Brosura_ANR - Departamentul pentru Relatii Interetnice

Politici publice pentru romi
în România 2000-2005
Cadrul legislativ, instituţii, programe,
realizări şi perspective
Lucrare editată cu sprijinul financiar al comisiei europene,
prin programul comunitar de acţiune
pentru combaterea discriminarii (2001-2006)

Această lucrare a fost elaborată de către un colectiv redacţional, condus
şi coordonat de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi,
domnul Ilie Dincă şi din care au mai făcut parte domnii Ştefan Iulian
Harda şi Răzvan Ionuţ Macovei, consilieri de integrare europeană în
cadrul ANR.
Adresăm mulţumiri speciale: doamnei Rodica Precupeţu, şef serviciu
Programe şi relaţii cu societatea civilă şi organisme internaţionale din
cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, domnişoarei Alina
Dodocioiu, expert în cadrul aceluiaşi serviciu,
precum şi domnişoarei Claudia Lixandru.
Agenţia Naţională pentru Romi
Strada Viitorului 14. sector 2, Bucureşti.
Tel. +(4) 0 21 211.30.37
Fax. +(4) 0 21 211.51.94
E-mail: Ilie.Dinca@dri.gov.ro
Web: www.anr.gov.ro

Cuprins
O scurtă introducere 5
Cadrul legislativ şi instituţional, progrese 7
A. Strategia României pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor 7
B. Agenţia Naţională pentru Romi 21
C. Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României
pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor 26
Progrese înregistrate în plan instituţional 26
Progrese înregistrate în domeniul educaţie 27
Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionale 31
Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile
neguvernamentale ale romilor 31
Programe şi proiecte pentru romi 33
Programe şi proiecte deja implementate 34
Programe şi proiecte aflate în derulare 34
În loc de concluzii 40
Anexe 41

O scurtă introducere
Conform datelor statistice oficiale, populaţia de etnie Roma din România
număra, la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, 535.250 de persoane
din care 325.000 de persoane (cca. 60%) locuiau în mediul rural. Studii independente
au relevat, însă, cifre variind între 1 milion de persoane şi 2,5 milioane de persoane.
Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra progreselor înregistrate de România
în procesul de aderare la Uniunea Europeană vorbesc de cifre cuprinse între 1,8 şi
2,5 milioane de persoane. Pe ansamblu, populaţia de etnie Roma constituie, din punct
de vedere numeric, al doilea grup minoritar etnic din România după cel format din
membrii etniei maghiare.
Situaţia socio-economică a etniei Roma rămâne, încă, destul de dificilă.
Populaţia romă se plasează la un nivel ridicat de pauperitate ∗ , riscul de sărăcie în
cadrul acestei etnii fiind în 2003 de 3 ori mai ridicat faţă de riscul de sărăcie la nivel
naţional. Comunităţile de romi sunt afectate de diverse probleme: niveluri înalte ale
şomajului (28%, conform datelor oferite de Recensământ), venituri reduse, pregătire
profesională şi educaţională scăzute (cu efecte vizibile în participarea pe piaţa forţei
de muncă), condiţii de locuit improprii şi acces limitat la serviciile publice. Astfel, o
bună parte dintre romi lucrează ca zilieri, neavând o sursă stabilă de venit. Un număr
mare de romi (conform unor estimări cca. 50.000 de persoane) nu au acte de identitate,
fapt care are ca efect excluderea de la drepturile sociale: asistenţă socială, asigurări
sociale, angajare legală într-un loc de muncă etc.. Această situaţie destul de grea este
completată, în special în mediul rural, de lipsa proprietăţii asupra terenurilor agricole
şi asupra locuinţelor.
Pe lângă aceste realităţi, membrii etniei Roma rămân (deşi mai rar ca în
trecut) subiecţi ai unor forme de discriminare legate de accesul la serviciile publice şi
la piaţa forţei de muncă. Aceste atitudini sunt alimentate de stereotipuri şi prejudecăţi
înrădăcinate în mentalul colectiv.
Guvernul României a abordat situaţia minorităţii Roma prin elaborarea, şi
aplicarea unor politici complete şi complexe care să uşureze integrarea socio-economică
a acestei minorităţi, eliminarea practicilor discriminatorii cu care se confruntă membrii
ei dar şi prezervarea identităţii culturale specifice romilor.
Politicile guvernului în acest domeniu, concentrate sub umbrela cadrului
legislativ oferit de Strategia Guvernului României de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor
(H.G. 430/2001) sunt elaborate la nivel central de către toate ministerele şi structurile

guvernamentale, sub coordonarea instituţiei special create în acest scop - Agenţia
Naţională pentru Romi – şi implementate la nivel local printr-o vastă reţea de experţi
(judeţeni şi locali), de mediatori (sanitari şi şcolari) şi de structuri (birouri) regionale
(acestea din urmă vor fi înfiinţate în viitorul apropiat şi vor fi subordonate Agenţiei
Naţionale pentru Romi), toate având ca scop ameliorarea situaţiei etniei Roma din
România.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
Cadrul legislativ şi instituţional 1
A. STRATEGIA GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
SITUAŢIEI ROMILOR
I. Consideraţii generale
Guvernul României,
Având în vedere dorinţa Guvernului României de a îmbunătăţi situaţia
minorităţilor naţionale în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi
demonstrată prin aderarea voluntară la instrumente internaţionale ale Consiliului Europei,
cum ar fi Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Rezoluţia ECRI Nr.
3, Recomandarea 1203 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Convenţia ONU
privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială precum şi alte documente
internaţionale;
Luând în considerare prevederile programului de guvernare 2001-2004 cu
privire la prevenirea discriminării şi la elaborarea unei strategii pentru îmbunătăţirea
semnificativă a situaţiei romilor;
Reafirmând dreptul oricărei minorităţi, implicit cea a romilor, de a participa
activ la elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice privitoare la această
minoritate, cît şi faptul cã problematica minorităţilor trebuie consideratã în ansamblul
societăţii româneşti;
Ţinând cont de faptul că romii au fost de-a lungul istoriei obiectul robiei şi
discriminării, fenomene care au lăsat urme profunde în memoria colectivă peste tot în
lume şi care au condus la marginalizarea romilor în societate;
Luând în considerare dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii români de etnie
romă şi având în vedere dorinţa de a identifica soluţii optime pentru rezolvarea acestora,
adoptă prezenta Strategie privind îmbunătăţirea situaţiei romilor.
1 Din raţiuni de spaţiu, prezentăm doar “Strategia Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor”
(H.G. 430/2001) ca şi document fundamental, însă, pentru cei interesaţi de întreg cadrul legislativ intern (încă în
vigoare la data publicării prezentei broşuri) destinat protecţiei drepturilor minorităţilor recomandăm publicaţia
Minorităţile naţionale din România. Aspecte legislative şi instituţionale, editată de către Departamentul pentru
Relaţii Interetnice, Bucureşti, 2004.
7

