Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
În domeniul Viticulturii şi Vinificaţiei
Au fost evaluate şi descrise 12 genotipuri de viţă-de-vie cu perspectivă pentru ameliorarea
sortimentului viticol, în special din grupul soiurilor foarte precoce şi precoce vor fi utilizate în procesul de
ameliorare Apiren roz extratimpuriu, Aromat de Iaşi, Kişmiş lucistâi, Muscat timpuriu de Bucureşti,
Timpuriu de Cluj.
Au fost evaluate soiurile noi de selecţie autohtonă: soiuri şi elite de perspectivă de struguri pentru vin
(Viorica- 15, Riton-21, Muscat de Ialoveni-15, Legenda-16, Negru de Ialoveni -8, Floricica -3, elita XX-14-
64 (Pifos) -2 protoclone); soiuri şi elite de struguri pentru masă (Codreanca -3, Muscat timpuriu -3,
Frumoasa albă -3, Mărgăritar -3, Startovâi -2, Alb de Suruceni -3, Osennii ciornâi -3, Muscat de Bugeac -8,
Ialovenschii ustoicivâi -3, Guzun -8, Iubilei Juravelea -3, Moldova -16 protoclone).
Au fost evaluate protoclone a soiurilor autohtone nou-create: 90 pentru vin, 58 pentru masă; 10 a
soiurilor clasice omologate, 20 clone din Italia.
Au fost fondate loturi experimentale soiurilor tehnice: Merlot cl. R3, Chardonnay cl. R8, Sauvignon
cl. F2, la soiurile de masă Leana, Alb de Suruceni, Guzun, Coarnă neagră şi altele.
A fost determinat gradul de rezistenţă la principalele boli (mana, putregaiul cenuşiu) ale sortimentului
viticol (clonelor noi introduse) din Republica Moldova. A fost evaluată rezistenţa genotipică la făinare a unor
soiuri, clone şi forme noi: Clone – Sauvignon F2; Sauvignon F5; Riesling de Rhin R3; Riesling de Rhin R2;
soiuri şi forme introduse: Iscra, Romulus, Cun Lian, Muromeş, Gm-322-58, Bianca, V-25-20, Rubin
Tairovskii, R-58 etc.
S-a efectuat înmulţirea prin metoda culturii „in vitro” cu trecerea ulterioară în cultura „in vivo” în
conservatorul de clone ale soiurilor de viţă-de-vie: Riton, Legenda, Negru de Ialoveni, Viorica, Tip Vieru,
Leana. În conservatorul de clone s-au plantat portaloi cu soiurile de viţă-de-vie BxR Kober 5BB, BxR SO4 şi
RxR 101-14 pe o suprafaţă de 3,2 ha.
Au fost efectuate cercetări expediţionale în 5 raioane din regiunea Centru – Străşeni, Călăraşi,
Ungheni, Teleneşti şi Nisporeni cu scopul evidenţierii plantaţiilor viticole de perspectivă pentru producerea
VDO. În aceste 5 raioane au fost în prealabil evidenţiate cca 207 ha de plantaţii viticole de perspectivă pentru
producerea VDO. Au fost efectuate cercetări asupra indicilor de calitate a vinurilor din materie primă pentru
spumante şi a vinurilor spumante în funcţie de clona utilizată, suşa de levuri şi portaltoi. Au fost determinate
schemele tehnologice de obţinere a vinurilor din materie primă pentru spumante roşii şi roz în condiţii de
laborator şi de producere. Au fost recomandate, pentru producerea levurilor active uscate, suşele de levuri
nr.81-Şampanscoe, 1- Aligote şi 47- Cahuri.
A fost modificată o instalaţie de producere a alcoolului etilic brut de origine viticolă într-o instalaţie
de producere a alcoolului etilic rectificat de origine viticolă.
S-au continuat cercetările pentru distilatul de vin pus la învechire pe doagă de stejar pentru soiurile
Distil şi Luminiţa. Se recomandă de a produce divin din soiul Luminiţa cu proprietăţi de soi specifice.
Au fost elaborate recomandări referitor la evaluarea obiectivă a vârstei distilatelor de vin, redacţiile
finale ale standardelor naţionale, SM „Alcool etilic de origine viticolă. Condiţii tehnice generale”,
SM „Vinuri de struguri speciale efervescente spumoase, perlante, petiante. Condiţii tehnice generale”,
SM „Misteluri. Condiţii tehnice”, revizuit standardul naţional SM 207 „Material săditor viticol. Condiţii
tehnice generale”.
În domeniul Pomiculturii
Au fost efectuate 11 500 hibridări la măr, păr, gutui, piersic, prun, cireş, vişin, migdal, cais, nuc,
obţinute 25 mii pomi altoiţi din soiurile destinate pentru implementare şi 80 mii altoiri din cele pentru
obţinerea materialului săditor.
Au fost prezentate la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante: 2 soiuri de măr, 1 de prun, 1
de piersic, 3 de cais, 1 de cireş, 1 de vişin, 1 de migdal, 1 de căpşun; cercetate 760 forme, 8 soiuri şi 7 308
hibrizi pomicoli, depistate soiurile şi elitele de perspectivă: măr – 4, păr – 1, gutui – 1, cais – 4, vişin – 2, nuc
– 1, migdal – 2, corn – 1, curmal de China – 2, combinaţii soi/portaltoi – 19; obţinute şi însămânţate 4 850
seminţe hibride.
Au fost obţinute 3 soiuri de măr şi 1 soi de vişin pentru plantaţia mamă ,,nucleu”, elaborată tehnologia
de micropropagare a unui portaltoi pentru speciile drupacee, introduse în cultura ,,in vitro” a 5 soiuri de
37