
Intervenţia structurilor subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud se realizează pe două priorităţi (urgenţe) de
bază, în funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă, astfel:
a) Prioritatea (urgenţa) numărul 1 cuprinde misiunile care trebuie
executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de
urgenţă, salvării oamenilor şi bunurilor de patrimoniu, limitării sau înlăturării, după
caz, a consecinţelor acestora şi se referă la:
- Participarea, cu forţe şi mijloace specializate, la executarea cercetării
chimice, biologice şi radioactive în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru
protecţia personalului şi a populaţiei afectate;
- Deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;
- Înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor construcţii;
- Căutarea, evacuarea şi salvarea victimelor;
- Acordarea primului ajutor calificat şi a asistenţei medicale de urgenţă;
- Salvarea/protejarea, în limita posibilităţilor, în special a bunurilor de
patrimoniu;
- Descoperirea, identificarea şi asanarea muniţiei şi a elementelor de muniţie
nefuncţionale sau neexplodate;
- Limitarea/înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărire comunală;
- Evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse riscurilor;
- Stingerea incendiilor;
- Protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele expuse
riscurilor complementare;
- Asigurarea mijloacelor de subzistenţă populaţiei afectate.
b) Prioritatea (urgenţă) numărul 2 în care se continuă acţiunile din
Prioritatea I, la care se adaugă:
- Asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor
pentru sinistraţi;
- Constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă;
- Executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a
personalului şi bunurilor proprii;
- Participarea la evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor
contaminate;
- Executarea controlului sanitar epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi
mijloacelor proprii;
- Transportul şi distrugerea muniţiei menţionate la acţiunile din Prioritatea
numărul 1.
- Verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a celui de
comunicaţii şi informatică;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- Participarea la misiuni de degajare a căilor de comunicaţii necesare
transportului materialelor şi accesului forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
- Îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.
Forţe angrenate pentru executarea misiunilor de intervenţie
la nivel judeţean şi local
Conform prevederilor legale în vigoare, fiecărui Inspectorat Judeţean pentru
Situaţii de Urgenţă i se atribuie o porţiune din teritoriul naţional, denumită zonă de
competenţă, în care îşi desfăşoară activitatea şi care de regulă, coincide cu limitele
administrativ teritoriale ale judeţului.
Zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA”
al Judeţului Bistriţa-Năsăud este împărţită în 5 raioane de intervenţie repartizate
pentru fiecare subunitate de intervenţie, respectiv:
o Detaşamentul de Pompieri Bistriţa cu:
o Garda de Intervenţie nr. 1 Bistriţa;
o Garda de Intervenţie nr. 2 Prundu Bîrgăului.
o Secţia de Pompieri Năsăud cu:
o Garda de Intervenţie nr. 1 Năsăud.;
o Garda de Intervenţie nr. 2 Beclean.;
o Garda de Intervenţie nr. 3 Sîngeorz – Băi.
În cadrul subunităţilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, pentru
organizarea şi desfăşurarea intervenţiilor, personalul din tura de serviciu este
repartizat pe funcţii, în echipaje şi echipele de intervenţie, prin Registrul cu
organizarea serviciului de permanenţă, iar conducerea operativă, a turei de
serviciu, este asigurată de şeful gărzii de intervenţie-stingere.
Organizarea, desfăşurarea şi conducerea programului de pregătire a
personalului subunităţilor de intervenţie se execută de Ofiţerul III/şeful gărzii
de intervenţie din comanda subunităţii.
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud are în componenţă următoarele
structuri de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă:
Detaşamentul de Pompieri Bistriţa
- Garda de Intervenţie nr. 1 Bistriţa
- Garda de Intervenţie nr.2 Prundu Bârgăului
Detaşamentul de Pompieri Bistriţa are repartizat un raion de intervenţie cu
o suprafaţă de 1974 km 2 , care cuprinde 1 municipiu, 20 comune, 99 de localităţi,
cu un număr total de aproximativ 49.138 gospodării cetăţeneşti şi locuinţe şi o
populaţie de peste 157296 persoane. Din totalul suprafeţei, 191 km 2 sunt în zona
de competenţă al Detaşamentului Sărmaş.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie nr.1 Bistriţa asigură gestionarea
situaţiilor de urgenţă pe teritoriul unui municipiu (Bistriţa – raion de bază) şi a 16
comune, însumând 86 de localităţi. Suprafaţa raionului de intervenţie este de
aproximativ 1257 km 2 cu o populaţie de aproximativ 134733 persoane.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie nr. 2 Prundu – Bârgăului
asigură gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul a 4 comune, însumând 13 de
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
localităţi. Suprafaţa raionului de intervenţie este de aproximativ 526 km 2 cu o
populaţie de aproximativ 22563 persoane.
Principalele surse de risc din raionul de intervenţie sunt:
a) un obiectiv industrial care prezintă pericole de accidente majore în care
sunt implicate substanţe periculoase ce intră sub incidenţa prevederilor HGR
nr. 804/2007, S.C. Teraplast Group S.A.;
b) obiective industriale care prezintă risc mare de incendiu, situate în
municipiul Bistriţa: S.C I.M.P. România Internaţional CO S.A., S.C. Leoni Wiring
System Ro S.R.L., S.C. Rombat S.A.; S.C. Electroplast S.A.
c) riscuri de inundaţii la localităţile de pe valea râurilor Bistriţa, Şieu,
Dipşa, Lechinţa, Budac.
d) riscuri de alunecări de teren în Bistriţa: Valea Jelnei, dealul Codrişor şi
în comunele: Budacu de Jos, Teaca, Dumitra, Galaţii Bistriţei - Herina;
e) riscuri de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din raionul de
intervenţie;
f) obiectivele turistice din raionul de intervenţie.
Detaşamentul de Pompieri Bistriţa intervine cu următoarele mijloace:
A. Garda de intervenţie nr. 1 Bistriţa:
- 4 autospeciale de lucru cu apă şi spumă:
1 autospeciale A.P.C.A.;
1 autospecială Iveco Magirus;
1 autospecială Roman;
1 autospecială Renault;
- 1 autospecială de intervenţie şi salvare de la înălţimi;
- 1 autospecială pentru evacuarea fumului, gazelor şi iluminare;
- 1 autospecială transport substanţe stingătoare;
- 1 autocamion de intervenţie;
- 1 autospecială de stingere cu pulbere;
- 1 autospecială de descarcerare grea;
- 1 ambulanţă tip B2 pentru acordarea primului ajutor calificat;
- 1 ambulanţă tip C1 de Terapie Intensivă Mobilă;
- 2 bărci cu motor cu capacitatea de 10 persoane;
- 2 motopompe transportabile;
- 2 motopompe remorcabile.
B. Garda de intervenţie nr. 2 Prundu Bîrgăului:
- 1 autospecială de primă intervenţie şi comandă (MAN);
- 1 autospecială de lucru cu apă şi spumă (A.P.C.A.);
- 1 ambulanţă tip B2 pentru acordarea primului ajutor calificat;
- 1 motopompă transportabilă.
Secţia de Pompieri Năsăud
- Garda de Intervenţie nr. 1 Năsăud
- Garda de Intervenţie nr. 2 Beclean
- Garda de Intervenţie nr. 3 Sîngeorz Băi
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Secţia de Pompieri Năsăud are repartizat un raion de intervenţie cu o
suprafaţă de aproximativ 3200 km 2 ., care cuprinde 3 oraşe, 30 comune, 116
localităţi, cu un număr total de aproximativ 25.000 gospodării cetăţeneşti şi
locuinţe şi o populaţie de aproximativ 143133 locuitori. Din totalul suprafeţei, 180
km 2 sunt în zona de competenţă al Detaşamentului Dej.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie nr.1 Năsăud asigură
gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul unui oraş (Năsăud – raion de bază) şi
a 12 comune, însumând 35 de localităţi. Suprafaţa raionului de intervenţie este de
aproximativ 1242 km 2 cu o populaţie de aproximativ 57442 persoane.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie nr.2 Beclean asigură
gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul unui oraş (Beclean – raion de bază) şi
a 9 comune, însumând 63 de localităţi. Suprafaţa raionului de intervenţie este de
aproximativ 889 km 2 cu o populaţie de aproximativ 41319 persoane.
Raionul de intervenţie al Gărzii de Intervenţie nr.3 Sîngeorz - Băi asigură
gestionarea situaţiilor de urgenţă pe teritoriul unui oraş (Sîngeorz - Băi – raion de
bază) şi a 9 comune, însumând 18 de localităţi. Suprafaţa raionului de intervenţie
este de aproximativ 1069 km 2 cu o populaţie de aproximativ 44372 persoane.
Principalele surse de risc din raionul de intervenţie sunt:
a) obiective industriale care prezintă risc mare de incendiu, situate în
oraşul Năsăud: S.C, Somplast S.A., S.C. Intex S.A., Depozit carburanţi S.C. Lukoil
S.A. Depozitul Rompetrol Mititei;
b) riscuri de inundaţii la localităţile de pe valea Someşului, Valea Sălăuţei,
Valea Ilvelor şi Valea Ţibleşului;
c) riscuri de alunecări de teren în Năsăud, Parva, Feldru, Maieru,
Rebrişoara, Rebra, Ilva Mică;
d) riscuri de incendii de pădure pe raza ocoalelor silvice din raionul de
intervenţie;
f) obiectivele turistice din raionul de intervenţie.