II Principii directoare
Guvernul României,
8
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
adoptă următoarele principii directoare pentru aplicarea Strategiei pentru îmbunătăţirea
situaţiei romilor:
1. Principiul consensualităţii – strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor este
rezultatul unui efort comun al Guvernului şi al organizaţiilor reprezentative
ale comunităţilor de romi. Aplicarea programelor şi proiectelor din planul
de implementare a strategiei se va realiza în consultare cu reprezentanţii
organizaţiilor de romi.
2. Principiul utilităţii sociale – strategia răspunde nevoilor specifice cu care se
confruntă etnicii romi şi realizează acele cadre sociale prin care romii se pot
integra funcţional în comunitate şi în societate.
3. Principiul diviziunii sectoriale – strategia este concepută şi aplicabilă pe
domenii de responsabilitate sectorială.
4. Principiul descentralizării în execuţie – aplicarea strategiei se va realiza
prin responsabilităţi specifice ale instituţiilor şi autorităţilor publice şi prin
atragerea organizaţiilor neguvernamentale în implementarea programelor
locale desprinse din Planul de măsuri pentru aplicarea strategiei.
5. Principiul compatibilităţii legislative – prevederile strategiei sunt în
consonanţă cu Constituţia şi legile României, precum şi cu legislaţia şi practica
internaţională în domeniu.
6. Principiul diferenţierii identitare – strategia vizează edificarea unui sistem
instituţional de dezvoltare comunitară, combatere a discriminării faţă de romi,
promovare a educaţiei interculturale, crearea de elite din rândul romilor, în
vederea resolidarizării sociale şi reconstrucţiei identitare.
7. Principiul egalităţii – protecţia cetăţenilor români de etnie romă nu trebuie să
afecteze drepturile şi libertăţile celorlalţi cetăţeni români.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
III. Scopul şi obiectivele generale ale strategiei
SCOP: Îmbunătăţirea situaţiei romilor din România
OBIECTIVE:
1. Instituţionalizarea obiectivelor politice asumate de Guvern în problematica
romilor şi responsabilizarea autorităţilor publice centrale şi locale în aplicarea
măsurilor concrete de îmbunătăţirea a situaţiei cetăţenilor români de etnie romă.
2. Sprijinirea formării şi promovării unei elite intelectuale şi economice din rândul
romilor care să funcţioneze ca facilitator al politicilor de integrare socială şi
modernizare.
3. Eliminarea stereotipurilor, prejudecăţilor şi practicii anumitor funcţionari din
instituţiile publice centrale şi locale care încurajează discriminarea cetăţenilor
români de etnie romă faţă de ceilalţi cetăţeni.
4. Producerea unei schimbări pozitive în opinia publică în legătură cu etnia
romilor, pe baza principiilor toleranţei şi solidarităţii sociale.
5. Stimularea participării etniei romilor la viaţa economică, socială, educaţională,
culturală şi politică a societăţii, prin atragerea în programe sectoriale de
asistenţă şi dezvoltare comunitară.
6. Prevenirea discriminării instituţionale şi sociale a cetăţenilor români de etnie
romă în accesul acestora la serviciile oferite de societate.
7. Asigurarea condiţiilor pentru şanse egale ale etnicilor romi în vederea atingerii
unui standard decent de viaţă.
IV. Grupuri ţintă
1. Cetăţenii români de etnie romă
2. Liderii politici
3. Conducerea instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale
4. Funcţionarii publici
9

10
5. Mass-media
6. Opinia publică
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
V. Durată: 10 ani (2001-2010), cu un plan de măsuri pe termen mediu de 4 ani (2001-
2004)
VI. Domenii sectoriale:
A. Administraţie şi dezvoltare comunitară
B. Locuinţe
C. Securitate socială
D. Sănătate
E. Economic
F. Justiţie şi ordine publică
G. Protecţia copilului
H. Educaţie
I. Cultură şi culte
J. Comunicare şi participare civică
VII. Direcţii de acţiune:
A. Administraţie şi dezvoltare comunitară
1. Organizarea la nivel local / judeţean a unor grupuri de lucru mixte alcătuite
din reprezentanţi aleşi ai comunităţii respective, ai structurilor descentralizate
ale administraţiei centrale, ai organizaţiilor neguvernamentale ale romilor şi ai
minorităţii romilor, în vederea evaluării principalelor nevoi ale comunităţilor
de romi şi aplicării programelor de sprijinire a acestora.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
2. Crearea cadrului juridic prin care ministerele şi agenţiile centrale/locale,
structurile descentralizate ale acestora să poată finanţa proiecte sau programe
sectoriale pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor.
3. Înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi includerea
de reprezentanţi ai romilor în această structură.
4. Înfiinţarea de structuri de implementare a strategiei la nivelul ministerelor,
prefecturilor şi primăriilor.
5. Iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni de formare privind combaterea
discriminării, la nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice
centrale şi locale.
6. Monitorizarea aplicării prevederilor OU 137 / 2000 şi sancţionarea funcţionarilor
publici care au săvârşit acte de discriminare a cetăţenilor.
7. Condiţionarea recrutării şi promovării funcţionarilor publici în raport cu
criteriului “nediscriminare” în raportarea cu celelalte persoane.
8. Dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi organizaţiile
neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat; includerea liderilor
comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative locale
care afectează comunitatea de romi.
9. Implementarea unor programe de acţiune afirmativă a romilor în ceea ce priveşte
angajarea în muncă în posturi din structurile administraţiei publice centrale şi locale.
B. Locuinţe
1. Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor
şi locuinţelor deţinute de romi, a problemelor legate de aplicarea actelor
normative privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate
funciară, inclusiv prin promovarea unor iniţiative legislative în domeniu.
2. Conceperea şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor şi
mediului înconjurător în zonele locuite de romi.
11

12
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
3. Dezvoltarea unor programe de finanţare guvernamentala sau în parteneriat,
pentru asigurarea condiţiilor minime de locuit în comunităţile de romi (energie
electrică, apă potabilă, canalizare, gaz metan, salubrizare).
4. Dezvoltarea programului de locuinţe sociale pentru familiile numeroase şi
lipsite de mijloace de subzistenţă.
5. Implicarea directă a etnicilor romi în programele guvernamentale de construire
şi reabilitare a locuinţelor.
C. Securitate socială
1. Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români de etnie romă la serviciile publice.
2. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de formare şi reconversie
profesionala pentru romi.
3. Instruirea personalului din cadrul serviciilor de ocupare şi formare profesională,
privind ocuparea pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând minorităţii romilor.
4. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a tinerilor absolvenţi romi pentru
angajare şi monitorizarea evoluţiei profesionale a tinerilor romi cu studii
superioare.
5. Acordarea de subvenţii organizaţiilor neguvernamentale ale romilor care
înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.
6. Sporirea facilităţilor fiscale pentru persoanele juridice – cei care angajează
persoane din familiile cu mai mulţi copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă.
7. Creşterea cuantumului ajutoarelor sociale pentru familiile cu mai mulţi copii şi
lipsite de mijloace de subzistenţă.
D. Sănătate
1. Îmbunătăţirea accesului romilor la serviciile medicale publice preventive şi
curative prin instituţionalizarea sistemului de mediatori sanitari, conceperea şi
implementarea unor programe specifice de profilaxie şi tratament.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
2. Formarea de mediatori sanitari, asistenţi medicali şi medici, din cadrul
comunităţilor de romi.
3. Identificarea soluţiilor pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de
sănătate, înscrierea la medicul de familie, medicaţie compensată etc.
4. Conceperea şi implementarea unor programe de informare sanitară, consultanţă
medicală şi planning familial pentru femei, în comunităţile de romi, cu accent
pe protecţia mamei şi copilului.
5. Campanii de vaccinare în comunităţile de romi prin comisii mixte formate din
cadre medicale locale şi de la nivelul DSP (Compartimentul Epidemiologie
Boli Transmisibile) şi reprezentanţi ai comunităţilor de romi.
6. Campanii de depistare TBC, infecţii HIV/SIDA, afecţiuni dermatologice, boli
cu transmitere sexuală etc.
7. Efectuarea unor studii epidemiologie privind starea de sănătate.
8. Creşterea numărului de cadre medicale provenite din etnici romi, prin alocarea
de locuri speciale pentru studenţii romi în învăţământul medical de stat.
E. Economic
1. Iniţierea şi derularea unor proiecte de formare sau reconversie profesională
pentru romi.
2. Asigurarea de facilităţi pentru exercitarea şi revalorizarea unor meserii
tradiţionale, care răspund nevoilor existente pe piaţă.
3. Conceperea şi implementarea unor programe specifice de finanţare a unor
activităţi generatoare de venit şi mici afaceri pentru familii şi comunităţi de
romi, inclusiv pentru femeile rome.
4. Reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor români de etnie romă, prin
crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi combaterea
oricăror forme de discriminare privind angajarea romilor.
13

