Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
uleiului asupra instalării şi evoluţiei maladiilor şi unor stări patologice mo<strong>de</strong>late experimental pe animale <strong>de</strong><br />
laborator: ulcere gastrice şi procese inflamatorii <strong>de</strong> diversă origine. S-a pregătit monografia farmacopeică şi a<br />
regulamentului tehnologic <strong>de</strong> obţinere a produsului farmaceutic (ulei din seminţe <strong>de</strong> dovleac).<br />
S-a stabilit: Uleiul din dovleac intensifică procesele <strong>de</strong> regenerare a ţesuturilor în tratamentul plăgilor<br />
şi combustiilor. Procesele <strong>de</strong> intensificare a regenerării sunt mai exprimate <strong>de</strong>cât la uleiul <strong>de</strong> cătină. Efecte<br />
mai evi<strong>de</strong>nte au fost obţinute în cazul asocierii uleiului <strong>de</strong> dovleac cu ulei din seminţe <strong>de</strong> struguri în<br />
proporţie <strong>de</strong> 1:1.<br />
Proiectul Preparate antiaterogene <strong>de</strong> origine algală. A fost elaborat proce<strong>de</strong>ul econom <strong>de</strong> obţinere a<br />
fosfolipi<strong>de</strong>lor (fosfatidil inozitol şi fosfatidil colina) din biomasa <strong>de</strong> Spirulina platensis. A fost elaborat<br />
proiectul Regulamentului Tehnologic <strong>de</strong> Producere a preparatului „AteroBioR 5,0 mg capsule”, care constă<br />
din trei componente active obţinute din biomasa <strong>de</strong> spirulină (BioR, Polizahari<strong>de</strong> sulfatate şi Fosfolipi<strong>de</strong>)<br />
care posedă acţiune lipemiantă şi antiaterogenă.<br />
Proiectul Elaborarea şi implementarea în practica medicală a unei noi forme medicamentoase –<br />
unguent „Izohidrafural”. A fost elaborată compoziţia şi tehnologia a 4 forme <strong>de</strong> unguent<br />
„Izohidrafural”0,05%, elaborate meto<strong>de</strong> fizico-chimice <strong>de</strong> analiză a unguentului, precum şi efectuate<br />
cercetări bacteriologice, toxicologice şi farmacologice, „in vitro” şi „in vivo” a preparatului. Au fost stabilite<br />
condiţiile <strong>de</strong> păstrare a unguentului.<br />
Au fost pregătite documentele necesare şi obţinută permisiunea <strong>de</strong> la Ministerul Sănătăţii al<br />
Republicii Moldova (Ordin nr. 237 din 31.07.<strong>2009</strong>), Agenţia Medicamentului (Aviz emis <strong>de</strong> Agenţia<br />
Medicamentului pentru <strong>de</strong>sfăşurarea studiului clinic Nr. 01-02/1436 din 17.07.<strong>2009</strong>)), Comitetul Naţional <strong>de</strong><br />
Etică (Nr. 257 din 17.07.<strong>2009</strong> clinice ) la testarea clinică a preparatului în soluţie 0,05%. A fost fabricat<br />
preparatul antibacterian „Izohidrafural” – soluţie 0,05% în trei serii. S-a început testarea clinică a soluţiei <strong>de</strong><br />
„Izohidrafural”0,05%. A fost înregistrată marca preparatului (Decizie AGEPI Nr.11254 din 11.06.<strong>2009</strong>).<br />
Impactul socioeconomic al proiectului se va reflecta în:<br />
– lărgirea arsenalului <strong>de</strong> preparate antiseptice;<br />
– optimizarea tratamentului bolilor septico-purulente;<br />
– lărgirea accesibilităţii populaţiei pentru tratament.<br />
Proiectul Compuşi cu proprietăţi antimicrobiene şi antifungice concomitente. Pentru cercetările<br />
experimentale au fost sintetizaţi 5 <strong>de</strong>rivaţi ai acidului tartric şi furanului. Studiile experimentale „in vitro” au<br />
<strong>de</strong>monstrat că substanţa nr. 2 şi nr.4 manifestau o acţiune antimicrobiană bună asupra S.aureus, mo<strong>de</strong>rată<br />
asupra Ps.aeruginosae şi C.albicans, fără a influenţa asupra tulpinilor din familia Enterobacteriaceae<br />
(E.aerogenes; P.mirabilis, K.pneumoniae; S.typhimurium, S.typhimurium, S.sonnei, E.coli, P.vulgaris,<br />
P.vulgaris,). Compusul 033 şi 97 au <strong>de</strong>monstrat o activitate antimicrobiană asupra tulpinilor <strong>de</strong><br />
Ps.aeruginosae şi C.albicans, efect antibacterian slab faţă <strong>de</strong> S.aureus, dar fiind neactivă faţă <strong>de</strong> E.coli şi<br />
Klebsiella spp. Derivatul 96 manifesta acţiune antifungică faţă <strong>de</strong> C.albicans cu lipsa activităţii faţă <strong>de</strong><br />
S.aureus, Ps.aeruginosae, E.coli şi Klebsiella spp. Studiile experimentale „in vitro” ne-au relevat o activitate<br />
mică a compuşilor studiaţi faţă <strong>de</strong> flora gram pozitivă (numai faţă <strong>de</strong> S.aureus) şi practic cu o absenţă faţă <strong>de</strong><br />
cea gram negativă (cu excepţia Ps.aeruginosae). Activitatea antifungică a fost mo<strong>de</strong>rată. În cadrul studiilor<br />
toxicităţii acute <strong>de</strong>rivaţii sintetici au manifestat relativ o toxicitate importantă.<br />
Proiectul Elaborarea şi testarea noilor remedii medicamentoase pentru menţinerea coordonată a<br />
bacteriocenozei intestinale la nivel sanogen. S-au izolat 157 tulpini <strong>de</strong> microorganisme autohtone, care după<br />
i<strong>de</strong>ntificare au fost atribuite la genurile: Bifidobacterium – 47; Lactobacillus – 78; Sreptococcus – 12;<br />
Lactococcus – 6; Enterococcus – 14, ceea ce constituia respectiv: 29,9; 49,7; 4,35; 3,8 şi 8,91 la sută;<br />
În condiţii „in vitro” au fost selectaţi 13 cei mai activi componenţi microbieni Autohtoni;<br />
Experimental în condiţii „in vivo”, conform proprietăţilor utile <strong>de</strong>terminate şi gradului <strong>de</strong> compatibilitate s-a<br />
constatat raţionalitatea utilizării şi recomandării numai a unor specii şi tulpini <strong>de</strong> bacterii autohtone ca bază a<br />
două compoziţii microbiene sanbiotice noi pentru copii. Acestea sunt: B.infantis 26; B.bifidum 41;<br />
Lactobac.casei 59; Lactococcus lactis 144; B.longum 14 şi 33; B.breve 47; Lactobac.acidophilus 72 şi 105;<br />
E.faecium 133.<br />
Proiectul Utilizarea imupurinului în profilaxia stărilor imuno<strong>de</strong>ficitare dobândite. S-a achiziţionat<br />
cantitatea necesară <strong>de</strong> preparat. S-a <strong>de</strong>terminat influenţa imupurinului asupra fagocitozei neutrofilelor şi<br />
mono/macrofagelor („in vivo” şi „in vitro”) şi asupra rezistenţei nespecifice „in vivo”. S-a studiat acţiunea<br />
preparatului asupra T şi B limfocitelor şi subpopulaţiilor lor. S-a calculat indicile procentual şi numărul<br />
fagocitar al celulelor fagocitare.<br />
109