Asigurarea misiunilor specifice din raionul de intervenţie al Secţiei de
Pompieri Năsăud se realizează cu următoarele mijloace:
o Garda de Intervenţie nr. 1 Năsăud:
- 1 autospecială de primă intervenţie şi comandă (DAF 1800)
- 3 autospeciale de lucru cu apă şi spumă;
- 2 autospeciale A.P.C.A.;
- 1 autospecială MAN;
- 1 autospecială de intervenţie şi salvare de la înălţimi;
- 1 autocamion de intervenţie;
- 1 ambulanţă tip B2 pentru acordarea primului ajutor calificat;
- 2 bărci 10 persoane cu motor;
- 1 motopompă transportabilă şi o motopompă remorcabilă.
o Garda de Intervenţie nr. 2 Beclean:
- 2 autospeciale de lucru cu apă şi spumă;
- 1 autospecială A.P.C.A.;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- 1 autospecială ROMAN;
- 1 ambulanţă tip B2 pentru acordarea primului ajutor calificat;
- 1 barcă pneumatică cu motor sau vâsle;
- 1 motopompă remorcabilă;
o Garda de Intervenţie nr. 3 Sîngeorz - Băi:
- 2 autospeciale de lucru cu apă şi spumă;
- 1 autospecială A.P.C.A.;
- 1 autospecială MAN;
- 1 echipaj ambulanţă tip B2 pentru acordarea primului ajutor calificat;
Realizarea cooperării
În situaţia sau iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă, cooperarea cu
structurile M.A.I. şi celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale
participante la misiuni se realizează prin dispeceratele şi centrele operative
constituite la nivelul acestora sau în cadrul C.J.C.C.I..
Detalierea rolului, locului şi responsabilităţilor structurilor reprezentate în
Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei sunt precizate în
Regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia. Organizarea şi funcţionarea
C.J.C.C.I. se analizează în plenul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi
se aprobă prin ordin al prefectului.
În cazul în care este afectată ordinea publică sau sunt informaţii despre
posibile asemenea situaţii, cooperarea se realizează prin dispeceratele şi centrele
operative constituite la nivelul structurilor abilitate, respectiv ale Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud, Inspectoratului
Judeţean de Poliţie şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi.
În cursul anului 2010 a fost elaborat Planul Roşu de intervenţie al judeţului
Bistriţa –Năsăud.
Planul roşu se activează, la solicitarea Inspectorului Şef al I.S.U. „Bistriţa”,
de către prefectul judeţului Bistriţa–Năsăud, în caz de accidente colective şi/sau
calamităţi, cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, având ca
rezultat victime multiple sau având potenţialul de a produce victime multiple (cel
puţin 5 victime dintre care cel puţin 3 să aibă leziuni grave cu compromiterea
funcţiilor vitale).
În data de 21 august 2011, a fost activat Planul roşu de intervenţie, datorită
producerii accidentului rutier cu 12 victime din localitatea Tureac.
Odată cu punerea în aplicare a Planului Roşu de Intervenţie, toţi factorii
implicaţi au confirmat viabilitatea acestuia.
La organizarea şi realizarea cooperării, se respectă cu stricteţe prevederile
planurilor de cooperare interinstituţionale, regulamentele pentru gestionarea
situaţiilor de urgenţă pe tipuri de risc şi ordinele conducătorilor instituţiilor publice
centrale reprezentate în C.J.C.C.I. şi vor fi specificate modalităţile concrete de
intervenţie, precum şi relaţionarea forţelor participante la gestionarea situaţiilor de
urgenţă pentru care se cooperează.
La nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa Năsăud sunt întocmite Planuri comune de intervenţie şi cooperare cu
structurile locale ale Ministerului Apărării, Plan de Cooperare cu structurile M.A.I.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
din judeţul Bistriţa – Năsăud pe linie de comunicaţii, Plan de cooperare cu
Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Plan de cooperare cu structuri ale
Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv Inspectoratul de Poliţie al
Judeţului Bistriţa – Năsăud şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi „Gelu Voievod”
Bistriţa – Năsăud.
În conformitate cu H.G.R. nr. 2288/2004, la nivel judeţean managementul
tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă se repartizează astfel:
1. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor
negative ale acestora
A. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi
riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora se asigură de
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud.
B. Monitorizarea pericolelor:
a) monitorizarea calităţii aerului: Agenţia de Protecţie a Mediului BN;
b) monitorizarea factorilor de mediu: Agenţia de Protecţie a Mediului BN;
c) monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP - Bucureşti şi Direcţia Regională
în Construcţii N-V – Compartimentul Control şi Inspecţie Pentru Calitatea
Lucrărilor de Construcţii B-N;
d) monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apelor
acestora: Sistemul de Gospodărire a Apelor BN;
e) monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: Sistemul de Gospodărire a
Apelor BN şi administratorii lucrărilor hidrotehnice;
f) monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Sistemul de
Gospodărire a Apelor BN şi Staţia Meteo Bistriţa;
g) monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Direcţia de Sănătate Publică BN;
h) monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Autoritatea
Rutieră Română BN;
i) monitorizarea siguranţei în construcţii: Direcţia Regională în Construcţii N-V
– Compartimentul Control şi Inspecţie Pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii
B-N;
j) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Agenţia de
Protecţie a Mediului BN, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa-Năsăud;
k) monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii:
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud;
l) monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: U.M. 01331
Bistriţa;
m) monitorizarea obiectivelor militare, sursă de risc la explozii: U.M. 01331
Bistriţa;
n) monitorizarea siguranţei alimentelor – Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, Comisariatul judeţean pentru Protecţia
Consumatorilor BN;
C. Evaluarea riscurilor specifice:
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
a) îmbolnăviri în masă: Direcţia de Sănătate Publică BN şi Direcţia Sanitar
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud;
b) epizootii/zoonoze: Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Bistriţa-Năsăud;
c) căderi de obiecte cosmice: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa”
al judeţului Bistriţa-Năsăud, U.M. 01331 Bistriţa;
d) prăbuşiri de teren cauzate de explozii miniere: Exploatarea Minieră Rodna;
e) prăbuşiri de teren în zone urbane: Direcţia Regională în Construcţii N.V.-
Compartimentul Control şi Inspecţie Pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii
B-N; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa-Năsăud, administraţia publică locală;
f) alunecări de teren: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa-Năsăud, Direcţia Regională în Construcţii N-V – Compartimentul
Control şi Inspecţie Pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii B-N;
g) ameninţări biologice: Direcţia de Sănătate Publică BN şi Direcţia Sanitar
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud;
h) ameninţări ecologice: UM 01331 Bistriţa, Sistemul de Gospodărire a Apelor
BN şi Agenţia de Protecţie a Mediului;
D. Evaluarea efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă care s-au produs se
asigură de autorităţile administraţiei publice locale în cooperare cu Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud.
2. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea se asigură de către autorităţile
administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a
pericolelor şi riscurilor specifice, administratorii obiectivelor sursă de risc sau,
după caz, administratorii proprietăţilor afectate, Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud.
3. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor
a) pentru intervenţie operativă: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud;
b) pentru punerea la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale şi umane:
A.N.R.S.P.S. - Structura Teritorială pentru Probleme Speciale BN;
4. Comunicaţii şi informatică
Asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii - informatică pentru
managementul situaţiilor de urgenţă se asigură de Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi Serviciul de Telecomunicaţii
Speciale Bistriţa-Năsăud, asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale de
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Bistriţa-Năsăud, refacerea operativă a
sistemului public de comunicaţii de operatorii de telefonie fixă şi mobilă.
5. Căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor
Căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, stabilizare şi triaj
medical: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-
Năsăud, Direcţia de Sănătate Publică BN, transport sanitar şi evacuare cu mijloace
de intervenţie specifice: Serviciul Judeţean de Ambulanţă BN, Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud -S.M.U.R.D., căutarea şi
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
salvarea persoanelor: Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud
Consiliul Judeţean BN - Serviciul Judeţean Salvamont;
6. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate
a) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, autorităţile administraţiei publice
locale;
b) evidenţa populaţiei evacuate: Serviciile de Evidenţă Informatizată a
Persoanelor din judeţ;
c) asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: fiecare unitate
administrativ-teritorială locală;
d) instalarea taberelor de evacuaţi: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
(Ordinul MAI 1494/2006);
e) recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurile
proprii;
f) evacuarea animalelor: Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor Bistriţa-Năsăud şi autorităţile administraţiei publice locale;
g) evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu: Direcţia
Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional BN şi autorităţile
administraţiei publice locale;
h) evacuarea penitenciarelor, spitalelor, azilurilor de bătrâni: Penitenciarul
Bistriţa, administratorii instituţiilor care au în subordine astfel de obiective;
i) securitatea şi paza zonelor evacuate: Inspectoratul de Poliţie Judeţean BN,
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi BN;
j) controlul circulaţiei: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud;
k) evacuarea fondului arhivistic naţional: Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud a
Arhivelor Naţionale;
7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă
a) suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească;
b) instalarea spitalelor de campanie:UM 01331 Bistriţa;
c) asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă:
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud;
d) acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Direcţia de Sănătate Publică,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud
- S.M.U.R.D.;
e) acordarea primului ajutor paramedical: Filiala Judeţeană de Cruce Roşie BN;
f) asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Direcţia de Sănătate
Publică, A.N.R.S.P.S. - Structura Teritorială pentru Probleme Speciale BN;
8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă
a) stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: Direcţia de
Sănătate Publică şi Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
Bistriţa-Năsăud;
b) securitatea şi paza perimetrului zonelor de carantină: Inspectoratul de Poliţie
Judeţean Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi BN;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
c) măsuri profilactice: Direcţia de Sănătate Publică BN, Direcţia Sanitar
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, Agenţia de Protecţie a
Mediului BN, Sistemul de Gospodărire a Apelor BN şi Filiala Judeţeană de Cruce
Roşie BN.
9. Localizarea şi stingerea incendiilor
Localizarea, limitarea propagării, stingerea şi lichidarea consecinţelor
incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă se asigură de Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud în cooperare cu alte forţe
şi servicii specializate existente, iar localizarea şi stingerea incendiilor la fondul
forestier de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Agenţia de Protecţia
Mediului BN, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu BN, autorităţile
administraţiei publice locale şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa-Năsăud .
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase
a) stabilirea perimetrelor de securitate: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud;
b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului de securitate:
autorităţile publice locale;
c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor
materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate
care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate, după caz, astfel de agenţi.
11. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie,
persoanelor evacuate şi altor resurse
a) asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru realizarea evacuării:
administraţia publică locală;
b) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele
afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgenţă: autorităţile publice
locale;
c) supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Inspectoratul de Poliţie
Judeţean Bistriţa-Năsăud;
d) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-
Năsăud şi Serviciile de Evidenţă Informatizată a Persoanei;
e) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă
necesitate în situaţii de urgenţă: Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud,
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi BN, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, U.M. 01331 Bistriţa, A.N.R.S.P.S. -
Structura Teritorială pentru Probleme Speciale BN, operatori economici cu
activitate de transport, administraţia publică locală;
f) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de
gospodărire a apelor: Sistemul de Gospodărire a Apelor BN în cooperare cu unităţi
ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Apărării Naţionale din
garnizoana Bistriţa .
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
12. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile,
instalaţiile şi amenajările afectate
a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie
în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Direcţia
Regională în Construcţii N-V – Compartimentul Control şi Inspecţie Pentru
Calitatea Lucrărilor de Construcţii B-N;
b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de
primă urgenţă: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa-Năsăud şi administraţia publică locală;
c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi
amenajările afectate: prin grija deţinătorilor.
13. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate
sau evacuate se asigură prin autorităţile administraţiei publice locale, Direcţia de
Agricultură şi Dezvoltare Rurală BN şi după primele 72 ore, până la încetarea
evacuării sau a situaţiei de urgenţă de A.N.R.S.P.S. - Structura Teritorială pentru
Probleme Speciale BN.
14. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate se
asigură de administraţia publică locală, în cooperare cu Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Şcolar
Judeţean BN, UM 01331 Bistriţa şi Filiala de Cruce Roşie BN.
15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi
a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la
urgenţă, pentru minim 72 ore: conducătorul/administratorul fiecărei facilităţi;
b) asigurarea energiei electrice: SC FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord
SA – AFEE Bistriţa;
c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a
energiei electrice: SC FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord SA– Agenţia de
Întreţinere Servicii Electrice BN;
d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a
gazelor naturale şi alte utilităţi: proprietarii reţelelor.
16. Efectuarea depoluării şi decontaminării
a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de
intervenţie: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-
Năsăud, Agenţia de Protecţie a Mediului, Sistemul de Gospodărire a Apelor BN ;
b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau
contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul
raioanelor de intervenţie: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa-Năsăud în cooperare cu deţinătorii, manipulatorii sau
transportatorii substanţelor;
c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Agenţia de Protecţie a Mediului,
Sistemul de Gospodărire a Apelor BN şi Direcţia de Sănătate Publică BN ;
d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi
centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului judeţului: Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, Agenţia de
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Protecţie a Mediului, Sistemul de Gospodărire a Apelor BN şi Direcţia de Sănătate
Publică BN;
e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării:
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud;
f) asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a
materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi
clădirilor: coordonarea activităţii - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud – în cooperare cu personalul specializat din
UM 01331 Bistriţa;
g) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi
monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Direcţia de Sănătate Publică BN;
h) efectuarea decontaminării populaţiei: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud -, în cooperare cu personalul specializat din
UM 01331 Bistriţa;
i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural, evaluarea
efectelor şi realizarea decontaminării: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud şi administraţia publică locală;
j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier şi
păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor:
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BN şi Direcţia Sanitar Veterinară
şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud;
k) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Inspectoratul pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud -, în caz de nevoie la solicitare -
personalul specializat din U.M. 01331 Bistriţa, Direcţia pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală BN, Sistemul de Gospodărire a Apelor BN şi Agenţia de
Protecţie a Mediului BN;
l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor, evaluarea efectelor directe
şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor, realizarea decontaminării: Direcţia
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BN, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru
Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud;
m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale:
Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală BN, Direcţia Sanitar Veterinară şi
pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud în colaborare cu autorităţile
administraţiei publice locale;
n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului
şi depoluarea cursurilor de apă: Sistemul de Gospodărire a Apelor BN, Agenţia de
Protecţie a Mediului BN, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa-Năsăud şi agenţii poluatori;
17. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice se realizează de
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi BN sau Poliţia locală;
18. Logistica intervenţiilor - fiecare instituţie pe domeniul ei de activitate,
precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritate.
19. Reabilitarea zonei afectate - fiecare instituţie pentru obiectivele din
coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competenţă.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă
socială şi religioasă
a) acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată:
se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa-Năsăud şi A.N.R.S.P.S. - Structura Teritorială pentru Probleme
Speciale BN;
b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr de până la 10.000
victime, prin resursele şi infrastructura proprie, şi peste 10.000 victime prin
Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de
Cruce Roşie din România;
c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, agenţi
economici, instituţii şi unităţi administrativ-teritoriale afectate: conform
prevederilor legale;
d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Agenţia Judeţeană pentru
Prestaţii Sociale BN;
e) acordarea asistenţei religioase: prin reprezentanţii cultelor din comunităţile
afectate.
În cazul apariţiei şi a altor tipuri de risc sau ameninţări ce pot genera situaţii
de urgenţă în zona de competenţă a inspectoratului sau cu efecte transfrontaliere,
acesta va lua măsuri pentru repartizarea şi coordonarea activităţilor de gestionare,
prin serviciile de urgenţă profesioniste din subordine.
Constituirea grupărilor operative
Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de amploare, la nivel naţional se
constituie grupări operative care acţionează la ordinul inspectorului general, iar la
nivel de zonă de competenţă, la solicitarea inspectorului şef al Inspectoratului
pentru Situaţii de Urgenţă în a cărui zonă de competenţă s-a produs evenimentul.
Pentru realizarea unei intervenţii oportune în cazul producerii unor situaţii
de urgenţă la obiectivele economice cu risc ridicat de incendiu din zona de
competenţă a Inspectoratului, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud a solicitat intervenţia în sprijin a
grupărilor operative din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă ale
judeţelor limitrofe, astfel:
În cazul producerii unui incendiu la S.C. IMP România Industrial CO S.A.
Bistriţa, a fost solicitat şi aprobat, conform competenţelor, să intervină gruparea
operativă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului
Mureş, respectiv Detaşamentul de Pompieri Reghin, cu o autospecială de lucru cu
apă şi spumă.
În cazul producerii unui incendiu la Platforma Arpatex + Grupo Uno S.A.
Beclean, a fost solicitat şi aprobat, conform competenţelor, să intervină gruparea
operativă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al
judeţului Cluj, respectiv Detaşamentul de Pompieri Dej, cu o autospecială de lucru
cu apă şi spumă.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
În cazul producerii unui incendiu la Fondul Forestier Tihuţa – Colibiţa,
Bistriţa – Bârgăului, Josenii Bârgăului, Maieru, Valea Ilvei, Izvorul Someşului, a
fost solicitat şi aprobat, conform competenţelor, să intervină gruparea operativă din
cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava,
respectiv Detaşamentul de Pompieri Vatra - Dornei, cu o autospecială de lucru cu
apă şi spumă.
Întrucât dispunerea în teren a subunităţilor de intervenţie profesioniste
pentru situaţii de urgenţă subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă
„Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud nu satisfac cerinţele Ordinului M.A.I. nr.
360 din 14.09.2009 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura
organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, s-a
întocmit şi aprobat de către Inspectorul General al I.G.S.U., un Plan de Intervenţie
Comună între Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa – Năsăud şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al
judeţului Cluj şi un Plan de Intervenţie Comună între Inspectoratul pentru Situaţii
de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud şi Inspectoratul pentru Situaţii
de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş.
În zona de sud a zonei de competenţă a I.S.U. „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa – Năsăud, în urgenţa I, în comunele Urmeniş, Budeşti, Silivaşu de Câmpie,
Milaş, cu satele aparţinătoare, intervin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă,
conform planului de intervenţie comună, forţe şi mijloace ale Secţiei de Pompieri
Sărmaşu, din cadrul I.S.U. „Horea” al judeţului Mureş.
Pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă în zona vestică a I.S.U. „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa – Năsăud intervin forţe şi mijloace ale Detaşamentului de
Pompieri Dej din cadrul I.S.U. „Avram Iancu” al judeţului Cluj, în comunele Ciceu
Mihăieşti, Petru Rareş, Ciceu Giurgeşti şi Negrileşti cu satele aparţinătoare.
Limitele raioanelor de intervenţie ale subunităţilor serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă au fost marcate conform semnelor convenţionale pe
hărţile cu organizarea intervenţiei în zona de competenţă a I.S.U. „Bistriţa” al
judeţului Bistriţa – Năsăud.
Realizarea legăturilor de comunicaţii şi informatice
Pentru organizarea sistemului informatic şi de comunicaţii se folosesc atât
mijloace proprii, conform tabelei de înzestrare, cele puse la dispoziţia unităţilor de
către alte instituţii ale administraţiei publice locale, precum şi cele ale Sistemului
de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (S.M.I.S.U.).
Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă reprezintă
un sistem informatic integrat, destinat să asigure suportul informaţional necesar
factorilor decizionali prin colectarea şi distribuirea informaţiilor despre urgenţe de
la şi între instituţiile implicate în gestionarea, evaluarea situaţiilor de urgenţă şi a
efectelor acestora, coordonarea intervenţiei, monitorizarea situaţiilor, precum şi
pentru elaborarea, stocarea, punerea în aplicare, coordonarea planurilor şi a
procedurilor standard operaţionale prevăzute pentru fiecare tip de situaţie în parte.
Arhitectura sistemului se bazează pe legislaţia în vigoare, referitoare la
organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Urgenţă şi are ca scop principal creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor destinate
gestionării situaţiilor de urgenţă la toate nivelurile, de la cel judeţean până la nivel
naţional.
La nivelul judeţului, sistemul de management informaţional s-a instalat la
sediul din strada Sigmirului numărul 16 şi este în curs de implementare.
Asigurarea comunicaţiilor se realizează prin mijloace de legătură radio şi fir
în reţelele proprii şi de cooperare pe baza Dispoziţiei de comunicaţii - pentru
reţelele radio şi Planului de comunicaţii - pentru legăturile fir, elaborate de către
compartimentul Comunicaţii şi Informatică.
