Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Au fost: completat fondul genetic al liniilor noi de specii fitofagi (Sânger, Novac, Amur alb) cu a câte
300 ex.; lărgit fondul genetic al crapului de Mândâc cu solzi dispersaţi, prin testarea şi constituirea loturilor
de reproducători din 200 ex. (100 femele şi 100 masculi) şi a grupelor de remonţi din 350 ex.
Au fost perfecţionate caracteristicile tehnologice ale loturilor de reproducători la rasele de crap în
exploatare – generaţiile IV şi VI.
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
În domeniul horticulturii s-a stabilit că:
– optimizarea structurii geometrice a plantaţiei şi a coroanei pomilor în cadrul acesteia în
ansamblu cu alte procedee tehnologice asigură urgentarea intrării pomilor pe rod economic şi
creşterii recoltei de mere calitative, recuperarea investiţiilor capitale şi majorarea profitului.
În baza investigaţiilor efectuate în livada superintensivă a cooperativei „Codru ST”, s-a
adaptat sistemul integrat de producţie contra bolilor şi dăunătorilor, care include: termenele
stropirilor, preparatele şi normele respective la 1 ha, ţinându-se cont de sensibilitatea şi
toleranţa soiurilor de măr cultivate;
– pentru ramura producerii ciupercilor comestibile, tehnologia elaborată de pregătire a
substratului nutritiv permite reducerea cheltuielilor de energie de până la 18–20%;
– determinarea consumului energetic la producerea şi prelucrarea primară a strugurilor a stat la
baza elaborării măsurilor de reducere a lui, iar acestea au fost implementate la uzinele de
prelucrare primară a strugurilor şi producere a vinului în s. Slobozia Mare, Burlacu, Cahul,
Hânceşti-Vismos, efectul economic fiind de cca 30 mii lei pentru fiecare uzină.
În agrotehnică, fitotehnie şi agroecologie s-a demonstrat că:
– asolamentele ecologice necesită respectarea raportului dintre grupele de culturi compact
semănate şi cele prăşitoare; să includă în mod obligatoriu în structura suprafeţelor culturi de
câmp din familia leguminoaselor;
– în scopul menţinerii bilanţului pozitiv al materiei organice, se propune utilizarea obligatorie a
resturilor vegetale de la toate culturile şi gunoiul de grajd în tehnologiile de creştere a
plantelor;
– banca de date, fondată în cadrul cercetărilor pedologice, este necesară organizării teritoriului
în funcţie de nivelul de gospodărire;
– au fost formulate recomandările de folosire raţională a resurselor funciare şi a terenurilor în
partea de sud a Moldovei.
În zootehnie s-a stabilit că:
– caracterele morfoproductive ale albinelor dau posibilitate de a forma loturi de prăsilă la
stupinele specializate pentru reproducerea mătcilor şi de a crea „Tipul de albine Carpatice
Moldoveneşti”, care va poseda însuşiri valoroase după producţia de miere, rezistenţă la
iernare, prolificitatea mătcilor şi dezvoltare timpurie;
– tehnologia de obţinere a polenului permite recoltarea a 104,61 g/zi de polen de la o familie de
albine. S-a stabilit că în polenul depozitat pe parcursul sezonului activ, masa uscată variază de
la 85 până la 93%, apa iniţială – 6–14%, higroscopică – 2–7%, totală – 13–19%, cantitatea
totală a aminoacizilor 121–162 mg/g, microelementelor 53-95 mg/kg, macroelementelor
11 810–15 140 mg/kg şi metalelor grele – 41–64 mg/kg;
Universitatea Tehnică a Moldovei
Centrul de Cercetare-Dezvoltare „Procesarea, calitatea şi securitatea produselor alimentare”
Au fost optimizate condiţiile de extragere ale AN din soluţii apoase şi condiţiile de înlăturare maximă
a proteinelor din produsele obţinute. S-au efectuat cercetări în scopul modificării macromoleculei de acid
hialuronic cu substanţe farmaceutice importante, inclusiv aspirina.
Au fost cercetate proprietăţile termice şi tehnologice ale diferitor cereale (soriz, hrişcă, arpacaş, grâu,
ovăz) ca obiect de cercetare în procesul de tratare hidrotermică.
A fost elaborat un procedeu nou de uscare a seminţei de bostan, care permite reducerea esenţială a
duratei procesului de uscare şi a consumului de energie, asigurarea calităţii înalte a produsului finit uscat şi
asigurarea unei tehnologii ecologice.
44