Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

S-a constatat că în ecosistemele naturale indicii structurali ecologici ai avifaunei se deosebesc în
funcţie de tipul de pădure. Diversitatea şi densitatea speciilor comune creşte de la tipul de pădure făget spre
stejăriş, gorunet. Densitatea totală şi sumară a speciilor dominante corelează pozitiv cu parametrii
caracteristici ai etajului arbuştilor (r =0,62), ai învelişului ierbos (r =0,77) şi prezenţa gorunului (r =0,72).
A fost stabilit că în condiţii de secetă complexele de insecte din biocenozele naturale (pădure, stepă,
luncă) sunt constituite preponderent din specii xerotermofile, iar în agrocenoze a fost atestată o creştere a
numărului de specii prădătoare (fam. Carabidae, Coccinelidae) şi parazitare (fam. Pteromalidae, Aphididae).
A fost înregistrată creşterea efectivului numeric al unor ortoptere xerotermofile (Calliptamus italicus,
Locusta migratoria etc.), de aceea, în urma schimbării climei, în partea de sud a ţării, se pot produce invazii
ale diferitor specii de lăcuste dăunătoare.
A fost realizată genotiparea diferitor forme de agenţi patogeni (boală de Lyme, complexul de
microorganisme Anaplasmatacea, encefalita etc.) şi a vectorilor acestora (căpuşe ixodide, ţânţari
hematofagi), studiate interrelaţiile moleculare în sistemul parazit–gazda în focarele mixte ale boreliozei
acariene, identificată prin metode moleculare şi bioinformatică prezenţa particulelor virale a 3 virusuri
la Apis mellifera.
A fost elaborată şi prezentată Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare „Norma zootehnică de
bonitare a familiilor de albine şi certificare a materialului genitoriu”.
Au fost iniţiate lucrări de paşaportizare morfologică şi moleculară a unor specii din clasa
Nematoda, dintre care 60 au fost depozitate în banca de gene SUA.
Analiza legăturilor filogenetice în complexele de borelii şi compararea acestor date cu
specializarea la anumite gazde din grupul vertebratelor presupune că expansiunea spre noi teritorii a
avut loc prin intermediul păsărilor, iar în conservarea şi funcţionarea focarelor participă
micromamaliile.
S-a stabilit că soluţia apoasă a extrasului natural Ectogalimol în concentraţie de 3% şi pudra în doză
de 4g/cap pasăre, posedă o eficacitate antiparazitară de 100% la infestarea cu malofagi, purici şi acarienigamazizi.
S-a constatat că 4 tulpini de microorganisme (3RPT; 3RŞB; 4RPT; 4RBN), într-un interval de 1–24
ore, au eficacitate nematocidă de 100%, iar tulpina 5RBN în timp de 24 ore provoacă mortalitatea
nematodelor în proporţie de 70–80%.
A fost revelată diversitatea, cuantificaţi parametrii cantitativi şi funcţionali ai comunităţilor de
hidrobionţi (micro-macrofloră, protozoare, zooplancton şi zoobentos), echilibrul proceselor producţionaldestrucţionale
şi evaluată calitatea apei ecosistemelor fl. Nistru, r. Prut şi lacului de acumulare Cuciurgan.
A fost constatat că de complexul hidroenergetic Dnestrovsc au fost provocate schimbări negative în
ecosistemele fl. Nistru, inclusiv în sectorul inferior al acestuia, în care s-au redus procesele de autoepurare,
iar biomasa şi efectivul speciilor reofile de hidrobionţi este în declin, ele fiind substituite cu specii limnofile.
A fost stabilit că pentru sporirea productivităţii piscicole în heleşteiele gospodăriei piscicole „Gura
Bâcului-Ivancea” este necesar să fie adus coraportul azotului şi fosforului mineral la 15/1 sau 14/1 – coraport
optimal pentru dezvoltarea hidrobionţilor, care servesc drept hrană pentru peşti.
Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie
Au fost studiate şi selectate 12 tulpini de microorganisme, cu perspective în vederea utilizării lor în
calitate de surse de substanţe bioactive cu proprietăţi antioxidative pronunţate, antifungice, provitaminice şi
hidrolitice.
A fost demonstrat că sinteza dirijată a principiilor biochimice valoroase (enzime, steroli, diferite
fracţii glucidice, bioelemente metabolizate, substanţe cu proprietăţi antioxidante etc.) poate fi realizată prin
aplicarea stimulatorilor şi inductorilor specifici (compuşi coordinativi, amide ale acizilor graşi, polisorbaţi
etc.) şi prin modificarea condiţiilor de cultivare a microorganismelor producătoare.
Au fost elaborate procedee eficiente de extragere fracţionată a principiilor bioactive (enzime, steroli,
glucide etc.) din biomasa microbiană obţinută prin tehnologii de sinteză orientată.
Au fost elaborate biotehnologii ce permit de a obţine biomasa microbiană cu un conţinut biochimic
determinat, care permit obţinerea preparatelor polifuncţionale multicomponente: complexe fosfolipidice,
preparate enzimatice, preparate „SpiruFier”, „SpiruCrom”, „Aterobior”.
A fost demonstrată capacitatea preparatelor din porfiridium de a stopa oxidarea lipoproteinelor cu
densitatea joasă.
25