Legăturile de comunicaţii şi cele informatice asigură schimbul de date pe
verticală, între Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului
Bistriţa-Năsăud şi inspectoratul general, iar în şi în plan orizontal, cu comitetele şi
centrele operative constituite în cadrul instituţiilor publice locale cu atribuţii în
domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. In sistem sunt integrate toate
structurile componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de
Urgenţă, potrivit prevederilor legislaţiei specifice în domeniu.
Ca o sinteză a celor prezentate, pentru realizarea legăturilor se utilizează:
1. Sistemul de Management Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă
(SMISU)
2. Sistemul informatic al I.S.U. Bistriţa-Năsăud este compus din:
- staţiile de lucru din cadrul reţelelor locale de calculatoare (LAN) sau
utilizate ca staţii independente;
- staţia de lucru instalată în dispecerat conectată prin conexiune ADSL la
serverul de poştă electronică al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;
3. Legături telefonice:
- reţeaua telefonică metropolitană;
- reţeaua de cooperare IC, administrată de Serviciul de Telecomunicaţii
Speciale;
- reţeaua telefonică realizată prin infrastructura Romtelecom;
- reţeaua telefonică interioară (de incintă);
- legături prin fax.
4. Reţea de înştiinţare - alarmare care constă în echipamentul FI001 B cu
sirenele existente la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud.
5. Comunicaţii radio:
Asigură realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul
intervenţiei, cu forţele cu care se cooperează, cu Punctul de comandă mobil
înaintat, precum şi cu eşalonul superior. Acestea cuprind:
- legături radiotelefonice pe unde ultrascurte, pentru asigurarea cooperării
cu unităţile din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa”.
- legături radiotelefonice mobile în sistemul de radiocomunicaţii digitale
mobile integrat PHOENIX, realizat prin intermediul terminalelor TETRA;
- legături radio pe unde scurte, destinate să asigure fluxul de informaţii cu
I.G.S.U.
- legături radio de cooperare pe unde ultrascurte organizate de eşaloanele
care coordonează misiuni în care sunt implicate şi alte forţe aparţinând M.A.I.;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- reţele mobile G.S.M. utilizate ca rezervă la legăturile prin mijloacele de
comunicaţii convenţionale;
Rapoarte
Raportarea acţiunilor de intervenţie se organizează de către Centrul
Operaţional Judeţean prin compartimentele din subordine, în folosul organelor de
decizie, în toate formele şi situaţiile de acţiune şi are ca scop culegerea, prelucrarea
şi asigurarea schimbului de informaţii şi date pe timpul organizării, pregătirii şi
desfăşurării acţiunilor de intervenţie, în vederea concentrării oportune şi
coordonării unitare a forţelor şi mijloacelor, precum şi pentru aprecierea
desfăşurării intervenţiei.
Se realizează prin reţeaua de transmisii voce-date din dotarea unităţilor şi
subunităţilor şi a celorlalte structuri cu care se cooperează.
Raportarea operativă se face pe timpul desfăşurării operaţiunilor de
intervenţie.
La finalul intervenţiei, serviciile de urgenţă profesioniste întocmesc şi
înaintează eşalonului superior Raportul de intervenţie conform ordinelor în
vigoare.
În stare de normalitate, în situaţia în care nu este activat centrul judeţean
pentru coordonarea şi conducerea intervenţiei, rapoartele operative şi cele de
intervenţie se primesc şi transmit, pe cale ierarhică, potrivit precizărilor ordinelor şi
dispoziţiilor de linie ale ministrului administraţiei şi internelor, secretarului de stat
ce coordonează activitatea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi
inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
În celelalte situaţii decât cele de mai sus, în raportările înaintate de
inspectorat, prin centrul operaţional/centrul de coordonare şi conducere a
intervenţiei, către Centrul Operaţional Naţional (C.O.N.)/C.N.C.C.I., vor fi
utilizate formularele de raportare stabilite prin proceduri specifice la activarea
centrelor pentru coordonarea şi conducerea intervenţiei, potrivit regulamentelor de
organizare şi funcţionare ale acestora.
Logistica acţiunilor de intervenţie
Logistica acţiunilor de intervenţie va cuprinde măsurile şi activităţile
organizate, planificate şi desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere
cu resurse materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a
stării de sănătate a personalului operativ, a stării de funcţionare a tehnicii de luptă
şi de comunicaţii.
Logistica acţiunilor de intervenţie va asigura şi va avea în vedere:
a) asigurarea echipamentului de protecţie şi a tuturor accesoriilor şi
materialelor necesare pentru efectivul participant la misiune;
b) dotarea conform normelor şi asigurarea menţinerii în stare de funcţionare
a tehnicii de luptă, a mijloacelor şi accesoriilor folosite pentru gestionarea
situaţiilor de urgenţă;
c) realizarea rezervelor de carburanţi – lubrifianţi, piese de schimb, substanţe
speciale de stingere, materiale consumabile, precum şi mijloace de comunicaţii;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
d) asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea
apariţiei îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.
La intervenţiile în care sunt solicitate să intervină în sprijin grupările
operative de la alte Inspectorate pentru Situaţii de Urgenţă se asigură de către
fiecare inspectorat pentru forţele proprii prin concentrarea la locul acţiunii a
efectivelor pentru schimbarea celor din dispozitive, precum şi cele necesare pentru
asigurarea echipării şi hrănirii acestora, conform normelor legale.
Asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare a componentelor
S.N.M.S.U. se realizează potrivit Planului naţional de asigurare cu resurse umane,
materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, aprobat anual
prin hotărâre a Guvernului.
Relaţia cu mas – media
În stare de normalitate şi pe timpul gestionării situaţiilor de urgenţă ce nu
necesită activarea C.J.C.C.I., relaţia cu mass-media şi activitatea de informare
publică sunt coordonate în mod direct de către compartimentul Informare şi Relaţii
Publice din cadrul I.S.U. „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud.
Pe timpul activării C.J.C.C.I., precum şi a centrelor similare constituite la
nivel judeţean, se utilizează procedurile specifice întocmite în acest sens.
În situaţia în care ofiţerii şi subofiţerii angrenaţi în acţiunile de intervenţie
sunt solicitaţi să acorde interviuri, aceştia vor furniza doar informaţii care să
reflecte acţiunile desfăşurate, potrivit competenţelor stabilite în responsabilitate.
Secţiunea a 5-a
Instruirea
Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul
instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de
inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi aprobate de comitetul judeţean
pentru situaţii de urgenţă.
Sistemul informaţional – decizional cuprinde ansamblul subsistemelor
destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor
specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor
de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de
urgenţă.
Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii
de urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă
specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor
luate, se realizează prin rapoarte operative.
Comitetul Judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi
conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au
obligaţia să asigure preluarea şi transmiterea datelor cu privire la avertizările
meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de
intervenţie.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL V
RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de
analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin
planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea
situaţiilor de urgenţă, elaborat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Bistriţa-Năsăud şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.
Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele
proprii, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare
necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ – teritoriale pe care
le reprezintă
Necesarul de forţe şi mijloace destinate gestionării situaţiilor de urgenţă se
stabilesc în funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de
producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora.
În sprijinul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă mai pot acţiona, după caz,
conform protocoalelor încheiate unităţile militare aparţinând Ministerului Apărării
Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor precum şi forţele aparţinând
instituţiilor publice şi operatorilor economici nominalizaţi în Regulamentul de
organizare şi funcţionare al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-
Năsăud.
O componentă principală a sistemului de răspuns sunt serviciile voluntare
pentru situaţii de urgenţă.
Pe acest domeniu se pot constata următoarele:
- toate consiliile locale din zona de competenţă a judeţului Bistriţa-Năsăud
au constituite servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă;
- încadrarea şi dotarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă s-a
efectuat cu respectarea criteriilor minime de performanţă, în funcţie de riscurile
identificate în planurile de analiză şi acoperire a riscurilor, a specificului zonei de
competenţă, precum şi a numărului de gospodări/locuinţe individuale;
- din totalul de 62 de servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă, un număr
de 49 de servicii au întocmite toate documentele de organizare, desfăşurare şi
conducere a acestui serviciu, conform anexei 3 din O.M.A.I. nr. 718/2005, modificat
şi completat cu O.M.I.R.A. 195/2007, iar 13 servicii au documente incomplete (dosar
privind intervenţia serviciului voluntar, registru istoric, dosar operativ), unul dintre
motive fiind lipsa încadrării şefului serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă cu
personal angajat, atribuţiile acestuia au fost repartizate prin cumul de funcţii altor
funcţionari ai primăriei (viceprimar, secretar, agent agricol etc.).
Dotare :
- pe raza judeţului funcţionează 22 servicii voluntare pentru situaţii de
urgenţă care au în dotare 29 autospeciale de lucru cu apă, o autoscară mecanică şi 4
ambulanţe.
