utilizarea wiki în desfasurarea unui curs academic

UN EXPERIMENT PEDAGOGIC REUŞIT:
UTILIZAREA WIKI ÎN DESFĂŞURAREA UNUI CURS
ACADEMIC
Gabriela GROSSECK *
Despre wiki se vorbeşte destul de mult în ultima vreme. Un wiki este o aplicaţie Web
care permite utilizatorilor să adauge informaţie, ca pe un forum. În plus oricine poate edita
conţinutul cu mare uşurinţă.
Cu toate că wiki face parte din noile tendinţe din evoluţia Internetului (tehnologiile
Web 2.0), în momentul actual este destul de greu de estimat în câte dintre instituţiile de
învăţământ superior din România se foloseşte wiki şi în ce moduri: spaţiu de cercetare sau
practică, sistem de gestionare colaborativă a cunoştinţelor, managementul informaţiilor,
desfăşurarea unui curs universitar etc. Această lucrare constituie o descriere a activităţilor
derulate şi a subiectelor dezbătute de studenţii de la Universitatea de Vest din Timişoara, în
spaţiul wiki OraDeInfo.wikispaces.com, în perioada semestrului I a anului academic 2006-
2007, potenţând rolul utilizării wiki în învăţământul superior, în special ca platformă pentru
dezvoltarea unei comunităţi virtuale de învăţare.
Cuvinte cheie: wiki, educaţie, învăţare, comunitate, colaborare, wikispaces,
OraDeInfo
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
Leuf şi Cunningham (2001) definesc wiki ca „o colecţie liber expandabilă
de pagini web interconectate, un sistem hipertext de stocare şi modificare a
informaţiilor, în care fiecare pagină este editabilă de către orice utilizator care
dispune de un navigator web”.
Etimologia cuvântului wiki 1 face trimiteri la hawaiană: wiki-wiki (se
pronunţă wee-kee) însemnând foarte repede, dar şi numele liniei de transport
care face legătura dintre terminalele Aeroportului din Honolulu. Lui Ward
Cunningham, creatorul wiki 2 , i s-a părut interesant cuvântul mai ales pentru că
evita conceptul de WebRapid (quick-web, engl). Uneori wiki mai este folosit ca
şi bacronim pentru „What I Know Is”.
Poate cel mai bun exemplu îl constituie Wikipedia 3 (figura 1), care a
reuşit în cinci ani de existenţă să revoluţioneze conceptul clasic de enciclopedie,
1
Vezi şi Ward Cunningham, Correspondance on the Etimology of Wiki, http://c2.com/doc/etymology.html.
2
Primul site wiki s-a numit WikiWikiWeb şi a fost funcţional în 25 martie 1995 în scopul facilitării schimbului
de idei în comunităţile tehnice.
3
Varianta în limba română (http://ro.wikipedia.org/) şi-a dublat numărul de articole în ultimul an (data lansării -
19 iunie 2003), ocupând locul 15 între wikipediile lumii.
Page 1 of 14

în toate limbile pământului (dar şi în esperanto şi varianta interlingua). Foarte
populară (mai ales printre studenţi), Wikipedia a devenit rapid unul dintre
proiectele enciclopedice cu cel mai ridicat conţinut liber, reprezentând un
experiment interesant de încredere completă şi socializare a expertizei
intelectuale.
Proiectul a fost demarat în 15 ianuarie 2001 de către Jimmy Wales, prin
fundaţia WikiMedia şi a crescut atât de repede (peste 3 milioane de înregistrări
înmagazinate) încât a depăşit cu mult cantitatea de informaţie stocată în orice
altă enciclopedie (electronică sau tipărită). Conţinutul este gratuit şi poate fi
actualizat/completat de oricine doreşte. În plus, proiectul se bucură de
contribuţia a peste 10.000 de voluntari, care corectează greşelile sau
inexactităţile. Principiul după care se ghidează Wikipedia este sinergia: şi anume
cunoaşterea oferită de un grup este mai mare decât cea a unui individ, iar cei
care o folosesc sunt şi cei care au creat-o. Practic se reflectă necesităţile unui
grup într-o anumită perioadă de timp.
Figura 1 Wikipedia – cea mai mare enciclopedie on-line, editată de către
utilizatori
http://www.wikipedia.org/ http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principală
Termenul wiki denumeşte şi software-ul colaborativ folosit pentru crearea
unui asemenea site web. În principiu, un wiki este construit conform paradigmei
OpenSource, fiind o unealtă de colaborare on-line, o bază de date editabilă online
foarte simplu, un spaţiu mai degrabă creat de un grup decât de un individ.