14
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
5. Elaborarea unor programe destinate împroprietăririi şi stimulării activităţilor
agricole pentru comunităţile de romi.
6. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a IMM-urilor aparţinând
persoanelor provenite din rândul etniei romilor, prin sistemul de credite
avantajoase.
7. Includerea comunităţilor defavorizate de romi în zonele considerate defavorizate
şi conceperea şi implementarea unor programe de redresare a acestora.
8. Încurajarea proiectelor de creare a locurilor de muncă pentru femeile de etnie
romă.
F. Justiţie şi ordine publică
1. Analiza şi evaluarea posibilelor efecte discriminatorii ale reglementărilor
actuale şi perfecţionarea cadrului juridic existent.
2. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor civile, politice şi
sociale, precum şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în
acord cu normele şi obligaţiile internaţionale asumate de către România.
3. Soluţionarea cazurilor de apatrid ale romilor proveniţi din România.
4. Dezvoltarea, în colaborare cu organizaţiile de romi, a unor programe locale
pentru procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace
de subzistenţă.
5. Derularea unor programe de informare a liderilor romi, conducerii instituţiilor
publice şi a ONG pentru identificarea şi soluţionarea corectă a cazurilor de
discriminare.
6. Identificarea, prevenirea şi rezolvarea operativă a stărilor conflictuale
susceptibile a genera violenţă familială, comunitară sau interetnică.
7. Iniţierea unor programe de educaţie juridică şi prevenire a infracţionalităţii, în
colaborare cu membrii etniei romilor.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
8. Angajarea cetăţenilor de etnie romă în serviciile de ordine publică şi în forţele
de poliţie şi jandarmerie.
G. Protecţia copilului
1. Asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor rome la programele de
protecţie şi educaţie a copiilor.
2. Iniţierea unor programe de prevenire şi combatere a discriminării pentru copiii
romi instituţionalizaţi precum şi pentru celelalte categorii de copii aflaţi in
dificultate.
3. Realizarea unui parteneriat între ONG-uri ale romilor şi structurile publice
locale pentru protecţia copilului.
4. Angajarea de personal din rândul etniei romilor în instituţiile de ocrotire a
minorilor în care numărul copiilor instituţionalizaţi provine preponderent din
familii de romi.
5. Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru copiii din familiile cu venituri scăzute şi
asigurarea respectării drepturilor acestora.
6. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor sociali şi a
formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile de romi.
7. Creşterea calităţii protecţiei copilului în unităţile de tip rezidenţial, inclusiv
în cele destinate copilului cu deficienţe sau handicap, prin impunerea unor
standarde minimale în organizarea şi funcţionarea acestor instituţii.
8. Promovarea alternativelor de tip familial pentru copii instituţionalizaţi.
9. Prevenirea abandonului, a abuzului si a neglijării copilului, precum şi a tuturor
fenomenelor care determină intrarea copilului în dificultate.
10. Analizarea fenomenului “copiii străzii” şi formularea unor proiecte naţionale şi
locale de intervenţie socială.
15

16
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
11. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile copilului şi la problematica
copilului şi a familiei în situaţie de risc sau dificultate.
H. Educaţie
1. Elaborarea unui program de stimulare a participării şcolare şi de reducere a
abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de romi.
2. Analiza posibilităţii de organizare a unor instituţii de învăţământ primar,
secundar şi profesional pentru romi (arte şi meserii, învăţământ vocaţional,
formare şi reconversie profesională, etc.).
3. Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor
şcolari şi de perfecţionare pentru cadrele didactice în domeniul educaţiei
interculturale.
4. Introducerea temelor de prevenire şi combatere a discriminării în trunchiul
comun al programei şcolare.
5. Introducerea în programele de pregătire ale specialiştilor în administraţie
publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ a unor module didactice
dedicate problemelor sociale şi economice ale romilor.
6. Conceperea şi implementarea unor programe de încurajare a participării
părinţilor romi la procesele educaţionale din scoală şi din afara ei.
7. Adoptarea de măsuri legislative în sprijinul romilor, în scopul acordării de
facilităţi în domeniul educaţiei pentru romi şi din perspectiva promovării romilor
în posturi ale administraţiei şcolare (directori de scoli şi inspectori şcolari).
8. Acordarea în continuare de facilităţi şi de locuri subvenţionate speciale pentru
tinerii romi care doresc să urmeze colegii universitare şi facultăţi.
9. Obligativitatea unităţilor şcolare şi a inspectoratelor şcolare judeţene să
organizeze în permanenţă cursuri de recuperare şcolară pentru romi, prin toate
formele de învăţământ aprobate, în raport de solicitările individuale şi ale
organizaţiilor romilor din zona de responsabilitate.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
10. Atragerea tinerilor romi spre instituţiile de formare a funcţionarilor publici şi a
personalului din instituţiile publice (facultăţi de asistenţă socială, administraţie
publică, medicină, academii şi şcoli militare pentru formarea ofiţerilor şi
subofiţerilor de poliţie, MapN, SRI etc.).
11. Stimularea accesului la educaţie prin asigurarea gratuit a unei mese pentru toţi
elevii din ciclul primar şi secundar.
I. Cultură şi culte
1. Organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului cultural
al romilor inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la piaţa modernă şi
dezvoltarea unor reţele de desfacere.
2. Iniţierea unor proiecte culturale de reconstrucţie şi afirmare identitară a
romilor.
3. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a elitelor politice,
culturale şi artistice provenite din rândul romilor, în scopul revigorării şi
afirmării identităţii etniei romilor.
4. Sprijinirea evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul şi cultura
romani.
5. Sprijinirea realizării unor canale de cultură şi informare pentru romi la nivel
naţional (emisiuni TV, posturi de radio, publicaţii).
6. Fondarea unui ansamblu artistic muzical precum şi a unui teatru al romilor, în
care să fie reprezentate atât traduceri ale pieselor aparţinând culturii universale,
cât şi creaţii în limba romani.
7. Înfiinţarea unui muzeu al culturii şi civilizaţiei romilor.
8. Finanţarea proiectelor de cercetare multiculturală.
9. Conceperea şi implementarea unor programe educaţionale interculturale pentru
copii şi tineri.
10. Finanţarea unor premii anuale pentru creaţia artistică în domeniul culturii romilor.
17

18
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
J. Comunicare şi participare civică
1. Realizarea unui program naţional de informare publică şi combatere a
prejudecăţilor interetnice în instituţiile publice.
2. Iniţierea unui program de combatere a discriminării în mass-media.
3. Iniţierea unor programe de informare privind combaterea discriminării la
angajarea în muncă.
4. Iniţierea unor programe naţionale de informare şi educare a etnicilor romi
privind sănătatea, învăţământul, familia, protecţia copilului, accesul pe piaţa
muncii, drepturile cetăţeneşti, protecţia socială etc.
5. Desfăşurarea de programe de informare şi educare civică a etnicilor romi.
6. Mediatizarea cazurilor de discriminare a romilor.
7. Încurajarea mass-media să prezinte starea şi nevoile romilor în domeniile:
educaţie, asistenţă medico-sanitară, legalitate, cultură, habitat într-o manieră
realistă şi lipsită de prejudecăţi.
8. Conceperea şi implementarea unor programe de sprijinire a dezvoltării societăţii
civile a romilor, în scopul prevenirii şi combaterii discriminării etnicilor romi.
9. Organizarea şi dezvoltarea unor programe de informare şi educare interculturală
a majorităţii, cu participarea etnicilor romi.
10. Participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice, cu impact
asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor de romi.
11. Popularizarea exemplelor de succes în rezolvarea problemelor comunităţilor
de romi.
12. Evaluarea şi mediatizarea periodică a stării sociale a comunităţilor de romi din
România.