- conform criteriilor minime de performanţă privind dotarea cu autospeciale
de stins incendii la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud necesarul ar fi de 33 autospeciale
raportat la numărul de gospodării, existând un deficit de 4 autospeciale;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- grupele de intervenţie şi echipele specializate din structura serviciilor
voluntare pentru situaţii de urgenţă au în dotare 106 motopompe pentru evacuarea
apei, utilaje pentru intervenţia la inundaţii, alunecări de teren şi incendii de vegetaţie
(30 buldoexcavatoare şi 20 tractoare);
- din totalul de 29 autospeciale de stins incendii ale serviciilor voluntare
pentru situaţii de urgenţă sunt în stare de funcţionare 28;
- lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tehnicii de intervenţie din dotare s-au
executat pe plan local, conform graficului de întreţinere stabilit de fiecare serviciu
voluntar;
- pe parcursul anului 2011 au fost achiziţionate autospeciale de stins incendii
(S.V.S.U Monor, Livezile, Zagra, Ilva Mică), autospecialele sunt dotate cu accesorii
conform cărţilor tehnice;
- din cele 22 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă care au în dotare
autospeciale, 2 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă nu au asigurate spaţii de
garare corespunzătoare (S.V.S.U. Spermezeu şi Sînmihaiu de Cîmpie);
- pe parcursul anului 2011 au fost achiziţionate şi donate echipamente de
protecţie şi intervenţie pentru 8 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Încadrare:
- din totalul de 62 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă doar 36 au
încadrată cu personal angajat funcţia de şef serviciu voluntar, celelalte 26 fiind
repartizate prin cumul de funcţii altor funcţionari ai primăriei ;
- din cele 22 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă dotate cu
autospeciale de stins incendii 17 nu au organizat serviciul în ture (S.V.S.U. Lechinţa,
Feldru, Leşu, Măgura Ilvei, Sînmihaiu de Cîmpie, Şieu, Uriu, Monor, Ilva Mare,
Josenii Bîrgăului, Prundu Bîrgăului, Spermezeu, Telciu, Romuli, Monor, Zagra şi
Teaca);
- din totalul de 1866 personal voluntar au fost încheiate 1246 contracte de
voluntariat;
- drepturile stabilite în contractele de voluntariat au fost discutate şi aprobate
de fiecare consiliu local în parte, dar datorită problemelor financiare existente nu au
putut fi respectate şi acordate la toate serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă
(acestea sunt asigurate la S.V.S.U. Bistriţa, Năsăud, Dumitra, Rodna, Teaca, Zagra,
Prundu Bîrgăului, Feldru, Livezile, Maieru şi Ilva Mare);
Servicii private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Bistriţa-Năsăud
În zona de competenţă sunt constituite 4 servicii private pentru situaţii de
urgenţă, astfel: categoria II – 1, categoria III – 2, categoria IV – 1.
Număr total de personal din serviciile private 153, din care:
În serviciile private proprii 153:
Număr de angajaţi 15 din care: 4 şef serviciu, 4 specialişti de prevenire,
3 şoferi, 4 mecanici MP.
Număr de voluntari - 138, din care: 20 specialişti de prevenire, 3 şoferi, 6
mecanici MP, 109 servanţi.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
CAPITOLUL VI
LOGISTICA ACŢIUNILOR
Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii
de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, potrivit legii, de
către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu
atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea
situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.
Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc
din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.
Logistica acţiunilor de pregătirea teoretică şi practică, de prevenire şi
gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile
şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi
resurse necesare.
În acest sens, în conformitate cu riscurile identificate la nivel judeţean,
acţiunile de protecţie şi intervenţie în cazul producerii unor situaţii de urgenţă se
execută conform planurilor întocmite în acest scop de către inspectorat.
Se impune completarea dotării cu cel puţin următoarele categorii de tehnică de
intervenţie, momentan inexistentă şi necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
executare a misiunilor specifice, astfel:
- 1 autospecială pirotehnică (omologată);
- 1 autospecială de cercetare chimică (omologată) ;
- 1 macara de mare tonaj;
- 1 microbuz;
- 1 autoatelier reparaţii auto;
- 1 autocisternă transport apă;
Dotarea cu tehnică de intervenţie a S.V.S.U.
din judeţul Bistriţa – Năsăud
- pe raza judeţului funcţionează 22 servicii voluntare pentru situaţii de
urgenţă care au în dotare 29 autospeciale de lucru cu apă, o autoscară mecanică şi 4
ambulanţe.
- conform criteriilor minime de performanţă privind dotarea cu autospeciale
de stins incendii la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud necesarul ar fi de 33 autospeciale
raportat la numărul de gospodării, existând un deficit de 4 autospeciale;
- grupele de intervenţie şi echipele specializate din structura serviciilor
voluntare pentru situaţii de urgenţă au în dotare 106 motopompe pentru evacuarea
apei, utilaje pentru intervenţia la inundaţii, alunecări de teren şi incendii de vegetaţie
(30 buldoexcavatoare şi 20 tractoare);
- din totalul de 29 autospeciale de stins incendii ale serviciilor voluntare
pentru situaţii de urgenţă sunt în stare de funcţionare 28;
- lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tehnicii de intervenţie din dotare s-au
executat pe plan local, conform graficului de întreţinere stabilit de fiecare serviciu
voluntar;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- pe parcursul anului 2011 au fost achiziţionate autospeciale de stins incendii
(S.V.S.U Monor, Livezile, Zagra), autospecialele sunt dotate cu accesorii conform
cărţilor tehnice;
- din cele 22 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă care au în dotare
autospeciale, 2 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă nu au asigurate spaţii de
garare corespunzătoare (S.V.S.U. Spermezeu şi Sînmihaiu de Cîmpie);
- pe parcursul anului 2011 au fost achiziţionate şi donate echipamente de
protecţie şi intervenţie pentru 8 servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Dotarea cu tehnică de intervenţie a S.P.S.U.
din judeţul Bistriţa – Năsăud
Instalaţii speciale de prevenire şi stingere a incendiilor - 1, din care în funcţiune 1;
Motopompe pentru stins incendii - 4, din care în funcţiune 3;
Motopompe pentru evacuarea apei - 1, din care în funcţiune 1;
Autospeciale pentru stingerea incendiilor - 1, din care în funcţiune 1;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR
AUTORITATEA:
Instituţia Prefectului
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
II.-RESURSE NECESARE
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
Fişa nr. 1
în domeniul protecţiei civile si a
prevenirii si stingerii incendiilor.
materiale informative/documentare,
rapoarte, planuri de urgenţă, pliante,
conferinţe, simpozioane, afişe, campanii
informative.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
Consiliul Judeţean
I. -GESTIONAREA RISCURILOR
a. - informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
b. - exerciţii şi aplicaţii;
II. -RESURSE NECESARE
a. - informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
Fişa nr. 2
în domeniul protecţiei civile şi a
prevenirii şi stingerii incendiilor.
cu membrii din serviciu voluntar; in
domeniul protecţiei civile si a prevenirii
si stingerii incendiilor.
materiale informative/documentare,
rapoarte, planuri de urgenţă, pliante,
conferinţe, simpozioane, afişe, campanii
informative.
b. - exerciţii şi aplicaţii; tematica pregătire planificată
- alarmare
III.-INTERVENŢIE
b. - acţiuni de căutare/salvare/
c. - acţiuni de îndepărtare a manifestării
pericolului produs
d. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui
pericol
e. - acţiuni de înlăturare a efectelor unui
eveniment
alarmarea populaţiei in situaţiile de
urgenţă apărute cu sirena electrică sau
prin clopotul de la biserică.
acţiunile de căutare si salvare se va face
cu ajutorul echipelor din cadrul I.S.U
acţiunile se vor desfăşura cu ajutorul
echipelor din cadrul I.S.U
acţiunile se vor desfăşura cu ajutorul
echipelor din cadrul I.S.U
acţiunile se vor desfăşura cu ajutorul
echipelor din cadrul I.S.U
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
Direcţia de Sănătate Publică
I. - GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a
parametrilor privind calitatea apei şi
transmiterea datelor la autorităţile
competente;
b. - informare preventivă a populaţiei
asupra epidemiilor ce pot sa apară pe
teritoriul localităţii şi asupra
comportamentului de adoptat în astfel
de cazuri;
II.-RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a
parametrilor privind calitatea apei şi
transmiterea datelor la autorităţile
competente;
b. - informare preventivă a populaţiei
asupra epidemiilor ce pot sa apară pe
teritoriul localităţii şi asupra
comportamentului de adoptat în astfel
de cazuri;
III.-INTERVENŢIE
Fişa nr. 3
calităţile chimice şi bacteriologice ale apei
prin Agenţia de Sănătate Publică
materiale informative/documentare,
pliante, conferinţe, simpozioane, afişe,
campanii informative,
aparatura din dotarea Agenţiei de Sănătate
Publică.
materiale informative/documentare, pliante,
conferinţe, simpozioane, afişe, campanii
informative,
a. - asistenţă medicală adoptarea de masuri antiepidemice
prelevarea de probe de apa din reţeaua de
b. - controlul calităţii apei potabile alimentare cu apa potabila a localităţii si din
fântânile proprii.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
Inspectoratul Judeţean de Poliţie
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
- informare preventivă a populaţiei
asupra pericolelor specifice unităţii
administrativ teritoriale şi asupra
comportamentului de adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
II.-RESURSE NECESARE
- informare preventivă a populaţiei
asupra pericolelor specifice unităţii
administrativ teritoriale şi asupra
comportamentului de adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
III.-INTERVENŢIE
- menţinerea şi restabilirea ordinii
publice
Fişa nr. 4
în domeniul situaţiilor de urgenţă specifice
judeţului
materiale informative/documentare, pliante,
conferinţe, simpozioane, afişe, campanii
informative.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
Inspectoratul Şcolar
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
a. - informare preventivă a elevilor
asupra pericolelor specifice unităţii
şcolare şi asupra comportamentului
de adoptat în cazul manifestării unui
pericol;
Fişa nr. 5
în domeniul protecţiei civile, a prevenirii şi
stingerii incendiilor.
b. - exerciţii de evacuare; în domeniul situaţiilor de urgenţă
II.-RESURSE NECESARE
a. - informare preventivă a elevilor
asupra pericolelor specifice unităţii
şcolare şi asupra comportamentului
de adoptat în cazul manifestării unui
pericol;
materiale informative/documentare, rapoarte,
planuri de urgenţă, pliante, mass-media, filme,
conferinţe, simpozioane, afişe, campanii
informative, Porţile deschise….
b. - exerciţii de evacuare; Plan de evacuare, în cadrul şcolilor
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
Sistemul de Gospodărire a Apelor
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea permanentă a
parametrilor meteo si hidrografici şi
transmiterea datelor la autorităţile
competente;
II.-RESURSE NECESARE
a. - monitorizarea permanentă a
parametrilor meteo si hidrografici şi
transmiterea datelor la autorităţile
competente;
Fişa nr. 6
Cotele zonale de apărare, cotele locale de
apărare si precipitaţiile căzute.