Diferite servicii wiki oferă facilităţi distincte dar includ totuşi şi câteva
particularităţi comune precum istoricul versiunilor, forumuri de discuţii pentru a
determina cum se vor efectua modificările, de către cine şi când. Se consideră că
există mai mult de 200 de aplicaţii tip wiki, deşi doar câteva sunt mai des
întrebuinţate, precum: MediaWiki, PBWiki, MoinMoin, Wikispaces, SeedWiki,
TWiki, ZWiki, OpenWiki, SocialText, TiddlyWiki etc.
Page 2 of 14

UTILIZĂRI. CARACTERISTICI. AVANTAJE ŞI LIMITE
Dintre modalităţile de întrebuinţare ale unui wiki menţionăm pe cele
care au atras cel mai mult atenţia utilizatorilor de Internet ca fiind 4 :
sursă de informare (vezi proiectul Wikipedia);
o extensie naturală a muncii în colaborare din e-learning-ul
tradiţional;
spaţiu pentru comunităţi de cercetare sau practică 5 (dezvoltarea de
proiecte, lucrul în echipă);
organizarea de evenimente (conferinţe, concursuri, expoziţii etc.);
brainstorming individual şi colectiv;
proiecte corporatiste, în special ca mediu de colaborare pentru
echipe distribuite (intranet, extranet, fluxuri de producţie);
creaţie artistică colectivă (carte, film, piesă de teatru);
platformă pentru desfăşurarea unui curs academic (util în predare,
pentru informarea studenţilor, în documentarea pentru rezolvarea temelor, lucrul
cu studenţii pe grupuri, scrierea în colaborare a unor eseuri etc.);
managementul informaţiilor personale (instrument pentru adnotări
personale în mod asemănător unui weblog 6 );
sistem de gestionare colaborativă a cunoştinţelor: adăugarea,
modificarea, clasificarea de conţinut;
crearea şi gestionarea listelor FAQ (Întrebări şi Răspunsuri
Frecvente);
gestionarea documentaţiilor pentru aplicaţii software, a manualelor
de procedură, a conţinutului academic etc.
Ca indicatori de succes/performanţă ai wiki-urilor în literatura de
specialitate cel mai des sunt menţionaţi:
spontaneitatea: coordonarea şi revizia/rafinarea conţinutului se
poate face de către oricine, oricând şi de oriunde (dacă un utilizator găseşte o
pagină incompletă, cu un conţinut prost organizat, este liber să opereze
modificări asupra acesteia);
inteligenţa colectivă (adică capacitatea comunităţii umane de a
evolua către o gândire de complexitate superioară, rezolvare de probleme şi
integrare, prin colaborare şi inovare 7 );
4 Vezi şi Leuf&Cunningham (2001), Holotescu (2004) şi Gorea (2005).
5 Wiki-comunităţile pot varia în funcţie de nivelul de coeziune: unele au scopuri clar stipulate, a căror membri se
cunosc în viaţa reală şi sunt acceptaţi pe bază de invitaţie. Altele au caracter tranzitoriu, cu scopuri şi obiective
susceptibile de a se modifica în timp.
6 În timp ce un wiki poate fi un blog reciproca nu este adevărată. Principala diferenţă dintre cele două constă în
notificarea asupra modificărilor (în general blogurile folosesc RSS iar wiki-urile poşta electronică), lipsa
standardizării între programele wiki şi structura conţinutului (în timp ce blogurile au înregistrările în ordine
cronologică, wiki-urile sunt mai flexibile, ierarhia bazându-se pe sistemul de hiperlinkuri).
