Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Au fost elaborate 4 broşuri cu hărţi la scară medie şi mare (4 hărţi la scară medie şi 28 la scară mare),
destinate diferitor tipuri de turism.
Grădina Botanică (Institut)
Au fost stabilite şapte specii noi de plante pentru flora Republicii Moldova: Rumex dentatus L.,
Astrodaucus orientalis L., Crepis foetida L., Scorzonera taurica Bieb., Ranunculus lanuginosus L.; Lactuca
virosa L., Papaver stevenianum Mikheev.
A fost evaluată componenţa floristică şi fitocenotică a ariilor protejate: Pădurea Hârbovăţ (2 218 ha)
şi Climăuţii de Jos (668 ha) şi elaborate recomandări de conservare a diversităţii plantelor; iniţiată procedura
şi perfectate materialele de instituire a unei arii protejate noi „Tamarix-Vâlcele” (92 ha), zona inundabilă de
la gura r. Sărata, cu includerea ei în lista zonelor umede de importanţă naţională; completată şi rectificată
componenţa taxonomică a familiilor din subclasele Ranunculidae şi Dilleniidae, întocmite chei dihotomice
pentru determinarea genurilor şi speciilor de plante.
Au fost selectate: două forme de nuc (Juglans sp.) cu fructificare laterală în scopul fondării
plantaţiilor intensive de nuc; cinci specii hipoglicemiante (Cichorium intybus L.,Momordica charantea L.,
Stevia rebaudiana Bertoni, Polimnia sonchifolia) şi cinci specii hepatoprotectoare (Desmodium canadense
(L.), Helichrysum italicum, Penthaphylloides fruticos etc.) valoroase pentru piaţa farmaceutică; trei forme de
Chrysanthemum indicăm, o formă de Paeonia sinense, o formă de Rudbekia x hybrida, trei forme de
Galtonia, o formă de Gladiolus şi o formă de Paeonia, care posedă decorativitate înaltă şi rezistenţă sporită
la factorii nocivi biotici şi abiotici.
Au fost elaborate: trei medii de cultură pentru dezvoltarea, bulbificarea şi rizogeneza culturilor
decorative: Freesia Klatt (hybrida), Lilium martagon; Witania somniferum; tehnologii de multiplicare
microclonală la speciile Aerva lanata, Stevia rebaudiana, Rosmarinus offcinalis; tehnologii de cultivare a
diverse specii de plante lemnoase decorative şi arbuşti fructiferi netradiţionali (Abies sp., Chamaecyparis sp.,
Thuja sp. Lonicera sp., Cornus sp. etc.); tehnologia de cultivare a ciumerei orientale pentru obţinerea unei
recolte sporită de masă proaspătă; asortimentul soiurilor de crizanteme pentru implementarea tehnologiei
crizantemelor-cascadă.
A fost creată o pepinieră pentru selectarea, testarea şi implementarea în cultură a speciilor de plante
valoroase pentru piaţa farmaceutică.
Au fost elaborate şi implementate proiecte de amenajare dendrologică: Complexul Monastic
„Curchi”, Etapa a II-a; Gimnaziul s.Ratuş; Universitatea Academiei de Ştiinţe; Institutul Oncologic etc.
Ierbarul a fost completat cu 100 exicate de plante.
Genofondul de plante a fost completat cu 237 specii şi taxoni: plante medicinale şi aromatice – 51
specii; plante tropicale – 117 specii; plante floricole – 20 specii, plante furajere – 26 specii, plante nucifere –
8 forme precoce de nuc; conifere – 10 taxoni; dendrariul – 5 taxoni.
Institutul de Zoologie
În Valea Morilor (mun.Chişinău) a fost descoperit un punct fosilifer din depunerile Pleistocenului
superior cu resturi scheletice (vertebre, coaste, maxilare inferioare, falange etc.), aparţinând la 5 indivizi de
mamut, care au completat tezaurul naţional al speciilor de unicat.
A fost semnalată ca nouă pentru ştiinţă o specie de colembole, iar pentru fauna Moldovei – 31 specii
de insecte şi 5 specii de fitonematode.
Pentru prima dată în malacofauna Republicii Moldova (r. Prut) a fost depistată o nouă specie invazivă
de moluşte – Corbicula fluminea, care poate afecta structura şi funcţionarea hidrobiocenozelor şi deteriora
construcţiile hidrotehnice.
În comunităţile de mamifere a fost atestată o diminuare considerabilă a abundenţei şi semnificaţiei
copitatelor, insectivorelor, chiropterelor şi majorarea ponderii carnivorelor, în special a vulpii, a cărei
densitate depăşeşte norma ecologică de 8–10 ori.
S-a stabilit că în complexul herpetofaunistic are loc o tendinţă de creştere a indicilor densităţii,
diversităţii şi a numărului speciilor periclitate, de formare şi izolare a micropopulaţiilor.
În premieră, în zona de sud, au fost descoperite 3 puncte fosilifere cu resturi scheletice solitare de
antilope de tip african din triba Tragelaphine şi a speciei Gazellopsira torticornus şi stabilită apartenenţa
sistematică a şopârlelor (două genuri şi o specie) şi a lagomorphelor (4 specii de iepuri) din Pliocenul
superior.
24