Staţia hidrometrică
aparate - pluviometru si - liminigraf
aparate – mira, staţie radio,eprubeta pentru
precipitaţii, termometre si rigle pentru zăpada.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat
în cazul manifestării unui pericol;
II.-RESURSE NECESARE
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat
în cazul manifestării unui pericol;
III.-INTERVENŢIE
Fişa nr. 7
în domeniul situa țiilor de urgenta
specifice judeţului.
materiale
informative/documentare, pliante,
conferinţe, simpozioane, afişe,
campanii informative.
a. - securitatea şi paza perimetrelor zonelor de
carantină Conform planurilor
de cooperare
b. - menţinerea şi restabilirea ordinii publice
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
UNITATEA MILITARĂ 01331
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
a. - monitorizarea transporturilor de materiale
explozive militare;
b. - monitorizarea obiectivelor militare, sursă de
risc la explozii;
c. - căderi de obiecte cosmice;
d. - ameninţări ecologice
II.-RESURSE NECESARE
a. - informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat
în cazul manifestării unui pericol;
II.-INTERVENŢIE
a. - instalarea spitalelor de campanie
b. - acţiuni de limitare a consecinţelor dezastrelor;
c. - asigurarea cazării persoanelor evacuate;
d. - acţiuni de căutare salvare
e. - efectuarea decontaminării populaţiei;
f. - sprijin logistic pentru restabilirea ordinii
publice
Fişa nr. 8
în domeniul situa țiilor de
urgenţă specifice judeţului.
materiale
informative/documentare,
pliante, conferinţe, simpozioane,
afişe, campanii informative.
Conform planurilor de cooperare
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
DRUMURI NAŢIONALE
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
II.-RESURSE NECESARE
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de
adoptat în cazul manifestării unui pericol;
III.-INTERVENŢIE
- acţiuni de asigurare a siguranţei traficului
pe drumurile publice
Fişa nr. 9
în domeniul situa țiilor de urgenţă
specifice judeţului.
materiale informative/documentare,
pliante, conferinţe, simpozioane, afişe,
campanii informative.
Conform planurilor de cooperare
pag._____

AUTORITATEA:
E-ON GAZ
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor
specifice unităţii administrativ teritoriale şi asupra
comportamentului de adoptat în cazul manifestării
unui pericol;
II.-RESURSE NECESARE
- informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor
specifice unităţii administrativ teritoriale şi asupra
comportamentului de adoptat în cazul manifestării
unui pericol;
III.-INTERVENŢIE
a. - acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolelor
specifice
b. - acţiuni de limitare a consecinţelor pericolelor
specifice
Fişa nr. 10
în domeniul situa țiilor de
urgenţă specifice judeţului.
materiale
informative/documentare,
pliante, conferinţe,
simpozioane, afişe, campanii
informative.
conform planurilor de
cooperare
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
AUTORITATEA:
AQUABIS
I.-GESTIONAREA RISCURILOR
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat
în cazul manifestării unui pericol;
II.-RESURSE NECESARE
- informare preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat
în cazul manifestării unui pericol;
III.-INTERVENŢIE
a. - acţiuni de îndepărtare a manifestării
pericolelor specifice
b. - acţiuni de limitare a consecinţelor pericolelor
specifice
Fişa nr. 11
în domeniul situa țiilor de urgenta
specifice judeţului.
materiale
informative/documentare, pliante,
conferinţe, simpozioane, afişe,
campanii informative.
Conform planurilor de cooperare
pag._____

Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
Denumire
autoritate
Instituţia
Prefectului
Consiliul
Judeţean
Direcţia de
Sănătate Publică
Inspectoratul
Judeţean
de Poliţie
Inspectoratul
Şcolar
Sistemul de
Gospodărire a
Apelor
Inspectoratul
Judeţean
de Jandarmi
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi
în analiza şi acoperirea riscurilor
în judeţul Bistriţa –Năsăud
Coordonate
autoritate
Str. Piaţa Petru
Rareş,
nr.1
Str. Piaţa Petru
Rareş, nr.1
Str. Grănicerilor,
nr 5
Str. Nicolae
Bălcescu,
nr. 1 - 3
Str. 1 Decembrie
Str. Avram Iancu
B-dul
Independenţei,
nr.17
8 U.M. 01331 Str. Avram Iancu
9
Drumuri
Naţionale
10 E-ON GAZ
11 AQUABIS
Str. Simion
Bărnuţiu
Drumul Cetăţii,
nr. 3
Str. Parcului,
nr. 1
Persoană de contact
Cristian Florian, prefect,
tel. 0263/231249
Cojocaru Gheorghe,
consilier superior
Tel. 0263/211202
Mobil 0745391299
Rusu Liviu,
preşedinte Consiliul Judeţean
Tel. 0263/231474
Andriţoiu Anca, director,
tel.0263/232601
Mobil.0745309164;
Petri Doina, director adjunct,
tel.0263/231592
Mobil. 0744600096
Mureşan Ioan, inspector şef, tel.
0263/203015 Mobil. 0745115996
Olariu Liviu, adjunct inspector
şef, Mobil. 0723692390
Vasile Marc, inspector general,
Tel.0263/213529; 0263/217653
Mobil. 0747226329
Ştefan Rus director SGA
Tel.0263/217146;
216628; 232255
Mobil. 0744138813
Cimuca Ionel inspector şef,
tel 0263/239733; 0263/239196
Mobil 0722678393; 0749678393
Furnea Florin, adj. insp. şef,
Mobil 0722678307; 0749378308
General de brigadă
dr, DAN FLORIN GRECU
comandant, tel.0263/214160
Slaviţa Alexandru, şef secţie DN,
Tel. 0263/233620
Mobil 0745347849
Cristian Dudaşu,
şef centru operaţional B-ţa;
Tel. 0263/234958
Mobil. 0745260156
Ioan Şandru, director,
tel.0263/214014
Mobil. 0722538542
Atribuţii în
PAAT, conform
fişei nr.
Fişa nr. 1
Fişa nr. 2
Fişa nr. 3
Fişa nr. 4
Fişa nr. 5
Fişa nr.6
Fişa nr. 7
Fişa nr. 8
Fişa nr. 9
Fişa nr.10
Fişa nr. 11
pag._____

ALUNECĂRI DE TEREN
SURSE DE RISC
ALUNECĂRI DE TEREN

HARTA
CU RISCURILE DE PRODUCERE A ZĂPOARELOR DE GHEAŢĂ PE CURSURILE DE APĂ DIN JUDEŢ
INTERVENŢII PIROTEHNICE LA ZĂPOARE DE GHEAŢĂ ÎN ANUL
2008 2009 2010 2011
6 intervenţii pirotehnice la zăpoare
6 intervenţii pirotehnice la zăpoare
- 21.01.2008 – râul Ilva, com. Ilva Mică şi Măgura Ilvei: - Râul Ţibleş ( localitatea Zagra );
- 22.01.2008 - râul Sălăuţa, loc. Coşbuc:
- Râul Sălăuţa ( amonte localitatea Salva );
- 22.01.2008 – râul Leşu, localitatea Leşu:
- Leşu ( localitatea Leşu );
- 22.01.2008 – râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei:
- Pârâul Gersa, (localitatea Gersa).
- 23.01.2008 - râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei:
1 intervenţie pirotehnică la zăpoare
- 07.02.2008 – râul Ilva localitatea Măgura Ilvei:
- 21.02.2010 Râul Ilva ( localitatea Măgura Ilvei);
- 1 intervenţie pirotehnică la zăpoare
- 09.01.2011, râul Bichigiu
Zone cu risc de producere a zăpoarelor de gheaţă unde nu au fost desfăşurate acţiuni de intervenţie în ultimii ani
( Răurile Ilişua,zona loc. Căianu Mic, Someşul Mare cu localităţile Rodna, Feldru, Nimigea de Sus, Telcişor cu localitatea Telciu, Sălăuţa cu
localitatea Salva.

HARTA
CU SITUAŢIA ACTIVITĂŢII DE ASANARE DIN JUDEŢ
INTERVENŢII PIROTEHNICE LA MUNIŢIE RAMASĂ NEEXPLODATĂ
2010 2011
19 intervenţii pirotehnice la muniţia rămasă neexplodată
• 12.01.2010 – Teaca - 1(unu) proiectil exploziv cal. 75 mm.
• 08.02.2010 – Bistriţa (Str. Ghinzii, nr. 116) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm.
• 23.02.2010 – Reteag - 1(una) grenadă de mână ofensivă.
• 23.03.2010 – Căianu Mic - 1(una) grenadă de mână defensivă.
• 31.03.2010 – Bistriţa (Str. Ioan Căianu, nr.4) - 9(nouă) cartuşe cal. 7,63 mm.
• 02.04.2010 – Bistriţa (BASP) - 12 cartuşe cal. 7,62 mm, 25 cartuşe cal. 9 mm.
• 20.04.2010 – Budacu de Jos (Simioneşti) - 7(şapte) cartuşe cal. 7,62 mm.
• 02.06.2010 – Beclean (Str. Codrului nr.31, Remat) - 1(una) grenadă de mână
defensivă.
• 10.06.2010 – Bistriţa (Str. Zimbrului,Grădiniţa nr.15) - 10(zece) cartuşe cal. 7,92 mm.
• 06.07.2010 – Mărişelu - 1(una) grenadă cumulativă.
• 20.08.2010 – Bistriţa (Unirea, nr. 94) - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm.
• 09.09.2010 – Bistriţa (Str. Ioan Căianu, nr.4) – 6 (şase) grenade PG-2 inerte.
• 12.09.2010 – Lunca Ilvei (Teşna) - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm.
• 21.09.2010 – Sărăţel (Pădurea Sărăţel) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm.
• 11.10.2010 – Bistriţa (Viişoara, nr.192) - 5(cinci) cartuşe cal. 7,62 mm.
• 19.10.2010 – Bistriţa (Str. Dobrogeanu Gherea, nr.10) - 1(una) grenadă de mână ofensivă,
8 (opt) tub. cartuş cal. 7,62 mm şi 5 (cinci) tub. cartuş cal. 14,5mm.
