Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Institutul <strong>de</strong> Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo”<br />
Au fost stabilite particularităţile genetice ale cernoziomurilor stagnice în funcţie <strong>de</strong> textură şi<br />
compoziţia mineralogică, <strong>de</strong>terminaţi parametrii mineralogici ai cernoziomurilor stagnice, stabilită<br />
pretabilitatea acestor soluri pentru anumite culturi agricole.<br />
Au fost <strong>de</strong>terminate valorile pier<strong>de</strong>rilor potenţiale şi sezoniere <strong>de</strong> sol fertil prin eroziune în funcţie <strong>de</strong><br />
relief, sol şi cultură, pentru argumentarea măsurilor antierozionale, implementat complexul <strong>de</strong> măsuri fito- şi<br />
agrotehnice, care a condus la reducerea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> sol sub limita admisibilă <strong>de</strong> 5 t/ha, scurgerilor lichi<strong>de</strong><br />
cu 70-80%, a fost stabilit efectul economic <strong>de</strong> la sistemul <strong>de</strong> cultivare a plantelor în fâşii în cuplu cu lucrarea<br />
solului pe curbele <strong>de</strong> nivel şi fisurarea+drenajul cârtiţă. Venitul net a constituit 200 lei/ha pentru pantele < 3º<br />
şi 350 lei/ha pentru cele cu 3–5º.<br />
A fost evaluat impactul irigării cu apă din sursele locale asupra proprietăţilor solurilor cernoziomice;<br />
<strong>de</strong>terminaţi parametrii pedoameliorativi ai cernoziomului tipic irigat timp în<strong>de</strong>lungat; elaborată tehnologia<br />
perfecţionată <strong>de</strong> ameliorare a solurilor alcalice bazată pe utilizarea <strong>de</strong>şeului industrial calcic şi fertilizarea<br />
ameliorativă.<br />
Au fost elaborate norme optime economice ale culturilor <strong>de</strong> câmp pe diferite tipuri şi subtipuri <strong>de</strong> sol<br />
pentru obţinerea recoltelor scontate, proce<strong>de</strong>e <strong>de</strong> regenerare a fertilităţii solurilor mo<strong>de</strong>rat şi puternic erodate<br />
prin: a) optimizarea rotaţiei culturilor agricole pe solurile erodate în asolamentele pedoprotectoare;<br />
b) aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale; c) utilizarea surplusurilor <strong>de</strong> paie ca îngrăşământ.<br />
Au fost elaborate meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> regenerare ale biotei solurilor <strong>de</strong>gradate, <strong>de</strong>terminaţi parametrii<br />
microbiologici şi enzimatici ai cernoziomului tipic irigat timp în<strong>de</strong>lungat cu ape mineralizate, argumentate<br />
normele optime <strong>de</strong> amendamente şi <strong>de</strong> fertilizanţi.<br />
Au fost elaborate şi testate 3 proce<strong>de</strong>e tehnologice perfecţionate:<br />
– remedierea solurilor <strong>de</strong>gradate prin irigare cu ape necondiţionate din surse locale;<br />
– regenerarea fitotehnică şi agrochimică a solurilor arabile erodate;<br />
– minimalizarea fitotehnică şi agrotehnică a eroziunii solului sub limita admisibilă <strong>de</strong> 5 t/ha fol<br />
fertil.<br />
Au fost implementate 7 elaborări ştiinţifice:<br />
Sistemul informaţional <strong>de</strong> calitate a solului prin cartografiere pedologică la scara 1:10 000 în<br />
com.Chiţcani, rn. Teleneşti pe o suprafaţă <strong>de</strong> 2 415 ha;<br />
– complexul <strong>de</strong> măsuri <strong>de</strong> combatere a eroziunii solului în com. Lebe<strong>de</strong>nco, rn. Cahul pe 420<br />
ha. Efectul economic – 1 leu investit se recuperează cu 1,3–1,8 lei, efectul social –<br />
diminuarea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> sol cu 50%, protecţia mediului <strong>de</strong> poluare cu nutrienţi;<br />
– diagnoza complexă sol–plantă pentru obţinerea recoltelor scontate pentru plantele <strong>de</strong> cultură<br />
în SA „Cereale-Flor”, rn. Floreşti – 4 600 ha;<br />
– sistemul optim <strong>de</strong> fertilizare a culturilor agricole pentru obţinerea recoltelor scontate în baza<br />
cartării agrochimice în 5 comune din raionalele Edineţ, Străşeni, Slobozia, Ocniţa, Orhei pe o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 5200 ha;<br />
– practicile agricole prietenoase mediului pentru sporirea fertilităţii solului şi diminuarea<br />
gradului <strong>de</strong> poluare cu nutrienţi în comunele Negrea şi Paşcani rn. Hânceşti pe o suprafaţă <strong>de</strong><br />
94 ha;<br />
– Sistemul <strong>de</strong> monitoring asupra stării <strong>de</strong> calitate a solului şi a componenţei chimice a apelor<br />
uzate, <strong>de</strong> suprafaţă şi pedofreatice la Fabrica <strong>de</strong> Zahăr din or. Făleşti pe o suprafaţă <strong>de</strong> 140 ha;<br />
– Amendamente calcice în norme calculate în funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> salinizare pe cernoziom tipic<br />
irigat la cultivarea sfeclei <strong>de</strong> zahăr în com. Ţarigrad, rn. Drochia pe 307 ha.<br />
Institutul <strong>de</strong> Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică<br />
A fost stabilit că preparatele baculovirale Noctuavirid şi Virin-HS-P create în institut influenţează<br />
eficient asupra <strong>de</strong>nsităţii populaţiilor <strong>de</strong> noctui<strong>de</strong> dăunătoare şi sunt propuse <strong>de</strong> a fi incluse în sistemul <strong>de</strong><br />
protecţie integrată a tomatelor.<br />
Au fost i<strong>de</strong>ntificate trei suşe <strong>de</strong> bacteriofagi cu capacităţi <strong>de</strong> suprimare a <strong>de</strong>zvoltării bacteriei<br />
fitopatogene Erwinia amylovora in vitro şi in vivo la puieţii <strong>de</strong> măr, păr şi gutui; au fost i<strong>de</strong>ntificate şi<br />
<strong>de</strong>terminate particularităţile biologice a 3 suşe <strong>de</strong> bacterii sporifere a speciei Bacillus subtilis cu capacităţi <strong>de</strong><br />
suprimare a <strong>de</strong>zvoltării agentului patogen al Podosphera leucotriha.<br />
40