7 George Por, Blog of Collective Intelligence, http://www.community-intelligence.com/blogs/public.
Page 3 of 14

încrederea colectivă 8 (wiki se bazează pe presupunerea că nu poţi
opri utilizatorii să creeze şi să editeze pagini dacă sunt bine intenţionaţi);
flexibilitatea: pentru accesul la un spaţiu wiki este nevoie doar de
un computer cu un program de navigare şi o conexiune Internet (în foarte multe
cazuri nu este necesară înregistrarea sau autentificarea cerută de alte tipuri de
site-uri interactive precum forumurile sau camerele de chat);
valorizarea indivizilor: permite tuturor utilizatorilor să înţeleagă
conţinutul şi să aducă contribuţii la acesta (ca multe alte concepte simple,
„editarea liberă” a avut efecte profunde asupra wiki-urilor: a încurajat utilizarea
democratică a Web-ului şi scrierea colaborativă şi i-a ajutat pe cei mai puţin
competenţi digital să contribuie la conţinutul on-line);
utilizabilitatea: paginile se creează şi se leagă într-o manieră foarte
simplă, mecanismele de scriere fiind aceleaşi cu cele de organizare şi editare;
darwikinismul 9 se referă la acele articole care nu „corespund”
opiniei editorilor şi care, în loc să colaboreze, intră adesea în competiţie. Unul
din cele mai sănătoase principii după care se ghidează Wikipedia (şi care, după
părerea mea, ar trebui însuşit de toate wiki-urile) este că „se priveşte” ca pe o
ecologie de idei şi meme 10 , în continuă evoluţie, a cărei finalitate este, în cele
din urmă, calitatea conţinutului.
formarea unei atitudini favorabile cooperării cu ceilalţi 11 (pentru
cei care nu au curajul editării există spaţii de practică, aşa numitele „cutii de
nisip” Wiki Sandbox);
asumarea responsabilităţilor şi recunoaşterea drepturilor
celorlalţi, mai bine zis în lipsa editorilor se plasează întreaga responsabilitate la
nivelul contributorilor;
controlul utilizatorului asupra designului, organizării spaţiului wiki
şi versiunilor anterioare;
eliberarea de constrângerile programării (nu trebuie să cunoşti
HTML);
uşurinţa în utilizare, versiunile gratuite, de tip open-source;
confluenţa tehnologiilor, importantă mai ales sub aspectul sinergiei
(spre exemplu blikurile 12 şi voice wiki) etc.
Utilizarea wiki-urilor presupune însă şi cunoaşterea anumitor pericole şi
factori de risc precum:
8 „Trust the people, trust the process, enable trust-building” (Ward Cunningham). Deoarece oricine poate să
editeze, se presupune că majoritatea celor care fac acest lucru încearcă să ajute. De aceea, presupunerea
existenţei „bunei credinţe” este un principiu fundamental al spaţiilor wiki. Dacă acest lucru nu ar fi fost
adevărat, un proiect cum este Wikipedia ar fi eşuat din start.
9 http://grosseck.blogspot.com/2007/03/ce-au-in-comun-darwin-si-wiki-urile.html.
10 O memă (termen stabilit în 1976 de către evoluţionistul Richard Dawkins) este o unitate de informaţie
(fragmente din idei, limbaje, melodii, linii ale modei, abilităţi, valori morale şi estetice sau orice altceva) care se
propagă de la o persoană la alta sau de la un suport de stocare a informaţiei la altul. De obicei memele sunt
asimilate şi transferate altora ca atare, ca un întreg (http://en.wikipedia.org/wiki/Meme).
11 „A te comporta civilizat” este o regulă de comportament pentru toate wiki-urile.
12 Bliki=blog+wiki http://en.wikipedia.org/wiki/Bliki.
Page 4 of 14

credibilitatea conţinutului (cine contribuie 13 şi cu ce?; cum se
scrie?);
calitatea conţinutului (informaţiile pot fi incorecte, false sau
distorsionate 14 );
prezenţa unor puncte de vedere radicale (sau în dispută) datorită
faptului că nu există un control strict asupra informaţiei;
recenzia publică, semnalarea neregulilor şi retractarea modificărilor
(ştergerea unor articole de calitate în detrimentul altora de o calitate
îndoielnică 15 );
nerespectarea proprietăţii intelectuale (deseori, intenţionat sau din
neştiinţă, drepturile de autor sunt încălcate);
monitorizarea paginilor pe diverse nivele de securitate (deoarece
wiki-urile sunt instrumente folosite de comunităţi şi nu de indivizi este destul de
incertă identitatea editorilor, cu excepţia celor care permit accesul unui număr
mic de contribuabili sau a celor pe bază de parolă 16 );
vandalismul (exploatarea maliţioasă a site-urilor wiki, ştergerea sau
modificarea rău-voitoare a unei pagini, introducerea de obscenităţi ori modificări
subtile care afectează negativ calitatea informaţiei 17 );
publicitatea (adăugarea de link-uri publicitare este considerată
drept spam şi ca urmare sancţionată de comunitatea de wikizeni);
costuri financiare: unele wiki-uri cer o taxă, ceea ce nu este corect
de vreme ce software-ul de bază este gratuit (aşa numitele wiki-uri comerciale);
lipsa unui standard al limbajului: diferite wiki-uri folosesc
modalităţi distincte de înglobare a conţinutului;
limitări tehnologice: cu toate că utilizarea wiki-urilor implică
extrem de puţine resurse umane, spre deosebire de platformele virtuale de
învăţare care necesită personal specializat, dacă se foloseşte un wiki găzduit pe
un server intern va fi nevoie de instalarea şi întreţinerea sa. Pe de altă parte, dacă
educatorul nu are solide cunoştinţe tehnice este mai bine să ocolească acest
lucru, alegând o aplicaţie pe un server extern.
