04.06.2013 Views

Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>de</strong> a crea cristale bidimensionale <strong>de</strong> pori în mod dirijat în orice regiune a probei, arhitectura concretă fiind<br />

<strong>de</strong>finită <strong>de</strong> <strong>de</strong>signul stratului <strong>de</strong> protecţie. S-a propus şi <strong>de</strong>monstrat un concept nou <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere<br />

electrochimică a metalului pe pereţii interni ai porilor, care formează reţele bidimensionale îngropate în<br />

substratul semiconductor. Noutatea constă în <strong>de</strong>punerea metalului prin intermediul unei regiuni poroase cu<br />

grad <strong>de</strong> porozitate înalt, care asigură condiţii a<strong>de</strong>cvate pentru restabilirea compoziţiei chimice a electrolitului<br />

din interiorul nanoporilor pe parcursul procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere. S-a <strong>de</strong>monstrat producerea nanofirelor<br />

singulare şi a nanostructurilor filiforme din Ge, Bi şi aliaje magnetice cu un număr <strong>de</strong> nanofire într-o<br />

structură mai mare <strong>de</strong> 10 mii şi cu diametrul firelor conductive <strong>de</strong> 50–200 nm.<br />

Proiectul Obţinerea şi studiul proprietăţilor termice ale nanocompozitelor polimerice în baza <strong>de</strong> PS şi<br />

PMMA. Este cunoscut că implantarea silicaţilor stratificaţi în polimeri modifică dramatic diferite proprietăţi<br />

fizice, printre care stabilitatea termică, rezistenţa la ar<strong>de</strong>re. S-a stabilit că temperaturile tranziţiilor sticloase şi<br />

a modulusului mecanic sunt mai înalte în cazul nanocompozitelor în bază <strong>de</strong> polistirenă (PS) şi<br />

polimetilmetacrilată (PMMA) comparativ cu PS şi PMMA pure. A fost, <strong>de</strong> asemenea, <strong>de</strong>terminat că<br />

nanopolimerii obţinuţi se <strong>de</strong>scompun la o temperatură semnificativ mai înaltă; se observă o <strong>de</strong>screştere a<br />

maximului vitezei eliminării căldurii <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re. Este <strong>de</strong> remarcat că doar 0,1%, clay-montmorilonita sunt<br />

capabile să ridice temperatura <strong>de</strong> <strong>de</strong>scompunere cu 40 o C şi picul DSC <strong>de</strong>screşte cu 40%.<br />

În baza a 3 măsurători DSC (differential scaning calorimetry) s-a stabilit căldura <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare <strong>de</strong> -990<br />

şi -670 J g -1 pentru PS100 (polimer pur) şi respectiv pentru nanopolimer nPS90. Datele cinetice furnizează<br />

informaţii referitoar la bariera <strong>de</strong> energie a proceselor şi a factorilor mecanici. Altă sugestie: faza Clay<br />

micşorează mobilitatea moleculară a PS şi PMMA, factor ce contribuie la creşterea stabilităţii termice.<br />

Proiectul Cercetări tehnologice privind formarea straturilor <strong>de</strong> oxizi şi hidrooxizi pe suprafeţe<br />

conductibile cu aplicarea <strong>de</strong>scărcărilor electrice în impuls. S-a realizat un studiu biografic, la nivel mondial,<br />

privind tratarea chimio-termică a suprafeţelor pieselor executate din materiale conductoare <strong>de</strong> electricitate,<br />

privind comportarea acestora la interacţiunea cu plasma <strong>de</strong>scărcărilor electrice în impuls. Analiza<br />

fenomenelor ce au loc în interstiţiu a permis a stabili că în mediul <strong>de</strong> lucru au loc reacţii <strong>de</strong> disociere, iar la<br />

suprafeţele electrozilor – reacţii <strong>de</strong> sinteză a noilor compuşi (oxizi, hidrooxizi, nitraţi etc.). Procesele <strong>de</strong><br />