VIII. Structuri 2
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
Pentru buna organizare şi coordonare a îndeplinirii Planului general de măsuri
pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor se constituie următoarele
structuri:
1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare;
2. comisiile ministeriale pentru romi;
3. birourile judeţene pentru romi;
4. experţi locali pentru problemele romilor.
1. Comitetul mixt de implementare şi monitorizare
Comitetul mixt de implementare şi monitorizare răspunde de organizarea,
planificarea, coordonarea şi controlul executării activităţilor prevăzute în Planul general
de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor şi va fi format
din secretarii de stat din ministerele responsabile pentru aplicarea strategiei şi din
reprezentanţi ai organizaţiilor romilor.
Comitetul mixt de implementare şi monitorizare se va întruni trimestrial şi va
analiza stadiul îndeplinirii activităţilor prevăzute în şedinţele lunare.
Comitetul mixt de implementare şi monitorizare va avea următoarea
componenţă:
- preşedinte: secretarul de stat pentru relaţii interetnice (acum această funcţie
este deţinută de către preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, cu rang de
secretar de stat n.a.);
- membri: secretari de stat, lideri (reprezentanţi) ai romilor;
- secretar executiv: subsecretarul de stat pentru romi (funcţie abolită,
subsecretarul de stat pentru romi şi coordonator al OPR devenind, între timp,
preşedinte al ANR şi, implicit, al Cmixt n.a.).
Organul executiv al Comitetului mixt de implementare şi monitorizare este Oficiul
Naţional pentru Romi din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice (Rolul şi funcţia fostului
ONR au fost preluate, iniţial de către Oficiul pentru Problemele Romilor şi, în ulterior, de către
Agenţia Naţionale pentru Romi, ce asigură, totodată şi secretariatul tehnic al Cmixt n.a.).
2 În paranteze am inserat modificările ulterioare aduse structurilor instituţionale de aplicare a Strategiei, ca
efect şi cauză a implementării mai eficiente a acesteia (n.a)
19

20
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
2. Comisiile ministeriale pentru romi
Comisiile ministeriale pentru romi se subordonează Comitetului mixt de
implementare şi monitorizare şi răspund de organizarea, coordonarea, planificarea
şi controlul îndeplinirii activităţilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea
Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cuprinse în sectorul de responsabilitate al
ministerului de resort.
Preşedintele Comisiei ministeriale pentru romi va fi reprezentat de secretarul de stat
al ministerului, care este şi membru al Comitetului mixt de implementare şi monitorizare.
Comisia va mai cuprinde 4-5 membri (şefi de direcţii şi experţi) a căror
responsabilitate este îndeplinirea sarcinilor care le revin din aplicarea Planului general
de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor în sectorul de
activitate al ministerului (se fac eforturi ca în fiecare dintre aceste comisii să existe un
reprezentant de etnie roma, provenit din mediul organizaţiilor neguvernamentale şi care
să fie un specialist în respectivul sectorul vizat de comisie n.a.)
3. Birourile judeţene pentru romi
Birourile judeţene pentru romi sunt structuri organizate la nivel judeţean în cadrul
prefecturilor şi se subordonează Comisiei ministeriale pentru romi din cadrul Ministerului
Administraţiei Publice (iar, în prezent, şi Agenţiei Naţionale pentru Romi n.a.).
Principalele responsabilităţi ale birourilor judeţene pentru romi sunt organizarea,
planificarea şi coordonarea activităţilor desfăşurate la nivel judeţean pentru îndeplinirea
obiectivelor şi sarcinilor din Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de
îmbunătăţire a situaţiei romilor.
Birourile judeţene pentru romi se subordonează Comitetului mixt de
implementare şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. În
componenţa birourilor judeţene pentru romi vor fi 3-4 experţi, dintre care unul va fi în
mod obligatoriu membru al etniei romilor.
4. Experţii locali pentru romi
Experţii locali pentru romi funcţionează la nivelul primăriilor şi sunt responsabili
pentru desfăşurarea pe plan local a acţiunilor de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Ei se
subordonează atât birourilor judeţene pentru romi, cât şi primarului. Experţii locali
reprezintă principalii mediatori între autorităţile publice şi comunităţile de romi.
La nivelul comunelor (acolo unde nu există un reprezentant de etnie roma, -
expert local pentru romi- angajat în cadrul primăriei), funcţia de expert pentru romi este
exercitată prin cumul de funcţii de către un funcţionar al primăriei.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
În scopul conjugării eforturilor de îndeplinire a obiectivelor Strategiei de
îmbunătăţire a situaţiei romilor, în cadrul parteneriatului dintre administraţia publică şi
societatea civilă va funcţiona o fundaţie de interes public pentru romi. Scopul acesteia va
fi atragerea şi administrarea fondurilor extrabugetare, din ţară şi din străinătate, în vederea
finanţării programelor şi proiectelor care vizează îndeplinirea obiectivelor Strategiei de
îmbunătăţire a situaţiei romilor. (Administrator al acestor fonduri a fost, până în prezent,
Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj Napoca n.a.)
În vederea evaluării şi selecţionării proiectelor de implementare a prezentei
strategii se va constitui Comisia de evaluare a proiectelor, formată din reprezentanţi ai
administraţiei publice, lideri ai romilor şi reprezentanţi ai fundaţiei de interes public
pentru romi.
Înfiinţarea structurilor pentru implementarea şi monitorizarea Strategiei de
îmbunătăţire a situaţiei romilor se va realiza în conformitate cu calendarul de activităţi
prevăzut în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de îmbunătăţire a
situaţiei romilor.
B. Agenţia Naţională pentru Romi
- Scurt istoric -
În iunie 2003, prin OUG 64/2003, Secretariatului General al Guvernului, a
preluat Oficiul pentru Problemele Romilor şi activităţile pentru romi de la fostul Minister
al Informaţiilor Publice. În martie 2004, prinHotărârea Guvernului nr. 407/2004, privind
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 749/2003 şi OUG nr.11/2004,
privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale,
Departamentul pentru Relaţii Interetnice, structură din cadrul Aparatului de lucru al
Guvernului, aflată în subordinea Primului Ministru şi sub coordonarea ministrului pentru
coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a preluat Oficiul pentru Problemele
Romilor de la Secretariatul General al Guvernului, inclusiv Unitatea de Implementare a
programului PHARE nr.RO/2002-586.01.02 „Sprijin pentru strategia de imbunatatire a
situatiei romilor” şi personalul aferent.
În ianuarie 2004, a fost aprobat Ordinul SGG nr.346/2004, privind modificarea
componenţei Comitetului Mixt de implementare şi monitorizare a H.G. 430/2001,
privind Strategia Guvernului de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Conform acestui Ordin,
preşedenţia CMixt era asigurată de Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţii
Interetnice, de asemenea au fost reconfirmaţi sau desemnaţi noii membri ai acestui
comitet, inclusiv membrii organizaţiilor romilor din Romania.
21