• 04.11.2010 – Bistriţa (BASP) – 13 buc. cartuş cal. 7,62 mm, 2 buc. tub cartuş cal. 7,62 mm.
• 06.12.2010 – Ilva Mică - 5 (cinci) bombe explozive cal. 60 mm, 3 (trei) proiectile exploziv
trasoare cal. 75 mm, 1(unu) proiectil perforant cal. 75 mm şi 1(unu) proiectil
perforant cal. 45 mm.
• 07.12.2010 – Rusu Bîrgăului - 1 (unu) proiectil exploziv trasor cal. 75 mm.
9
13 intervenţii pirotehnice la muniţia rămasă neexplodată
• 07.02.2011 – Bistriţa - (trei) proiectile explozive cal. 100 mm.
• 04.03.2011 – Maieru (Muzeul Cuibul Visurilor) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm.
• 19.05.2011 – Dumitriţa - 1(unu) proiectil exploziv cal.76 mm.
• 23.03.2011 – Teaca (Pintic) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm.
• 22.06.2011 – Bistriţa - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm.
• 25.07.2011 – Bistriţa - 1(una) grenadă de mână defensivă.
• 01.09.2011 – Bistriţa - 1(unu) proiectil exploziv cal.76 mm.
• 17.09.2011 – Bistriţa - 1(unu) percutor antitanc.
• 26.09.2011 – Bistriţa - 1(unu) proiectil trasor cal.76 mm.
• 11.10.2011 – Bistriţa - 9 (nouă) cartuşe cal. 7,62 mm.
• 19.10.2011 – Romuli - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm.
• 19.10.2011 – Şanţ (Pasul Rotunda) - 1(unu) proiectil trasor cal.75 mm.
• 07.11.2011 – Prundu Bîrgăului - 1(una) grenadă de mână defensivă.
TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 123 TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 24
MISIUNI DISTRUGERE 2 MISIUNI DISTRUGERE 3
7

SURSE DE RISC
ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAŢII - TRANSPORT RUTIER ŞI FEROVIAR
TRANSPORT RUTIER
TRANSPORT FEROVIAR

TRANSPORT RUTIER
SURSE DE RISC
TRANSPORT RUTIER

INUNDAŢII
ZĂPOARE DE GHEAŢĂ
SURSE DE RISC
INUNDAŢII ŞI ZĂPOARE DE GHEAŢĂ

INUNDAŢII
SURSE DE RISC
INUNDAŢII

INCENDII ÎN MASĂ
SURSE DE RISC
INCENDII ÎN MASĂ

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL LA DEZASTRE
CENTRUL OPERAŢIONAL NATIONAL
Inspectoratul General pentru Situaţii de
U ţă
Permanenţă la sediul
Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă Judeţean
- Tel: 239404;
- Fax: 232128
- 112;
Comitetul Local pentru Situaţii
de Urgenţă
Permanenţă la Sediul Primăriei
Tel: _____________________
Fax: _____________________
CENTRUL OPERAŢIONAL
COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ
GRUP SUPORT TEHNIC
Apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, a
inundaţiilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi a
poluărilor accidentale ale cursurilor de apă.
• Permanenţa la sediul SISTEMULUI DE GOSPODĂRIRE A
APELOR
- Telefon - 216628
- Fax - 232255
GRUP SUPORT TEHNIC
Pentru gestionarea fenomenelor distructive de origine geologică
(seisme şi alunecări de teren)
• Permanenţa la sediul INSPECTORATULUI DE STAT ÎN
CONSTRUCŢII;
- Telefon – 231067
- Fax - 231566
GRUP SUPORT TEHNIC
Accidente deosebite pe căile de comunicaţii
• Permanenţa la sediul SECŢIEI DRUMURI NAŢIONALE
- Telefon – 233620
- Fax - 233615
GRUP SUPORT TEHNIC
Pentru incendii în masă şi la fondul forestier
• Permanenţa la sediul INSPECTORATULUI PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ;
- Telefon – 239404 ; 112
- Fax - 232128
GRUP SUPORT TEHNIC
Pentru reţelele de utilităţi publice şi sistemele de telecomunicaţii
şi informatică
• Permanenţa la sediul ELECTRICA S.A.
- Telefon - 211025
- Fax - 205704
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.
1.Regulile generale de urmat în cazul producerii unei situaţii de urgenţă
Învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul de înştiinţare şi alarmare al
localităţii dumneavoastră;
Păstraţi-vă calmul;
Deschideţi aparatele de radio şi televizoarele şi ascultaţi informaţiile generale
emise pe aceste staţii, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autorităţile în
drept;
Folosiţi telefonul numai pentru a anunţa (semnala) autorităţilor locale evenimente
importante, cum ar fi incendii, inundaţii, alunecări de teren, accidente majore, înzăpeziri
etc.;
Să aveţi la îndemână, în casă sau în jurul ei, un stoc de provizii suficient de mare
ca să va ajute să supravieţuiţi câteva zile;
Dacă sunteţi acasă, aceste provizii vă vor ajuta să treceţi fără greutăţi peste
perioada de pericol;
Dacă sunteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte localităţi, trebuie să vă luaţi
cu dumneavoastră actele, bani, haine, precum şi alimente.
1. INUNDATII
Ce să faceţi înainte de inundaţie
Interesaţi-vă la autorităţile locale dacă proprietatea dumneavoastră se află într-o
zonă predispusă la inundaţii sau cu risc ridicat;
Aflaţi care sunt semnale oficiale de avertizare pentru inundaţii şi ce trebuie sa
faceţi când le auziţi;
Întrebaţi cum vă protejaţi casa de inundaţii;
Procuraţi-vă un radio alimentat cu baterii şi seturi de baterii de rezervă pentru a
afla oricând toate modificările legate de inundaţii emise de autorităţi;
Afişaţi numărul 112 lângă telefon, învăţaţi copiii să sune;
Fiţi pregătiţi pentru evacuare - familiarizaţi-vă cu rutele cele mai scurte spre
zonele înalte;
Discutaţi cu familia si planificaţi un loc de întâlnire în eventualitatea în care
sunteţi separaţi;
Stabiliţi o persoană de contact din afara localităţii la care vor suna toţi membrii
familiei pentru a anunţa că sunt nevătămaţi;
Pregătiţi-vă provizii pentru cel puţin 3 zile;
Învăţaţi cum să întrerupeţi utilităţile ( curent electric, gaz, apa, etc.).
Ce să faceţi în timpul unei inundaţii
Fiţi conştienţi de riscul unei inundaţii instantanee - mutaţi-vă cât mai repede întro
zonă mai înaltă;
Ascultaţi posturile de radio sau televiziune pentru informaţii locale;
Respectaţi cu stricteţe comunicările primite si vă îndreptaţi spre locurile de
refugiu cele mai apropiate;
Memoraţi rapid cursurile de apă, canalele de scurgere si alte zone despre care se
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
ştie că pot fi inundate brusc;
Dacă autorităţile locale emit o alertă de inundaţii , pregătiţi-vă de evacuare;
Respectaţi ordinea de evacuare stabilită: copiii, bătrânii, bolnavii, cei din zonele
cele mai periclitate;
Asiguraţi-vă locuinţa, dacă aveţi timp fixaţi sau mutaţi înăuntru toate bunurile
aflate afară;
Scoateţi animalele din gospodărie şi dirijaţi-le către locurile care asigură
protecţie;
Luaţi documente personale, alimente, apă, trusa medicală, mijloc de iluminat,
radio, haine groase;
Nu folosiţi apă pentru uz personal , poate fi contaminată;
Nu vă deplasaţi prin apa curgătoare.
Ce să faceţi după inundaţie
Evitaţi apa provenită din inundaţie. Aceasta poate fi încărcată electric datorită
unor linii electrice subterane sau cabluri căzute la pământ;
Înainte de a reveni în locuinţa dumneavoastră, inspectaţi clădirea şi asiguraţi-vă
că nu există modificări structurale. Nu intraţi dacă există posibilitatea ca imobilul să se
prăbuşească;
Când reveniţi în locuinţa dumneavoastră, nu folosiţi chibrituri, brichete sau alte
obiecte ce produc o flacără deschisă, deoarece există posibilitatea să se fi strâns gaz în
interior;
Pentru siguranţa dumneavoastră, nu reporniţi curentul înainte ca reţeaua electrică
din locuinţă să fie verificată de către un electrician autorizat;
Luaţi în consideraţie necesităţile de sănătate şi siguranţă a familiei
dumneavoastră:
- Spălaţi-vă pe mâini frecvent cu săpun şi apă dacă veniţi în contact cu apa
provenită din inundaţii.
- Aruncaţi mâncarea care a intrat în contact cu apa provenită din inundaţii,
consumaţi numai conservele.
- Fierbeţi apa de băut şi nu o folosiţi la prepararea mâncării până când
autorităţile nu o declară potabilă. Urmăriţi dacă sursa de apă a comunităţii este sau nu
potabilă.
- Urmăriţi unde va puteţi adresa pentru a fi ajutaţi să obţineţi adăpost,
îmbrăcăminte şi mâncare.
- În caz de necesitate apelaţi la cea mai apropiată instituţie medicală pentru a
vă asigura asistenţă de specialitate.
2. INCENDII
Cum sa te protejezi şi sa intervii în caz de incendiu
• persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc
serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilitaţile sale, pentru
limitarea si stingerea incendiului;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
• în caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este
raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă la
solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a
personalului serviciilor de urgenţă;
• comportaţi-vă cu calm şi respectaţi regulile şi măsurile indicate în
asemenea situaţie;
• daca pentru salvarea oamenilor, trebuie sa treceţi prin încăperi incendiate,
puneţi pe cap o pătura umedă;
• deschide-ti cu prudenţă uşile, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă
creşterea rapida a flăcărilor;
• prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecaţi;
• strigaţi victimele (copiii de regula se ascund sub paturi, în dulapuri, etc.),
găsiţi-le şi salvaţi-le;
• dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi; culcaţi-vă pe pământ şi
rostogoliţi-vă;
• asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, aruncaţi un palton,o
pătură sau ceva care să-i acopere;
• in cazul stingerii incendiului folosiţi stingătoare, apă, nisip, pământ,
învelitori, etc.;
• lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pământ,cuverturi grele;
• instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea prealabila a surselor
de energie;
• ieşiţi din zona incendiară în direcţia dinspre care bate vântul.