13
Recent, Wikipedia s-a aflat în mijlocul unei controverse, după ce unul din cei mai prolifici contributori şi
editori, Essjay, pe numele său adevărat Ryan Jordan, s-a dovedit a fi un tânăr fără studii superioare, dar care se
recomanda profesor de religie, cu doctorat în teologie. Acesta a fost demascat de către revista New Yorker.
Essjay a fost forţat să demisioneze, după ce fondatorul enciclopediei, Jimmy Wales i-a cerut public aceasta
(amănunte la http://en.wikipedia.org/wiki/Essjay_controversy).
14
Critica nr. 1 adresată spaţiilor wiki este că informaţiile nu au absolut nici o relevanţă ştiinţifică. În acest
context, revista Nature a comparat acurateţea articolelor din Wikipedia cu cele din Enciclopedia Britanică (a
cărei prime apariţii este 1768) şi a concluzionat că diferenţa dintre cele două este nesemnificativă.
15
Marea majoritate a software-urilor permit totuşi restaurarea versiunilor anterioare.
16
Această situaţie este în mod tipic specifică învăţământului superior unde se pune problema evaluării
studenţilor.
17
Cu toate că vandalismul este încurajat tocmai de natura liberă şi deschisă a wiki-urilor, el este detectabil şi
relativ redus ca amploare datorită promptitudinii editorilor care sancţionează orice gest. Conform unui studiu
IBM, orice vandalism asupra Wikipediei este retractat în aproximativ 5 minute.
Page 5 of 14

WIKI: OPORTUNITĂŢI EDUCAŢIONALE
Cu toate că wiki face parte din noile tendinţe în evoluţia web-ului (Gorea,
2005), în momentul actual este destul de greu de estimat în câte dintre instituţiile
de învăţământ superior se foloseşte wiki şi în ce moduri (Renee Fountain, 2005).
Totuşi, unele dintre cele mai des citate utilizări sunt crearea de cunoştinţe şi
rolul pe care îl joacă în formarea de comunităţi de învăţare şi practică.
În figura 2 este prezentată schematic o posibilă utilizare a soluţiilor wiki
în peisajul universitar (de la desfăşurarea unui curs, la peer-review sau proiecte
de grup).
Figura 2. Utilizarea wiki în educaţie
Introducerea wiki în desfăşurarea unui curs academic trebuie privită ca pe
un itinerar al activităţilor didactice în curs de derulare, la care toţi studenţii au
acces şi presupune respectarea unor reguli simple:
În primul rând titularul de disciplină trebuie să ştie să-l folosească şi să
dea exemple printr-un conţinut calitativ şi centrat pe tematică (cu cât este mai
specific cu atât este mai bun conţinutul).
În al doilea rând studenţii trebuie instruiţi, atât conceptual cât şi tehnic
despre site-urile wiki în general şi, în particular, despre aplicaţia folosită.
În al treilea rând trebuie combinate situaţiile formale cu cele wiki.
Şi, nu în ultimul rând, este bine să-i lăsăm pe studenţi să-şi facă
propriul spaţiu wiki, să le permitem să se corecteze unii pe alţii (mai degrabă
decât a face noi înşine acest lucru) şi să le stabilim limite de timp în realizarea
sarcinilor de lucru.
Page 6 of 14

ORADEINFO.WIKISPACES.COM – PREZENTARE
Pentru desfăşurarea cursului de „Informatică” la anul I am ales să folosesc
wiki din mai multe motive (enumerarea nu este neapărat în ordinea importanţei):
deşi este un spaţiu de lucru public accesul poate fi permis doar
membrilor autorizaţi;
ca sursă de informare wiki permite accesul facil al studenţilor la
conţinut;
în cadrul wiki normele de comunicare şi colaborare sunt mai flexibile;
ca spaţiu de lucru multidimensional este transparent, deschis şi plural
(editarea liberă şi lucrul în comun);
wiki poate fi constructor al unei comunităţi de învăţare şi de practică;
nu este nevoie de o aplicaţie de webdesign şi nici de un sistem de
actualizare a paginilor de Internet;
încurajează creativitatea şi participarea democratică a studenţilor la ore
şi, în plus, încurajează şi studenţii care au slabe competenţe digitale.