22
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
În perioada noiembrie 2003-noiembrie 2004 au fost organizate şapte întâlniri
ale CMixt care au avut ca obiectiv atât analiza stadiului îndeplinirii activităţilor
specifice fiecărui minister de resort în cadrul strategiei cât şi discutarea unor noi intenţii
de atragere de fonduri de la alte instituţii internaţionale în scopul atingerii obiectivelor
din Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor. Trei dintre aceste întâlniri
s-au desfăşurat sub formă de ateliere de lucru.Ca urmare a dorinţei guvernului de a
relansa Strategia şi de a da un nou suflu în aplicarea Planului de măsuri prevăzute în
ea şi ca urmare discuţiilor avute între reprezentanţii Cancelariei Primului Ministru
şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale rome din România, în data de
07.10.2004, Guvernul României a aprobat, prinordonanţa de urgenţă numărul
78/2004, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Romi, ca structură guvernamentală
responsabila de problematica romilor. Aceasta ordonanţă de urgenţă a fost aprobată,
ulterior, prin Legea numărul 7 din în 28 februarie 2005 votată de către Parlamentul
României. Prin Hotărârea de guvern nr. 1703 din 14 octombrie 2004 publicată in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 984 din 26/10/2004 s-austabilit măsurile de organizare şi
de funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Romi.
- Scurtă prezentare -
Agenţia Naţională pentru Romi este înfiinţată ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale si preia atribuţiile Oficiului pentru ProblemeleRomilor,
care se desfiinţează, şi pe cele ale Unităţii de Implementare a programelor PHARE din
cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.
Agenţia Naţională pentru Romi este coordonată de Ministrul pentru Coordonarea
Secretariatului General al Guvernului şi se află în subordinea Guvernului.
Agenţia Naţionala pentru Romi elaborează politica şi strategia Guvernului în
domeniulprotecţiei drepturilor minorităţii romilor.
Structura agenţiei
Structura Agenţiei Naţionale pentru romi se doreşte a fi una simplă, fiind
conceputa cu scopul de a aborda cu succes dificilasi complexa problematică a romilor.
Astfel, agenţia este coordonată de către ministrul pentru coordonarea Secretariatului
General al Guvernului şi este condusă de către un preşedinte, cu rang de secretar de
stat, numit de către primul ministru. Preşedintele agenţiei deţine, pe lângă atribuţiile de
conducere si de reprezentare, funcţia de preşedinte al Comitetului mixt de implementare

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
şi monitorizare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor, constituit în baza Hotărârii
Guvernului nr.430/2001, precum şi pe aceea de ordonator terţiar de credite.
Preşedintele agenţiei va fi ajutat de către un secretar general, precum şi de
către un director. Structura centrală a agenţiei va fi completată de către 20 de specialişti
repartizaţi pe 4 servicii: Serviciul relaţii internaţionale şi societate civilă, Serviciul
comunicare şi colaborare teritorială,Serviciul de elaborare programe şi proiecte şi
Serviciul economic, administrativ, resurse umane, juridic. De asemenea, structura
centrală va fi completată de către un compartiment de Audit şi de către Unitatea de
Implementare a programului Phare nr. RO/2002/000-586.01.02 “Sprijin pentru
strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”.
Având in vedere principiile descentralizării administrative, agenţia va avea în
subordine opt birouri regionale pentru romi, corespunzător regiunilor de dezvoltare în
România: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Regiunea
de Dezvoltare Sud-Muntenia, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, Regiunea de
Dezvoltare Vest, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de Dezvoltare Centru şi
Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, în cadrul cărora vor activa câte patru specialişti.
Funcţiile Agenţiei Naţionale pentru Romi:
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul protecţiei drepturilor minorităţii
romilor, Agenţia Naţională pentru Romi îndeplineşte următoarele funcţii:
a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea politicilor sociale,
strategiilor şi programelor destinate minorităţii romilor;
b) funcţia de administrare a fondurilor bugetarea pentru elaborarea programelor
de dezvoltare a comunităţii de romi;
c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern şi extern la toate evenimentele legate de domeniul
specific de activitate;
d) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul
aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate.
Atribuţiile agenţiei:
1. asigură elaborarea politicii şi strategiei Guvernului în domeniul protecţiei
drepturilor minorităţii romilor;
23

24
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
2. participă, împreună cu alte organe ale administraţiei publice, cu organizaţiile
neguvernamentale ale romilor şi cu reprezentanţi ai minorităţii romilor şi
coordonează evaluarea principalelor nevoi ale comunităţilor de romi şi aplicarea
programelor de sprijinire a acestora;
3. iniţiază şi desfăşoară acţiuni de formare privind combaterea discriminării la
nivelul funcţionarilor publici din cadrul administraţiei publice centrale şi locale;
4. promovează dezvoltarea colaborării dintre structurile administraţiei publice şi
organizaţiile neguvernamentale ale romilor, pe bază de parteneriat; includerea
liderilor comunităţilor de romi în procesul de luare a deciziilor administrative
locale care afectează comunitatea de romi;
5. elaborează şi propune Guvernului spre aprobare programe de reabilitare a
locuinţelor şi mediului înconjurător în zonele locuite de romi, programe cu
finanţare guvernamentală sau în parteneriat pentru asigurarea condiţiilor minime
de locuit în comunităţile de romi - energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz
metan, salubrizare;
6. participă la elaborarea unor programe specifice de formare şi reconversie
profesională pentru romi;
7. sprijină, în condiţiile legislaţiei în vigoare, tinerii romi în vederea angajării şi
monitorizează evoluţia profesională a tinerilor romi cu studii superioare;
8. participă la elaborarea programelor privind sporirea facilităţilor fiscale pentru
persoanele juridice care angajează persoane de etnie romă din familii cu mulţi
copii şi lipsite de mijloace de subzistenţă;
9. identifică soluţii pentru includerea romilor în sistemul asigurărilor de sănătate,
înscrierea la medicul de familie, acordarea de medicamente compensate;
10. participă la elaborarea unor programe de informare sanitară, consultanţă
medicală şi planning familial pentru femeile din comunităţile de romi, cu accent
pe protecţia mamei şi a copilului;
11. promovează desfăşurarea campaniilor de depistare a TBC, infecţiilor HIV/SIDA,
afecţiunilor dermatologice, bolilor cu transmitere sexuală;
12. iniţiază programe de asigurare de facilităţi pentru exercitarea şi revalorificarea
unor meserii tradiţionale care corespund nevoilor existente pe piaţă;

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
13. participă la elaborarea de programe pentru reducerea ratei şomajului în rândul cetăţenilor
români de etnie romă, prin crearea de facilităţi întreprinzătorilor care angajează romi şi
combaterea oricăror forme de discriminare privind angajarea romilor;
14. analizează şi evaluează posibilele efecte discriminatorii ale reglementărilor
actuale, acţionează pentru perfecţionarea cadrului juridic existent;
15. promovează, în colaborare cu organizaţiile de romi, programe locale pentru
procurarea documentelor de identitate pentru romii lipsiţi de mijloace de
subzistenţă;
16. acţionează pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului, a drepturilor
civile, politice şi sociale în rândul minorităţii romilor;
17. iniţiază programe de prevenire şi combatere a discriminării pentru copiii romi
instituţionalizaţi, precum şi pentru celelalte categorii de copii aflaţi în dificultate;
18. acţionează pentru asigurarea participării nediscriminatorii a femeilor de etnie
romă la programele de protecţie şi educaţie a copiilor;
19. participă la elaborarea unor programe de formare a mediatorilor sociali şi a
formatorilor din rândul tinerilor romi, pentru comunităţile de romi;
20. analizează fenomenul “copiii străzii” şi participă la formularea de proiecte
naţionale şi locale de intervenţie socială;
21. participă la elaborarea programului de stimulare a participării şcolare şi de reducere
a abandonului şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de romi;
22. analizează posibilităţile de organizare a unor instituţii de învăţământ primar,
secundar şi profesional pentru romi;
23. promovează organizarea de către unităţile şcolare şi inspectoratele şcolare
judeţene a cursurilor de recuperare şcolară pentru romi, prin toate formele de
învăţământ aprobate, în raport cu solicitările individuale şi ale organizaţiilor
romilor din zona de responsabilitate;
24. promovează organizarea şi dezvoltarea unor reţele de valorificare a patrimoniului
cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiţionale la piaţa modernă
şi prin dezvoltarea unor reţele de desfacere;
25. iniţiază proiecte culturale de reconstrucţie şi de afirmare a identităţii romilor;
26. elaborează programe de sprijinire a elitelor politice, culturale şi artistice provenite
din rândul romilor, în scopul revigorării şi afirmării identităţii etniei romilor;
25