3. ALUNECARI DE TEREN
• ieşi imediat din casă pe un teren drept ;
• înştiinţează şi vecinii, ajută pe cei ce au nevoie ;
• apelează la serviciile specializate (politie, pompieri, salvarea) ;
• ia măsuri pentru securitatea oamenilor şi păstrarea bunurilor materiale.
4. MUNIŢII RĂMASE NEEXPLODATE
La descoperirea unor muniţii neexplodate se interzice:
• atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte;
• ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau
locuinţe;
• comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi
neferoase;
• lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă;
• introducerea muniţiilor în foc;
• topirea elementelor metalice de muniţii;
• tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură;
• folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte;
• demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
• folosirea pentru joacă, de către copii a unor muniţii, cum sunt: grenade,
proiectile, focoase sau alte elemente ale acestora;
• în zonele unde se presupune că ar exista muniţii neexplodate nu executaţi
lucrări de îmbunătăţiri funciare, săpături manuale, nu aprindeţi focul şi interziceţi
circulaţia vehiculelor, oamenilor şi animalelor;
• când se execută lucrări şi se depistează cu ocazia săpăturilor muniţii
neexplodate, se sistează imediat lucrările, se îndepărtează întregul personal din zona
periculoasă şi se anunţă organele de intervenţie.
5. CUTREMUR
Reguli de comportare în timpul unui cutremur
• păstraţi-va calmul, nu intraţi în panica; rămâneţi în locul unde va aflaţi, în
clădiri sau în exteriorul acestora;
• daca cutremurul v-a surprins în interior, opriţi alimentarea locuinţei cu
gaze, energie electrică, apă, deschideţi uşile şi depărtaţi-va de ferestre sau balcoane,
adăpostiţi-vă sub o bancă, masa solidă, lângă un perete/grindă de rezistenţă sau tocul
unei uşi;
• gospodinele surprinse în bucătărie sa se îndepărteze cât mai mult de
aragazul cu oale fierbinţi;
• nu produceţi scântei, nu aprindeţi lumânări, chibrituri, alte surse de foc
deschis dacă simţiţi miros de gaze sau produse petroliere;
• dacă seismul va surprins în exterior, depărtaţi-vă de clădiri, stâlpi sau alte
obiecte în echilibru precar, la o distanta care să vă asigure spaţiul de siguranţă în cazul
prăbuşirii;
• când sunteţi în maşină, scoateţi maşina în afara carosabilului, opriţi imediat
şi rămâneţi în maşină, dar dacă există riscuri apropiate de autoturism, părăsiţi-o;
• când maşina este staţionată lângă clădiri este bine sa părăsiţi maşina
imediat şi să vă îndepărtaţi de aceasta;
• la părăsirea locuinţei fiecare cetăţean trebuie să-şi ia actele de identitate, un
mijloc de iluminat independent de surse de alimentare, un aparat de radio cu alimentare
de la baterii sau cu acumulatori şi obiecte personale strict necesare, medicamente, haine
etc.;
• ocoliţi locurile periculoase;
• nu atingeţi conductorii electrici sau componente ale instalaţilor de
alimentare cu energie electrică, gaze, termoficare avariate;
• acordaţi ajutor răniţilor, copiilor, bătrânilor, bolnavilor şi supravegheaţi-i
până la sosirea echipelor de salvare;
• evitaţi pe cât posibil, circulaţia în vederea vizitării rudelor sau cunoştinţelor
pentru a vedea care este starea lor;
• nu staţionaţi pe lângă locurile periclitate sau în preajma punctelor de lucru;
• combateţi zvonurile, ştirile false, panica şi dezordinea;
• participaţi (daca vi se solicita) la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor,
sprijinirea construcţiilor şi salvarea oamenilor.
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
6. ACCIDENT CHIMIC
Ce trebuie să cunoască populaţia ?
- care este unitatea sursă de pericol chimic;
- tipul de substanţă toxică industrială pe care îl deţine;
- caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei toxice;
- zona de risc în care v-aţi putea afla;
- măsurile de protecţie specifice zonei;
- locul în care se asigură protecţia prin adăpostire sau izolare;
- locurile de dispunere şi itinerarele de evacuare temporară.
Ce măsuri de siguranţă trebuie asigurate de către populaţie în locurile de
adăpostire-izolare?
• procurarea materialelor de etanşare (chit, bandă izolantă, bureţi izolatori,
purfix etc.);
• asigurarea mijloacelor de protecţie individuală speciale sau improvizate;
• realizarea unei truse familiale de prim-ajutor medical;
• pregătirea unei rezerve permanente de apă şi alimente;
• asigurarea unui radioreceptor cu baterii.
Ce măsurile de protecţie ce se iau în caz de accident chimic ?
• Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic;
• Asigurarea protecţiei cu mijloace individuale de protecţie;
• Asigurarea protecţiei prin adăpostire (izolare) sau prin evacuare
(autoevacuare) temporară;
• Introducerea restricţiilor de consum al apei, produselor agroalimentare,
vegetalelor etc., contaminate;
• Introducerea unor restricţii de circulaţie şi acces, a unor măsuri de pază şi
ordine în zona de acţiune a norului toxic;
• Organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii zonei de
acţiune a norului toxic şi a contaminării;
• Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor
intoxicate;
• Aplicarea măsurilor de neutralizare şi împiedicare a răspândirii substanţelor
toxice. Colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate;
7. URGENŢĂ NUCLEARĂ ŞI RADIOLOGICĂ
Ce acţiuni să întreprindeţi în zonă contaminată radioactiv pentru a reduce
contaminarea:
• locuitorii vor sta în casă cu uşile şi geamurile închise;
• traficul în zonă va fi supus restricţiilor;
• şcolile şi activităţile economice în zonă vor fi suspendate;
• accesul în spitale va fi interzis;
• dacă aţi fost surprins de norul radioactiv în exterior faceţi un duş pentru
îndepărtarea particulelor de praf radioactiv;
• nu consumaţi hrana şi lichidele care pot fi contaminate radioactiv;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
• pastilele de iodură de potasiu vor fi folosite pentru protejarea glandei
tiroide împotriva iodului radioactiv;
• zona afectată poate fi evacuată.
În cazul contaminări radioactive trebuie să aveţi în vedere următoarele:
• adăpostirea este un mod foarte eficace de reducere a expunerii la radiaţii( se
poate reduce expunerea la radiaţii cu până la 40%);
• autoprotecţia implică să luaţi următoarele măsuri:
- puneţi hainele cu care aţi fost îmbrăcaţi într-un sac de plastic şi închideţi-l.
- după aceea faceţi un duş sau spălaţi-vă bine părul şi corpul. Puneţi-vă haine
curate.
- Administrarea de pastile de iodură de potasiu în scopul protejări tiroidei.
10. ÎNZĂPEZIRILE
Măsuri de protecţie
• înzăpezirile, de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecţie, în
sensul ca acest gen de calamităţi cu rare excepţii, se formează într-un timp mai
îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel încât mare parte din
efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetăţenilor
aflaţi în zonă să se informeze permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână
în locuinţe, asigurându-şi necesarul de hrană, apă, combustibil pentru încâlzit, iluminat,
lopată etc.
• dacă sunteţi surprinşi în afara locuinţei, în călătorii, în mijloacele de
transport etc. trebuie să vă păstraţi calmul şi să luaţi măsuri contra frigului, cei aflaţi in
mijloacele de transport să nu-şi părăsească locul pentru că este pericol de rătăcire. Daţi
alarma cu claxoanele, aprindeţi focuri şi aşteptaţi ajutoare.
11. CANICULĂ
Activităţi ce se recomandă în perioade caniculare: evitarea cozilor formate în
afara instituţiilor, în soare, udarea principalelor căi rutiere din oraş, pentru a combate
efectele căldurii, ridicarea la intervale de timp mai scurte a gunoaielor menajere, pentru
a preveni apariţia de focare de infecţie, controale mai dese în restaurante, pub-uri, fastfood-uri,
magazine alimentare, asigurarea cu prioritate a irigării culturilor agricole,
intensificarea controalelor legale pe linie de apărare împotriva incendiilor.
Pentru evitarea efectelor nefavorabile ale temperaturilor deosebit de ridicate
din timpul verii asupra sănătăţii trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
• evitarea expunerii la soare şi folosirea de mijloace de protecţie (pălării, umbrele,
ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire din ţesături naturale în culori deschise);
• creşterea consumului de lichide la 2-4 litri pe zi şi o alimentaţie săracă în grăsimi;
• evitarea excesului de cafea şi a consumului de băuturi alcoolice;
• duşuri şi băi frecvente cu apă sub temperatura cutanată;
• evitarea unor eforturi fizice susţinute în perioada zilei în care temperatura atinge
valorile maxime; activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, care
nu au posibilitatea asigurării unor condiţii de microclimat corespunzătoare, se va
desfăşura dimineaţa şi seara;
pag._____

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
• preocupări speciale de prevenire a riscurilor pentru sănătate la personalul care
lucrează în sectoarele cu temperatură ridicată şi radiaţii calorice, laminoare la cald,
furnale, cuptoare etc.;
• asigurarea de către angajatori, conform legii, a modificării programului de lucru
în condiţiile impuse de temperaturile ridicate şi distribuirea către angajaţi a unor cantităţi
suficiente de apă minerală;
• acordarea unei atenţii speciale copiilor, evitarea situaţiilor în care aceştia sunt
lăsaţi să aştepte în interiorul autovehiculelor parcate la soare, evitarea transporturilor pe
distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare;
• persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita
deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele decompensării
acestora în condiţii de temperaturi ridicate.
Informaţii complete pot fi accesate pe adresa de internet a inspectoratului, http://www.isu-bistrita.ro,
capitolul informare preventivă
pag._____