Din punct de vedere tehnic am ales Wikispaces pentru că are o interfaţă
prietenoasă, cu un jargon tehnic redus iar gestiunea conţinutului este extrem de
simplă (Edit Page, Preview, Save).
În plus, permite:
managementul drepturilor studenţilor (ex. autentificarea prin Sign in,
schimbarea statutului cu Permission);
posibilitatea editării în stil WYSIWYG a paginilor wiki cu facilităţi de
formatare a textului (ex. scrierea îngroşată, italică, inserarea de tabele şi
hiperlinkuri);
posibilitatea ataşării de fişiere (inclusiv media) paginilor web prin
Upload;
comentarii pe pagină şi inserarea de tag-uri;
avertizarea utilizatorilor atunci când o pagină este în curs de
modificare;
managementul drepturilor de editare a paginilor (spre exemplu au fost
create pagini cu acces restricţionat studenţilor);
controlul versiunii documentelor prin History, implicit cu recuperarea
paginilor în cazul unor greşeli sau vandalismului (astfel încât, în orice moment,
studentul a putut să-şi redirecteze conţinutul la o versiune anterioară);
evidenţa modificărilor (ce, cine, când) în Recent Changes, de real
folos, împreună cu History, în evaluarea studenţilor;
tipărirea paginilor şi scrierea de versiuni draft;
funcţionalităţi pentru interacţiunea între membrii grupului (forum de
discuţii – Discussion, email individual şi de grup);
căutare în spaţiu (cu sau fără expresii regulate);
notificare prin email în cazul modificărilor şi sindicalizarea
conţinutului prin RSS, atât pentru o pagină cât şi pentru întreg spaţiul;
Page 7 of 14

posibilitatea de lucru cu bloguri (ex. import posturi din Blogger);
arhivarea spaţiului periodic atât în format zip cât şi HTML;
Figura 3. Lucrul în http://OradeInfo.Wikispaces.com
analiza statistică a utilizării spaţiului, cu posibilitatea de export a
fişierelor în format CSV (Comma Separated Value) într-un program de calcul
tabelar ca Excel sau softul de analiză statistică SPSS;
alternativă financiară (costuri nule prin găzduirea pe un server extern
universităţii 18 ).
Spaţiul wiki OraDeInfo (figura 4) l-am organizat astfel:
O pagină de gardă (Home) în care au fost prezentate informaţiile
generale despre curs, tematicile abordate (fiecare în altă pagină cuprinzând
diverse materiale, tutoriale, resursele bibliografice etc.) şi modalităţile de
evaluare.
O pagină de gardă pentru fiecare grupă (Grupa1, Grupa 2, …Grupa10)
în cadrul căreia fiecare student şi-a creat propria pagină sau a făcut trimitere la
18 Ulterior s-a transformat în dezavantaj în situaţiile în care conexiunea la Internet a fost slabă. Pe de altă parte,
nici un serviciu nu este atât de gratuit cum pare: prezenţa linkurilor publicitare în partea dreaptă a fost uneori
obositoare şi a „furat” o buna parte din spaţiul vizibil al paginilor wiki. Din păcate, eliminarea reclamelor se
poare face doar achitând o taxă (Wikispaces oferă 100.000 de spaţii gratuite doar învăţământului preuniversitar),
Page 8 of 14

propriul spaţiu wiki.
O pagină de Eseuri în care studenţii au încărcat eseurile (fişiere în
format Ms Word) cerute pentru evaluarea finală.
O pagină de Întrebări şi Răspunsuri creată atât ca ajutor pentru
studenţi (tehnic sau privitor la conţinutul cursului) cât şi ca o modalitate de
feedback din partea acestora.
Un Avizier în care am postat informaţii despre frecvenţa studenţilor,
termenele pentru realizarea sarcinilor de lucru, diverse chestiuni administrative,
materiale suplimentare.
Figura 4 Capturi ale paginii de gardă (Home) în timpul semestrului
O pagină de Ştiri/Linkul săptămânii în care fiecare student a putut să
insereze informaţii de interes (precum articole din reviste sau ziare, clipuri video
amuzante etc.).