26
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
27. sprijină realizarea unor canale de cultură şi informare pentru romi la nivel
naţional;
28. elaborează programe naţionale de informare publică şi combatere a prejudecăţilor
interetnice în instituţiile publice;
29. elaborează programe de combatere a discriminării în mass-media şi de informare
privind combaterea discriminării la angajarea în muncă;
30. promovează participarea liderilor romi la procesul de luare a deciziilor politice
cu impact asupra vieţii economice şi sociale a comunităţilor
Agenţia Naţională pentru Romi va reprezenta, în viitor, un instrument şi, în acelaşi timp,
o garanţie a unei corecte şi eficiente elaborări, implementări, monitorizări şi evaluări a
politicilor şi programelor publice, destinate îmbunătăţirii situaţiei socio-economice a
romilor din România.
C. Implementarea la nivel naţional a Strategiei Guvernului României
pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor
Guvernul României a aprobat Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Romilor
în aprilie 2001 precum şi metodologia de implementare a acţiunilor şi măsurilor specifice
acestei Strategii, cu un plan pe termen mediu (2001-2004). La început, elaborarea,
implementarea şi aplicarea Strategieis-au realizat cu sprijinul Uniunii Europene, ca
parte a programului PHARE 1998 RO9803.01.
În acest an urmează să fie aprobat Planul de Măsuri pentru perioada 2005-2007.
Progrese înregistrate în plan instituţional
Implementarea strategiei se realizează prin două tipuri de structuri. La nivel central
Agenţia Naţională pentru Romi, care a preluat rolul şi funcţiile fostului Oficiu pentru
Problemele Romilor, deţine, aşa cum am văzut deja, funcţii legate de:
• elaborarea cadrului şi a regulamentelor necesare aplicării Startegiei;
• management fondurilor interne şi internaţionale pentru Romi;
• reprezentare;
• autoritate centrală ce monitorizează şi evaluează politicile şi activităţile publice
destinate minorităţii Roma elaborate şi implementate de celelalte ministere şi
structuri guvernamentale.
Comitetul mixt interministerial de Implementare şi Monitorizare a Strategiei

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
(Cmixt) ce include reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor interesate în acest
sector, asigură coerenţa strategiilor sectoriale şi furnizează sprijin pentru implementarea
lor. Comisiile ministeriale pentru Romi stabilite la nivelul fiecărui minister implicat
sunt responsabile de implementarea strategiilor sectoriale. La nivel local, Strategia este
implementată de către serviciile descentralizate ale ministerelor (ex. Direcţiile judeţene
de sănătate publică, Inspectoratele şcolare judeţene, Agenţiile judeţene de ocupare a
forţei de muncă etc.) precum şi de către instituţii şi structuri specifice şi special create în
acest scop: birourile judeţene pentru romi (din cadrul prefecturilor) şi experţii locali romi
(din cadrul primăriilor). Aceste structuri sunt responsabile cu identificarea problemelor
cu care se confruntă comunităţile de romi la nivel local şi judeţean şi cu dezvoltarea
şi implementarea planurilor de acţiune specifice. Spre exemplu, experţii locali pentru
romi sunt responsabili cu identificarea, la nivel local, a problemelor şi a dificultăţilor cu
care se confruntă comunităţile locale de romi; aceste probleme şi nevoi sunt transmise
şi centralizate la biroul judeţean pentru romi unde se întocmesc rapoarte şi planuri de
acţiune judeţene şi, ulterior, pe
baza acestor planuri, Strategia este adaptată şi implementată flexibil, în funcţie de
cerinţele şi aspectele specifice fiecărei zone/comunităţi.
Strategia pentru Îmbunătăţirea SituaţieiRomilor a prevăzut crearea posturilor
de mediatori sanitari şi şcolari ca interfaţă între comunităţile de romi (inclusiv cele
din mediul rural) şi sistemul sanitar, respectiv cel educaţional. S-au făcut progrese
substanţiale în extinderea reţelei de mediatori sanitari: până la sfârşitul anului 2004, în
37 de direcţii judeţene de sănătate publică erau angajaţi cca. 200 de mediatori sanitari.
Este necesară, însă, extinderea acestei reţele pe viitor, la nivelul întregii ţări, pentru a
face faţă cerinţelor din acest sector (se estimează că numărul minim de mediatori sanitari
de care este nevoie pentru a face faţă cerinţelor ar fi de peste 600 de astfel de specialişti
care să acţioneze în comunităţile de romi). S-a înfiinţat şi dezvoltat, de asemenea, şi
o reţea de mediatori şcolari prin intermediul programului PHARE 2001 “Accesul la
educaţie pentru grupurile dezavantajate cu focalizare pe romi” ce cuprinde un număr de
70 mediatori în primele 10 judeţe-pilot incluse în program. Această reţea va fi extinsă şi
restul judeţelor prin programele PHARE 2003 şi 2004-2006 aflate în derulare în prezent
şi care se doresc a fi o continuare a celui menţionat anterior.
Progrese înregistrate în domeniul educaţie
Ca efect al degradării accentuate a condiţiilor de viaţă ale populaţiei în perioada
de tranziţie, se înregistrează o înrăutăţire a nivelului de şcolarizare a copiilor romi.
27

