Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

A fost elaborat scenariul de creştere economică în baza reformelor structurale pe perioada 2010-2013,
s-a elaborat şi implementat o nouă abordare metodică de evaluare a mediului de afaceri bazată pe
intervievarea experţilor.
S-au elaborat modelele indicatorilor de securitate demografică şi prognozate mărimile acestora.
Academia de Studii Economice din Moldova
Au fost identificate principalele efecte ale crizei economice mondiale cu influenţă negativă asupra
economiei Republicii Moldova. Totodată, au fost identificate principalele atuuri anticriză ale economiei
moldoveneşti.
A fost analizată competitivitatea întreprinderilor în contextul mediului în care acestea activează. În
baza unei anchete industriale, efectuate pe un număr de 52 de întreprinderi industriale, aplicative pe întreg
teritoriul ţării, au fost identificate principalele constrângeri ale mediului în care activează şi oportunităţile pe
care le oferă mediul concurenţial. Rezultatele investigaţiilor au permis înaintarea unor propuneri în vederea
depăşirii situaţiei de criză economică.
S-a evaluat potenţialul economic al regiunilor de dezvoltare ale Republicii Moldova conform metodei
concentrării cifrei de afaceri şi volumului exportului pe activităţi industriale în anii 2007-2008.
S-a identificat şi evaluat potenţialul de formare şi dezvoltare a clusterului-pilot în Republica Moldova,
în baza întreprinderilor din industria de confecţii textile.
S-a elaborat Concepţia Noii Dezvoltări Structurale (CNDS) şi a mecanismelor de stimulare a creşterii
economice prin trecerea la modelul economiei inovaţional orientate. S-a dezvoltat „Arborele Scopurilor” a
Concepţiei Noii Dezvoltări Structurale.
S-a elaborat un sistem al riscurilor investiţionale cu impact negativ semnificativ asupra sectorului real
al economiei şi s-a prezentat organelor de resort (MEC, MIEPO).
S-au prezentat organelor de resort (MEC, MIEPO, Ministerul Finanţelor, BNM) recomandările
privind diminuarea riscului de ţară în vederea îmbunătăţirii imaginii investiţionale a economiei autohtone.
S-a elaborat setul de roboţi prototip de colectare/indexare/verificare/corectare/actualizare a
informaţiei în cadrul unei locaţii Web. Este elaborat setul de programe privind roboţii de colectare/indexare/
verificare/corectare/actualizare a informaţiei la nivel global în manieră selectivă şi, de asemenea, privind
interfaţa Sistemului de căutare. Este consolidat Indexul Sistemului de căutare. Este lansat, în regim
experimental, Sistemul de căutare a informaţiei în manieră selectivă.
Institutul de Ecologie şi Geografie
A fost elaborat modelul numeric al distribuţiei spaţiale, evidenţiate particularităţile structurii
versanţilor manifestării alunecărilor de teren, ce a permis evaluarea afectării teritoriului republicii de
alunecări de teren (în indici); completate criteriile de evaluare şi estimat gradul de pretabilitate a climei
pentru pomicultură în condiţiile modificărilor din ultimul timp. S-a constatat că în Podişul Codrilor
predomină solurile brune şi cenuşii – 35,3 mii ha (38 %) şi estimat rolul diferitor factori abiotici în
repartizarea spaţială a peisajelor zonale în republică; a fost perfecţionată metodologia de evaluare a
potenţialului de pretabilitate agricolă a peisajelor şi apreciat potenţialul hidrologic al landşafturilor.
A fost elaborată structura hărţilor digitale a răspândirii formelor de relief în regiunile geomorfologice
ale zonei de silvostepă a Moldovei; descrise hărţile alunecărilor de teren, eroziunii liniare şi a riscului de
manifestare a acestora; actualizată baza de date privind regimul radiativ (1997-2006); prin metoda Spaţial
Analyst au fost elaborate hărţile digitale ale elementelor radiaţiei solare pentru diferite intervale de timp;
finalizat setul de hărţi pedologice digitale; elaborate hărţile digitale ale caracteristicilor cantitative ale apelor
de suprafaţă, ale stării şi a gradului de stabilitate ecologică a landşafturilor din Podişul Codrilor şi din
câmpiile zonei de stepă, realizat modelul numeric al teritoriului rezervaţiei peisagistice Ţâpova.
Au fost evidenţiate sursele şi gradul de poluare a ecosistemelor silvice, de stepă, acvatice şi palustre
din bazinul râului Ialpug; perfectate 9 paşapoarte ecologice, argumentate ştiinţific 2 propuneri de extindere a
numărului ariilor protejate de stat; calculate scurgerile de pe suprafaţa or. Chişinău (50 000 t) şi cota în ele a
Zn, Cr, Pb, Cu; elaborate recomandări privind monitorizarea mediului urban şi căile de ameliorare; evaluat
impactul poluanţilor apelor râurilor mici transfrontaliere; estimată încărcătura ionilor minerali din depunerile
atmosferice; armonizate cca 30 acte legislative de mediu ale RM la standardele europene, în special la
compartimentele: nevertebrate, organisme modificate genetic, substanţe chimice, deşeuri şi zgomot.
A fost elaborată Structura Atlasului Ofiţerului, conţinutul compartimentelor, încărcătura hărţilor,
scara lor, prima variantă a machetei atlasului.
23