O pagină de sondaje, Una pe zi, în care studenţii au fost invitaţi
săptămânal să răspundă (anonim) la câte o întrebare (de exemplu Care este
mijlocul de comunicare preferat?, Dacă ar trebui la ce aţi renunţa: la mobil sau
la Yahoo Messenger? ş.a.).
O pagină de Chat. Deoarece wiki-urile nu permit comunicarea în timp
real, am utilizat un utilitar extern, Gabbly, prin care studenţii au putut să
comunice în mod asemănător cu alte aplicaţii de mesagerie instantanee (YM,
MSN sau prin Meebo).
Page 9 of 14

În plus, fiecare pagină wiki este însoţită de:
un forum de discuţie (Discussion) în care se pot scrie observaţii,
sugestii, păreri, întrebări, în general orice nu este potrivit a fi scris în pagina
propriu-zisă sau poate fi folosit şi ca un forum de discuţie clasic;
de istoricul ei (History) şi
notificarea modificărilor (Notify me).
Înregistrarea la OraDeInfo s-a făcut pe baza unei invitaţii trimisă prin
email 19 , pe care studentul a trebuit să o confirme ulterior. Numărul total de
studenţi înscrişi a fost 267. Contul de utilizator a constat într-un nume şi o
parolă. Li s-a cerut studenţilor să folosească nume de natură să nu creeze
confuzii şi uşor de reţinut. Le-am sugerat chiar să-şi păstreze acelaşi cont ca la
cutia poştală (acţiune neinspirată după cum s-a dovedit ulterior datorită
dificultăţii de a identifica numele real al studentului cu numele de utilizator).
După înregistrare, pentru autentificare fost nevoie doar de numele de utilizator şi
parolă.
În plus, fiecare student a avut la dispoziţie un cont de email şi posibilitatea
să-şi completeze profilul (Settings) cu numele şi prenumele real, o poză şi, în
cazul în care dispune de un blog, ca posturile acestuia să fie inserate în pagina
proprie.
ORADEINFO – O COMUNITATE WIKI DE ÎNVĂŢARE
Pentru familiarizarea cu lucrul într-un spaţiu wiki le-am cerut studenţilor
să-şi creeze propria pagină ca parte a e-portofoliului individual 20 , iar celor care
s-au simţit stăpâni pe tehnologie chiar propriul spaţiu wiki. Pentru aceasta, am
început prin a le prezenta studenţilor pagina mea 21 , fiind totodată un bun mijloc
de a ne şi cunoaşte, în genul jocurilor de „spargere a gheţii”.
În construirea paginii (figura 5), fiecare student a avut posibilitatea de a se
prezenta utilizând texte, imagini, clipuri audio sau video, legături către fişiere
sau site-uri web de interes. Pe lângă informaţii despre ei înşişi, majoritatea au
inclus în paginile personale şi activităţile, cărţile sau filmele preferate. Ei au
tratat pagina personală ca un spaţiu de exprimare tip „carte de vizită” în format
digital, construindu-şi astfel o identitate proprie în cadrul comunităţii
educaţionale OraDeInfo, identitate complementară mesajelor postate de ei în
forumurile de discuţii.
19 Au fost destul de rare situaţiile în care studentul nu a avut o adresă de email (aceştia au fost asistaţi pentru a-şi
deschide un cont de poştă electronică pe Yahoo). „Studenţii întârziaţi” au putut deveni membri prin acceptarea
participării după autentificarea lor prin Join Space.
20 Un ePortofolio este un portofoliu electronic, care constă din informaţii ca: profil personal, colecţii de realizări,
persoane şi organizaţii ce au acces la aceste informaţii. E-portofoliul sub forma unei pagini sau spaţiu wiki a fost
utilizat pentru a evalua activitatea şi competenţele studenţilor.
21 http://oradeinfo.wikispaces.com/profadeinfo
Page 10 of 14

Figura 5 Capturi dintr-o pagină personală şi discuţii de grup
Fiecare pagină a fost apoi inclusă în pagina grupei, iar prin efort colectiv,
studenţii au ales să-şi personalizeze pagina de grup fie cu un motto, o imagine
sau un clip video, implicându-se chiar într-o competiţie între grupuri. Una dintre
grupe chiar a postat pe YouTube chiar un clip cu toţi membrii 22 .