28
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Conform studiului realizat de ICCV „Romii în România 2002”, 18% din copiii romi cu
vârsta cuprinsă între 7 şi 16 ani nu au fost niciodată la şcoală, iar 12% au ieşit din sistem
înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu. Mai mult de o treime din romi (38,6%)
sunt analfabeţi funcţional.
Spre deosebire de etnia maghiară care a optat pentru şcoli separate, populaţia
de etnie romă a refuzat categoric această formă de organizare a educaţiei. Problema
este că populaţia romă locuieşte de regulă în cartiere mărginaşe şi/sau rău famate, iar
şcolile amplasate în aceste zone, în careînvaţă şi copiii romi, au condiţii de învăţare
inferioare. În aceste şcoli în care sunt preponderent elevi romi, rata repetenţiei atinge
valoarea de 11,3%, fiind aproape de trei ori mai ridicată decât în cazul întregului sistem
de învăţământ. Datorită nivelului calitativ scăzut al şcolii, aproape 20% din elevii romi
ajunşi în clasa a IV-a sunt analfabeţi funcţional.
România promovează principiul egalităţii de şanse în educaţie, indiferent de
caracteristicile individuale – deficienţe mentale sau fizice, mediul socio-economic, limba
maternă, originea etnică, zonă geografică etc. Sistemul legislativ românesc stipulează
dreptul la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de naţionalitate, religie, gen etc., printr-
o serie de reglementări generale, cuprinse atât în Constituţie şiîn Legea învăţământului,
cât şi în alte reglementări destinate prevenirii şi combaterii discriminării.
Măsurile de reformă a educaţiei după 1990 au promovat o serie de schimbări
în sistem, cu impact potenţial asupra reducerii abandonului şi neşcolarizării. Pornind
de la importanţa educaţiei în depăşirea decalajelor social-economice ale populaţiei
rome, problemele romilor sunt integrate şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului
preuniversitar, în cadrul căreia îmbunătăţirea gradului de cuprindere a romilor în sistemele
de educaţie formală şi asigurarea unei educaţii de calitate constituie obiective principale.
O serie de politici de ameliorare a participării şcolare la nivel general au fost
însoţite de o serie de măsuri specifice, destinate populaţiei de etnie romă:
♦ alocarea de locuri speciale pentru candidaţii romi la admiterea în
învăţământul liceal şi profesional (în anul şcolar 2003/2004 numărul locurilor
acordate candidaţilor romi la admiterea în licee şi scoli profesionale a fost de
1918, iar în anul şcolar 2004/2005 numărul acestora a crescut la aproximativ 2500
– inventarierea este în curs, vezi www.edu.ro)
♦ promovarea tinerilor romi în facultăţi şi colegii universitare în scopul
formării unei tinere intelectualităţi rome:

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
- acordarea unui număr sporit de locuri subvenţionate, special
destinate candidaţilor romi, la învăţământul superior (în anul universitar 2003-
2004 au fost alocate 422 locuri distincte candidaţilor romi pentru admiterea
în învăţământul superior, iar gradul de ocupare a acestor locuri a fost de 67%;
în anul universitar 2004/ 2005 au fost alocate 399 locuri distincte candidaţilor
romi pentru admiterea la studii în învăţământul universitar pentru ca în anul
universitar 2005/ 2006 să fie alocate 398 locuri distincte candidaţilor romi
pentru admiterea la studii în învăţământul universitar);
- stimularea formării de personal didactic cunoscător al limbii romani;
- înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi a colegiilor
pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători/institutori de etnie romă;
- desfăşurarea de cursuri de iniţiere/perfecţionare a cunoştinţelor de
limbă romani destinate cadrelor didactice de etnie romă sau neromă, calificate
şi necalificate;
- înfiinţarea secţiei de limbă şi literatură romani în cadrul Facultăţii
de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti, începând cu anul
universitar 1998/1999;
- organizarea de cursuri de învăţământ deschis la distanţă pentru
institutori, cu direcţie de studii Limba romani
♦ stimularea studierii limbii romani prin măsuri speciale:
- organizareastudiului limbii romani ca limbă maternă;
- încurajarea şcolilor de a încadra cadre didactice calificate pentru
predarea limbii romani sau, în lipsa acestora, absolvenţi de liceu sau de cel
puţin 10 clase, de etnie romă;
- organizarea primei şcoli cu predare în limba romani.
♦ elaborarea de programe, manuale şi materiale auxiliare pentru limba
romani şi pentru istoria şi tradiţiile minorităţii romilor;
♦ asigurarea, în fiecare inspectorat şcolar, a unei poziţii de inspector pentru
romi, care să monitorizeze participarea la educaţie a copiilor şi tinerilor romi
Programul „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe
romi” derulat prin Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost destinat îmbunătăţirii
accesului la educaţie al grupurilor dezavantajate, în special a celor de etnie romă, în
vederea înlăturării excluziunii sociale şi a marginalizării şi a promovării drepturilor
omului şi a egalităţii şanselor. Obiectivele programului au fost următoarele:
29

30
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
• creşterea accesibilităţii şi îmbunătăţirea condiţiilor în învăţământul
preşcolar, în vederea stimulării înscrierii timpurii într-o unitate şcolară a
copiilor din medii defavorizate, inclusiv romi, ca o condiţie esenţială pentru
dezvoltarea lor socială şi educaţională; stimularea copiilor pentru a finaliza
învăţământul obligatoriu (prevenirea abandonului şcolar);
• furnizarea educaţiei de “A doua şansă” pentru persoanele care nu şi-
au finalizat învăţământul obligatoriu (corecţia abandonului şcolar).
Programul are în plan instituţional a avut următoarele rezultate:
• 113 persoane au fost formate pe diferite teme legate de scopul
programului ( educaţie incluzivă, educaţie remedială, metode active de
învăţare, dezvoltare comunitară, curriculum, cultura şi istoria romilor);
• 55 persoane aparţinând minorităţii rome au fost înscrise în programul
de învăţământ la distanţă pentru a deveni învăţători, educatoare sau profesori
de limba Romani în comunităţile de romi;
• 74 persoane din comunităţile de romi ale proiectului au fost selectate
să funcţioneze şi să fie formate ca mediatori şcolari;
• 1732 profesori din şcolile selectate în proiect au beneficiat de
formare pe problemele specifice ale programului.
În cele 10 judeţe ale programului, în anul şcolar 2003-2004, s-a înregistrat o
creştere a participării şcolare, în special a copiilor de etnie romă (o creştere a participării
şcolare a copiilor romi din cele 74 de şcoli participante - inclusiv cei cuprinşi în
programul “A doua şansă” - de 11,6%, faţă de anul precedent, în comparaţie cu o
creştere a participării tuturor copiilor cuprinşi în aceste şcoli de 0,2%). Îmbunătăţirea
participării este foarte evidentă la nivelul învăţământului preşcolar, unde, creşterii de
12,3% înregistrate în rândul tuturor preşcolarilor din unităţile de învăţământ cuprinse în
program,îi corespunde o creştere de 28,2% înregistrată în rândul copiilor preşcolari de
etnie romă, în aceleaşi unităţi de învăţământ.
Ministerului Educaţiei şi Cercetării are în prezent în implementare încă două
programe Phare (PHARE 2003 şi Phare 2004-2006) destinate îmbunătăţirii accesului
la educaţie al grupurilor dezavantajate care continua măsurile programului din 2001 în
toate judeţele din România.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
Progrese înregistrate în domeniul ocupării profesionale
În anul 2004, prin Programul Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă au fost
încadrate în muncă 9079 persoane de etnie romă, iar în primele două luni ale anului 2005
au fost încadrate 1530 vizându-se, pentru tot anul 2005, încadrarea a 6845 persoane de
etnie romă.
2004 au fost:
Principalele măsuri care au condus la încadrarea în muncă a romilor în anul
- încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 4286 persoane;
- încadrarea prin ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări publice de
interes comunitar – 3819 persoane;
- ocuparea forţei de muncă prin acordarea de alocaţii pentru şomerii care se
încadrează înainte de expirarea şomajului – 681 persoane.
În anul 2004 s-a realizat cuprinderea în cursuri de formare profesională a
282 persoane de etnie romă, 98 dintre aceştia fiind încadraţi în muncă. Programele de
formare la care au fost cuprinse cele mai multe persoane de etnie romă au fost: lucrător
în comerţ; zidar roşar tecuitor; lucrător în creşterea animalelor; asamblor articole din
textile; operator confectioner industrial imbrăcăminte; dulgher; lucrator în cultura
plantelor. În primele două luni ale anului 2005, 99 de persoane de etnie romă au fost
cuprinse în cursurile de formare profesională.
Începând din anul 2003, ANOFM organizează bursa locurilor de muncă pentru
romi. În anul 2004, la bursa locurilor de muncă organizată pentru persoanele de etnie
romă au participat 9.845 persoane. În cadrul acestei burse, au fost oferite 11.304 de locuri
de muncă pentru persoanele de etnie romă şi 268 locuri de muncă pentru persoanele
supuse riscului de marginalizare socială. La bursă au participat 9.845 persoane de etnie
romă, dintre care au fost încadrate direct 2.257 persoane de etnie romă. Pentru anul 2005
bursa locurilor de muncă pentru romi este prevăzută pentru data de 13 mai.
Progrese în domeniul relaţiei cu organizaţiile neguvernamentale ale romilor
Organizaţiile neguvernamentale reprezentative ale romilor ∗∗ joacă un rol
cheie în elaborarea politicilor publice pentru romi. Ele sunt reprezentate în Comitetul
Mixt şi sunt constant consultate de către autorităţi după principiul “Nimic pentru
romi fără romi”. Astfel, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/ Oficiul pentru
Problemele Romilor a organizat în luna aprilie 2004 reuniunea „Incluziunea Romilor:
**O listă a celor mai importante şi active ong-uri implicate în viaţa comunităţii rome din România,
împreună cu datele lor de contact, se găseşte în index
31