oxidare în condiţii normale <strong>de</strong>curg mai intens odată cu formarea straturilor calitative la catod. A fost<br />

proiectat şi elaborat un stand experimental, un generator <strong>de</strong> impulsuri <strong>de</strong> curent, un dispozitiv <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re şi<br />

fixare a pieselor şi câteva tipuri <strong>de</strong> electrozi scule pentru prelucrarea suprafeţelor cilindrice interioare. Au<br />

fost realizate cercetări experimentale privind oxidarea suprafeţelor cu aplicarea <strong>de</strong>scărcărilor electrice în<br />

impuls şi obţinute straturi <strong>de</strong> oxizi cu grosimi <strong>de</strong> până la 230 nm, a căror rezistenţă activă <strong>de</strong> suprafaţă pentru<br />

metale constituie 10 7 Ohm. Productivitatea procesului constituie 10 2 cm 2 /min.<br />

Proiectul Materiale nanostructurate multistratificate obţinute electrochimic: studiul şi evaluarea<br />

proprietăţilor tribologice, corozive şi magnetice. A fost elaborată metoda <strong>de</strong> acoperire multistrat cu „nichel<br />

negru” a suprafeţelor interne ale <strong>de</strong>taliilor. Au fost <strong>de</strong>terminate proprietăţile tribologice comparative ale<br />

aliajelor CoW, FeW şi acoperirilor din crom electrolitic în condiţiile uzurii cu lubrifianţi la forţele normale<br />

aplicative până la 300 N. S-a elaborat metoda <strong>de</strong> obţinere a acoperirilor multistrat <strong>de</strong> tip Cu-CoW, Cu-FeW,<br />

Cu-CoMo dintr-o baie electrolitică şi s-a <strong>de</strong>pistat influenţa mărimii forţei normale aplicative în condiţiile<br />

testărilor tribologice.<br />

Proiectul Elaborarea tehnologiilor cost efective <strong>de</strong> creştere a straturilor nanodimensionale <strong>de</strong> ZnO<br />

pentru aplicaţii în optoelectronică şi fotonică. A fost elaborată tehnologia <strong>de</strong> obţinere a filmelor<br />

nanostructurate <strong>de</strong> ZnO prin metoda magnetron şi <strong>de</strong>punerii electrochimice din soluţii ce conţin nitrat <strong>de</strong> zinc<br />

(Zn(NO3)2) şi apă oxigenată (H2O2) din care, prin aplicarea potenţialului, la temperaturi mai mari <strong>de</strong> 60 o C se<br />

<strong>de</strong>pune oxidul <strong>de</strong> zinc. A fost stabilită <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa morfologiei filmelor <strong>de</strong>puse în funcţie <strong>de</strong> concentraţia<br />

H2O2 în soluţie (0,2 mM- 20 mM) şi potenţialul aplicat (1,2 -2,0 V). A fost stabilită influenţa parametrilor<br />

tehnologici ai procesului electrochimic asupra caracteristicilor <strong>de</strong> emisie radiativă a filmelor <strong>de</strong> ZnO. În<br />

premieră a fost confecţionat elementul sensibil al senzorului <strong>de</strong> hidrogen şi foto<strong>de</strong>tectorului <strong>de</strong> radiaţie UV în<br />

baza microfirului individual <strong>de</strong> ZnO, prin utilizarea sistemului ce inclu<strong>de</strong> microscopul electronic şi sursa <strong>de</strong><br />

raze ionice focalizate (sistemul FIB/SEM). A fost asamblată instalaţia pentru <strong>de</strong>punerea filmelor<br />

nanostructurate <strong>de</strong> ZnO prin metoda <strong>de</strong>punerii chimice din faza <strong>de</strong> vapori din componente metalorganice<br />

(MOCVD, cu utilizazrea în calitate <strong>de</strong> sursă <strong>de</strong> zinc a acetilacetonatului <strong>de</strong> zinc) şi obţinute filme <strong>de</strong> ZnO<br />

nedopate.<br />

116

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!