Atenţia studenţilor către comunicare şi colaborare a fost orientată prin
lansarea invitaţiilor pentru dialog prin intermediul forumurilor de discuţii (figura
6). Dezbaterile şi schimburile de idei au avut loc atât în secţiunile paginii de
gardă cât şi ale grupelor, uneori cu intervenţii din partea mea, acolo unde a fost
cazul. Temele abordate de către studenţi în cadrul secţiunilor de discuţii au
reflectat, pe de o parte, dorinţa de a-şi asuma provocările „oficiale” lansate iar,
pe de altă parte, interesul acestora în colaborarea cu colegii de grupă/an pentru
diverse subiecte de interes şi/sau de actualitate sau pentru oferirea de soluţii la
problemele concrete întâmpinate în activităţile de zi cu zi din cadrul facultăţii.
Exemple de subiecte: managementul academic, învăţarea cu ajutorul noilor
tehnologii, valorile promovate în şcoală, orientarea în carieră, sugestii de
schimbare a curriculumului, balul bobocilor, climatul universitar, absenteismul,
sărbătorile de iarnă etc.
Spre exemplu, întrebarea „Asediu sau examen?” a generat, treptat, o suită
de subiecte subsumate şi discuţii, ale căror concluzii compun imaginea
studenţilor despre un curriculum-model. Acesta este dorit să vină în
întâmpinarea nevoilor lor diverse, care să corespundă proiecţiei lor vizând un
mediu adecvat de formare, care să-i ajute să-şi dezvolte competenţe digitale,
utile şi indispensabile în societatea modernă (deşi se recunoaşte faptul că nu este
întotdeauna cea mai potrivită soluţie pentru unele sarcini de muncă intelectuală).
De altfel, numărul mare de mesaje din forumurile grupelor sau cel general
(însumând peste 100 de subiecte deschise discuţiilor, iar în cadrul acestora peste
1500 de mesaje scrise de către studenţi) sugerează un schimb efervescent de idei
şi denotă o deschidere din partea tinerilor către dezbatere şi dialog pe teme de
22 Adresa clipului http://www.youtube.com/watch?v=h9l_VzoquVE.
Page 11 of 14

educaţie şi ambient şcolar, o nevoie individuală de a împărtăşi opinii şi a-şi face
auzită vocea. În plus, studenţii chiar au simţit că fac parte dintr-o comunitate.
Am plecat de la premisa că OraDeInfo este un instrument de predare, un
spaţiu de management şi creare a cunoştinţelor. Însă, pe parcursul semestrului sa
dovedit că, prin participarea responsabilă a studenţilor, OraDeInfo s-a
transformat într-o adevărată comunitate de învăţare prin exersare şi învăţare
prin acţiune (learning by doing). Mai mult, deşi nu am rugat am avut aproape
în fiecare grupă „asistenţi” studenţi cu bune abilităţi digitale, situaţie din care
toată lumea a avut de câştigat.
Figura 6 Capturi ale discuţiilor de pe pagina de gardă (Home)
Astfel, pe de o parte:
grupele de studenţi au avut colegi de la care au avut ceva de învăţat şi
pe care nu s-au sfiit să-i întrebe dacă ceva nu înţelegeau;
au avut de-a face cu un alt tip de ore decât cel obişnuit;
au avut curajul să întrebe, să critice, să solicite informaţii suplimentare,
să pună întrebări „incomode”;
au învăţat să comunice în diferite contexte de colaborare şi în forme
cât mai variate;
au dezvoltat capacităţi de exprimare a propriilor opinii, gânduri şi
sentimente învingându-şi timiditatea şi nesiguranţa stăpânirii noii tehnologii.
Pe de altă parte, „studenţii asistenţi”:
nu s-au plictisit la ore, au ieşit din monotonie;
au descoperit că una este să ştii ceva pentru tine şi altceva este să-l ştii
să-l faci şi pe cel de lângă tine să înţeleagă;
au transmis siguranţă colegilor mai puţin competenţi digital.
