Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie
A fost demonstrat că în baza parametrilor microbiologici ai solului este posibil de a efectua evaluarea
integrată a sistemului general de diagnosticare, prognozare şi monitorizare a calităţii solului.
S-a stabilit necesitatea introducerii culturilor furajere (nu mai puţin de 25–29%) ca factor principal
medioprotector şi mediogen stabilizator al echilibrului ecologic în agrolandşaft.
Utilizarea biopreparatului Rizolic pentru tratarea seminţelor de soia a permis de a obţine un spor de
1,7 – 2,4 q/ha de boabe.
Se recomandă un nou procedeu de sinteză orientată a vitaminei B12 în procesul fermentării anaerobe
metanogene, care permite de a obţine un concentrat furajer cu un conţinut de 242 mkg/g cianocobalamină.
Cantitatea de proteină brută în concentratul obţinut e mai mare de 3 ori decât în borhotul de sfeclă până la
fermentare. Fracţia lichidă poate fi utilizată în calitate de fertilizant.
Pe exemplul tulpinilor de sreptomicete, pentru prima dată a fost arătat efectul bioreglator al amidelor
acizilor graşi asupra activităţii lipoxigenazei la microorganisme.
Institutul de Zoologie
S-a constatat că Hifomicetele entomopatogene Beauveria şi Metarhizium, răspândite pretutindeni,
prezintă interes ca sistem model în cercetarea entomopatogenilor şi în controlul biologic al artropodelor;
În partea de sud a Republicii Moldova a fost atestată prezenţa în componenţa entomocomplexelor a
speciilor mediteraneene, euroasiatice şi eurocaucaziene, caracteristice ecosistemelor de stepă.
Universitatea de Stat din Moldova
Centrul de Cercetare „Ştiinţe ale vieţii”
Investigaţiile efectuate au demonstrat că prelucrarea seminţelor plantelor de cultură, înainte de
semănat, cu suspensie de alge azot fixatoare, crescute pe ape menajere ale mun. Chişinău, înlesneşte procesul
de germinare, sporeşte imunitatea plantelor contra maladiilor micotice şi rezistenţa lor la secetă. Aceasta
permite utilizarea suspensiei de Anabaenopsis, Nostoc, Anabaena, Cylindrospermum în scopul sporirii roadei
plantelor de cultură. Experienţele efectuate au demonstrat că algalizarea solului sărac în azot cu inoculat de
alge azot fixatoare contribuie la acumularea în sol în timpul unei perioade de vegetaţie până la 140–150 kg
N/ha. O asemenea cantitate de azot este de ajuns pentru obţinerea a 3 500–3 600 kg/ha grâu, fără a introduce
îngrăşăminte minerale sau organice. În legătură cu aceasta, recomandăm algalizarea solului cu inoculat de
alge azot fixatoare, în scopul îmbogăţirii lui cu substanţe nutriente pentru plantele de cultură.
Au fost selectate 5 tulpini de alge azot fixatoare (Cylindrospermum licheniforme, Anabaena
propingua, Nostoc flageliforme, N. gelatinosum, Anabaenopsis sp.). A fost elaborată tehnologia cultivării
industriale a tuturor celor 5 tulpini selectate şi studiată compoziţia chimică a biomasei algale obţinute pe
medii nutritive şi pe medii cu adaos de ape reziduale de la complexele zootehnice. A fost demonstrată
influenţa pozitivă a biomasei algale crescută pe medii cu adaos de ape reziduale utilizată în calitate de
stimulator biologic atât la creşterea puilor broiler, cât şi a plantelor de cultură (tomate, castraveţi, fasole).
Rezultatele investigaţiilor efectuate permit propunerea utilizării biomasei algale crescută pe medii cu dejecţii
de la păsări, porcine şi bovine în calitate de stimulator biologic de mare valoare atât în zootehnie, cât şi în
fitotehnie. Implementarea rezultatelor investigate, efectuate în cadrul proiectului, poate aduce statului un
venit de zeci de milioane lei anual.
Universitatea de Stat din Moldova
Centrul de Cercetări Ştiinţifice „Chimie aplicată şi ecologică”
Pentru cercetarea proceselor de deshidratare a ciupercilor şi rădăcinilor de hrean uscate în câmpuri
electromagnetice de frecvenţă supraînaltă s-a aplicat analiza termică complexă şi au fost propuse condiţii
optime de obţinere a ciupercilor uscate cu cel mai mare termen de păstrare. A fost stabilit că rămâne
constantă compoziţia chimică a uleiurilor extrase din seminţe de floarea-soarelui şi de migdal tratate prin
diferite metode şi nu depinde de modul de prelucrare a materiei prime.
36