Raport CSŞDT 2009 - Academia de Ştiinţe a Moldovei

A fost realizată sinteza complexului Ru(II) utilizat ca pigment cromofor în fotoliza apei –
Di(izotiocianato)-bi(4,4’- dicarboxi-2,2’ –dipiridil) ruteniu (II) (1).
Substanţele sintetizate au fost studiate cu cromatografia în strat subţire şi spectroscopiile IR, 1 H-
RMN, 13 C-RMN care au confirmat componenţa şi puritatea lor.
Proiectul Evaluarea igienică a calităţii apei potabile şi stării de sănătate a copiilor în funcţie de
schimbările climaterice şi elaborarea măsurilor de profilaxie. Au fost investigate sezonier 45 surse de apă
folosită în scopuri potabile de către copiii din localităţile selectate. În urma analizelor s-a constatat că de cele
mai dese ori apa investigată nu corespunde normativelor igienice după conţinutul de nitraţi (46,7%–66,6%),
sulfaţi (64,7%–100%), rezidiul fix (64,7%–86,7%) şi duritatea totală (64,7%–86,7%). Concentraţiile cele
mai mari ale indicatorilor testaţi (nitraţi, sulfaţi, rezidiul fix, duritatea totală) s-au înregistrat în localităţile de
sud ale republicii, urmate de nord şi centru.
A fost stabilită corelaţia dintre calitatea apei şi sănătatea copiilor care folosesc apa în scopuri potabile.
S-a constat o menţinere înaltă a morbidităţii generale la copii, desemnându-se o dinamică în creştere a bolilor
aparatului digestiv, sistemului geneto-urinar, bolilor endocrine etc. în zonele cu apă de calitate joasă. Studiile
la acest capitol continuă.
Proiectul Rolul afluenţilor asupra formării calităţii apelor fluviului Nistru şi studiul calităţii apei
izvoarelor/cişmelelor din bazinul Nistrului ca surse de alimentare cu apă şi pentru irigare. Au fost obţinute
date despre compoziţia chimică a apelor afluenţilor Nistrului (Răut, Ichel, Bâc, Botna) în secţiunile de
vărsare în fluviu, de asemenea a fost apreciată compoziţia chimică a Nistrului în aval şi amonte de vărsare a
afluenţilor şi aportul afluenţilor în formarea compoziţiei chimice a apelor fluviului.
În aval de vărsare a Răutului, conţinutul sărurilor minerale în apele Nistrului să măreşte cu 38%. Apele
afluenţilor Nistrului sunt poluate cu formele minerale ale elementelor biogene – ionii de amoniu, nitrit, nitrat,
fosfat. Concentraţiile maximale au fost depistate în gura de vărsare a r. Bâc.
Pe parcursul anului, în 80% din probele prelevate din gura de vărsare a r. Bâc, a fost depistat deficitul
de oxigen dizolvat.
Au fost calculate fluxurile de substanţe în fluviul Nistru din afluenţii cercetaţi. Calculul fluxurilor de
substanţe din râurile mici denotă faptul că râurile Răut şi Bâc sunt afluenţii cu o ponderea maximală de
poluare a apelor fluviului Nistru.
A fost estimată starea redox a afluenţilor Nistrului, precum şi intensitatea proceselor de autopurificare
chimică a apelor afluenţilor şi a Nistrului în locurile de vărsare ale acestora.
După indicatorul cinetic starea redox (H2O2/DH2), apele râurilor se caracterizau de la starea redox
instabilă (r. Răut) până la reducătoare (r. Ichel, r. Bâc şi r. Botna).
După indicatorul cinetic, capacitatea de inhibiţie ( kiSi) ce caracterizează intensitatea proceselor de
autopurificare cu radicali OH, apele afluenţilor se plasează în categoria apelor moderat poluate (r. Bâc şi
r. Botna) şi poluate (r. Răut şi r. Ichel).
A fost evaluată componenţa chimică a apei din cca 200 de izvoare şi cişmele din raioanele Orhei,
Teleneşti, Şoldăneşti şi Rezina.
În cca 40% din probele analizate a fost depistat conţinutul excesiv al ionilor de nitrat, care depăşeşte
CLA.
Proiectul Relevarea calităţii apei şi stării hidrobiocenozelor a ecosistemelor acvatice din sectorul
inferior al r. Prut. A fost apreciată calitatea apei pe cursul inferior al r. Prut conform indicilor hidrochimici,
hidrobiologici, a fost evaluată starea actuală a hidrobiocenozelor şi a fost determinat echilibrul dintre
procesele producţional-destrucţionale şi troficitatea hidrobiocenozelor.
Pe parcursul cercetărilor, compoziţia chimică a apelor Prutului a fost satisfăcătoare pentru dezvoltarea
hidrobionţilor, însă, în unele cazuri, conţinutul suspensiilor, materiei organice se reflectă negativ asupra unor
grupe de organisme sensibile.
Sectorul din zona or. Cahul este cel mai poluat. În zona terminalului Giurgiuleşti, adâncimea albiei
râului a afectat structura hidrobiocenozelor. Conform valorilor producţiei primare, coraportului dintre
procesele de producţie şi destrucţie, componenţei chimice şi stării hidrobiocenozelor, calitate apei râului Prut
se încadrează în clasa 3 „moderat poluată”.
Pentru prima dată pentru Moldova în râul Prut, sectorul Câşliţa-Prut, a fost înregistrată o nouă specie
invazivă pentru Moldova – Corbicula fluminea (Müller, 1774) cu densitatea 6,23 ex/m 2 şi biomasa 1,82
g/m 2 . Habitatul tipic – Asia Mediteraneeană şi de Sud.
102