Cea mai câştigată am fost însă eu:
am învăţat de la studenţii mei lucruri noi;
am descoperit noi moduri de abordare a aceleiaşi teme pe înţelesul lor,
noi forme de exprimare şi noi atitudini de deschidere faţă de nevoile şi interesele
lor (spre exemplu în proporţie de 90% studenţii folosesc YM pentru comunicare,
ceea ce m-a determinat să ofer posibilitatea de chat în spaţiul wiki);
am învăţat ce să nu fac pe viitor (şi, atunci când a fost cazul) să-mi
Page 12 of 14

ecunosc greşelile:
o să nu impun subiecte de discuţie, mai ales în forum!
o să nu presupun că toţi studenţii au cunoştinţe elementare de utilizare a
calculatorului, a poştei electronice, de editare de text şi navigare pe Internet;
o să nu trec prea repede la noţiuni destul de noi pentru unii studenţi
(precum del.icio.us) sau complicate pentru alţii (bloguri, agregatoare de feeduri
etc.);
o să nu cer eseuri sau rezultate trimise prin email când numărul
studenţilor este mai mare de 50 (media săptămânală a frecvenţei la laborator a
fost de 150 de studenţi);
o să îmi rezerv cel puţin o oră la începutul semestrului în care să le
explic studenţilor cum se redactează o lucrare (eseu, proiect, referat) şi, mai ales,
despre plagiatul de pe web.
Cu toate că am avut un caz de vandalism (din neştiinţă) şi două de
wikitroll, utilizarea metodologiei wiki mi s-a părut o adevărată revoluţie în
lucrul cu studenţii iar OraDeInfo un mediu stimulativ, perfect ca spaţiu pentru
învăţarea socială (social learning), în care senzorii comunicării şi colaborării cu
studenţii au fost încrederea colectivă, responsabilitatea, motivaţia şi
corectitudinea.
CONCLUZII …
Spaţiul wiki OraDeInfo, valorificat în contexte formale în cadrul orelor de
informatică s-a dovedit un instrument de educaţie care potenţează valenţele noii
tehnologii Web pentru:
formarea unui set de cunoştinţe în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a
Internetului;
dezvoltarea de competenţe relaţionale şi de comunicare în spaţiul
virtual;
formarea unor atitudini specifice faţă de tehnologiile Web 2.0 (wiki,
blog, RSS, marcarea socială etc.);
dezvoltarea/îmbunătăţirea de competenţe digitale la nivel individual şi
de grup, studenţii exersându-şi astfel cea mai importantă competenţă pentru
desfăşurarea activităţii în societatea contemporană bazată pe cunoaştere, şi
anume competenţa de creare de conţinut;
competenţe organizatorice şi competenţe de cooperare şi relaţionare
interpersonale;
dezvoltarea la studenţi a unor valenţe formative şi informative, a
gândirii critice şi a creativităţii;
implicarea studenţilor în luarea deciziilor;
învăţarea participativă şi prin descoperire în mediul on-line.
Page 13 of 14

În consecinţă, exploatate corect, spaţiile wiki pot fi folosite atât ca medii
educaţionale pentru desfăşurarea de activităţi de informare şi reflecţie asupra
temelor vizate în programa analitică, ca o modalitate de a îmbogăţi experienţele
de învăţare ale educabilului şi de a-l implica în activităţi de colaborare într-un
mediu digital cât şi ca platforme pentru dezvoltarea de comunităţi virtuale de
învăţare.
BIBLIOGRAFIE:
[1].Augar, N.; Raitman, R.; Zhou, W., Teaching and learning online with wikis în R.
Atkinson, C. McBeath, D. Jonas-Dwyer, R. Phillips (ed.), Beyond the comfort zone:
Proceedings of the 21st ASCILITE Conference (p. 95-104), Perth, 5-8 dec. 2004,.
http://www.ascilite.org.au/conferences/perth04/procs/augar.html.
[2].Gorea, Diana, 2005, Democraţia pe Web: Siturile WIKI, în Buraga, S. (ed.),
Tendinţe actuale în proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor Web, volumul celei de-a Va
ediţii a workshop-ului dedicat tehnologiilor Web, pag. 29-42, 25-27 nov.
2005.
[3].Holotescu, Carmen, Despre wiki, utilizarea lor în educaţie, elearning Blog
[www.timsoft.ro/weblog], 17 iulie 2004.
[4].Leuf, B.; Cunningam, W., The Wiki Way: Quick collaboration on the web, Boston:
Addison Wesley, 2001.
[5].Mattison, D., Quickiwiki, Swiki, Twiki, Zwiki and the Plone wars: Wiki as a PIM
and collaborative content tool, [Electronic version], Searcher, 11(4), 32 – 48, 2003.
[6].http://ro.wikipedia.org.
[7].Fountain, R., Wiki Pedagogy, 2005,
http://www.profetic.org:16080/dossiers/dossier_imprimer.php3?id_rubrique=110.
*
lector dr., Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Sociologie şi Psihologie,
Timişoara, email: ggrosseck@socio.uvt.ro
Page 14 of 14