32
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Obiectiv comun pentru un beneficiu comun” la care au participat reprezentanţi ai
ONG-urilor romilor precum şi reprezentanţi ai unor instituţii publice din România:
Parlamentul României, Guvernul României, Administraţia Prezidenţială, Consiliul
Naţional pentru Combaterea Discriminării, Delegaţia Uniunii Europene la Bucureşti,
reprezentanţi ai Ambasadelor, reprezentanţi ai OSCE/ODIHR. Scopul reuniunii a fost
implicarea organizaţiilor romilor în vedereastabilirii unui parteneriat strategic viabil cu
organismele internaţionale implicate în dezvoltarea socio-economică a romilor, precum
şi consolidarea parteneriatului cu structurile guvernamentale. În perioada 5-7 noiembrie
2004, Departamentul pentru Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor, în
parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, a organizat întalnirea de
lucru a Organizaţiilor Rome din Romania „Implicarea societăţii civile rome în politicile
publice la nivel naţional şi internaţional”. Obiectivele principale ale reuniunii au fost:
informarea participanţilor cu privire la stadiul de realizare a diferitelor iniţiative naţionale/
europene faţă de romi şi deschiderea unei prime etape de consultare a organizaţiilor
romilor, în vederea coordonării activităţilor în perioada 2005-2007; comentarea de către
organizaţiile prezente a Planului de Măsuri elaborat de care DRI/OPR pentru Deceniul de
Incluziune a Romilor; constituirea Consiliul Organizaţiilor Rome din Romania (CORR),
ca o reţea de organizaţii neguvernamentale rome ce au ca misiune comună promovarea
intereselor comunităţilor de romi; nominalizarea reprezentaţilor romi în Comitetul Mixt
de monitorizare a HG 430/2001 şi Comisiile Ministeriale pentru Romi. În data de 10
decembrie 2004, Agenţia Naţională pentru Romi împreună cu Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltarea a organizat, la Palatul Parlamentului, întălnirea de lucru a
organizaţiilor rome din România “Implicarea societăţii civile rome în politicile publice
privind incluziunea socială şi respectarea drepturilor omului”. La această întâlnire s-
a urmărit, în principal, consultarea ONG-urilor rome privind elaborarea documentelor
programatice cu care România participă la „Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015,
“, prezentarea Strategiei Agenţiei Naţionale pentru Romi în ceea ce priveşte respectarea
drepturilor omului, eficientizarea comunicării şi colaborării dintre societatea civilă
roma şi Agenţia Naţională pentru Romi. Au fost invitaţi reprezentanţi ai organizaţiilor
neguvernamentale rome active în domeniul social,o serie de observatori, reprezentanţi
ai organismelor internaţionale prezente în România (Delegaţia Uniunii Europene, Banca
Mondială -România, UNICEF şi OSI Bucureşti), dar şi a instituţiilor publice relevante
(MMSSF, CNCD, CASPIS, Preşedenţia României). În data de 9 februarie 2005, Agenţia
Naţională pentru Romi în colaborare cu Banca Mondială-România a organizat lansarea

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
în România a programului „Deceniul de incluziune a romilor 2005- 2015” prilej cu care
au avut loc consultări, cu toţi actori implicaţi, legate de priorităţile de acţiune şi finanţare
în domeniile: educaţie, sănătate, locuire şi ocupare, în vederea îmbunătăţirii situaţiei
comunităţii rome.
Importanteprogrese s-au făcut în domeniul creşterii capacităţii de absorbţie
a fondurilor externe prin intermediul proiectelor de dezvoltare comunitară elaborate
şi implementate (separat sau în parteneriat) de către organizaţiile neguvernamentale
ale romilor şi instituţiile administraţiei publice locale cu sprijin financiar intern şi
internaţional (aşa cum vom vedea în capitolul următor).
Programe şi proiecte pentru romi
Programe şi proiecte deja implementate
- scurtă prezentare -
În perioada 2000-2004 au fost bugetate şi implementate, la nivel naţional,
o serie de programe ce au avut ca scop general îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
membrilor comunităţilor de romi. În sinteză, cele mai importante astfel de programe,
având diferite surse de finanţare (Bugetul de stat, Comisia Europeană etc.) sunt:
- Programul PHARE 1998, RO9803.01, prin care a fost sprijinită elaborarea
„Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor” şi prin care au fost finanţate 40 de
proiecte pilot (selectate dintr-un număr de 334 de propuneri primite) după cum urmează:
11 din partea organizaţiilor neguvernamentale ale romilor, 12 din partea altor organizaţii
neguvernamentale, 13 din partea Primăriilor şi 5 din partea altor instituţii publice;
- Programul PHARE 2000, RO0004.02.02, “Dezvoltarea societăţii civile
2000”, prin care au fost finanţate 36 de proiecte din 300 de cereri de finanţare depuse,
acoperinddomeniile: administraţie publică şi dezvoltare comunitară, educaţie, sănătate,
securitate socială, comunicare şi participare civică;
- Programul PHARE 2001, RO0104.02 , finanţat de Uniunea Europeană (7
milioane Euro) şi Guvernul României (co-finanţare în valoare de 1,33 milioane Euro),
denumit “Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, în special al copiilor romi”, cu un
buget total de 8,33 milioane Euro, program implementat de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării. Programul a fost implementat în 10 judeţe, iar activităţile vor fi extinse la nivelul
altor 15 judeţe prin Programul PHARE 2003, RO03005-3, denumit Acces la educatie
pentru grupurile dezavantajate, în valoare totală de 11,33 milioane Euro (din care 9 milioane
Euro din partea Comisiei Europene, iar 2,33 milioane Euro prin co-finanţare naţională).
33

34
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
- Programul „Parteneriat pentru sprijinul romilor-2003”, finanţat de la bugetul
de stat cu 1,6 milioane Euro (56,6 miliarde lei), suma reprezentând contribuţia României
la programul PHARE 2002 RO 2002/000-586.01.02, intitulat „Sprijin pentru Strategia
naţională de îmbunătăţire a situaţiei romilor”. Prin contribuţia Guvernului României au
fost finanţate un număr de27 proiecte ale autorităţilor publice locale în domeniile: locuire
şi mică infrastructură, activităţi aducătoare de venit şi achiziţie de terenuri agricole în
cadrul programului intitulat “Parteneriat pentru sprijinul romilor 2003”.
- Pe 6 septembrie 2004, Programul Naţiunilor pentru Dezvoltare-România
a lansat primul centru pilot de sprijin social destinat comunitatăţii de romi din
oraşul Mărăşesti, judeţul Vrancea. Proiectul a fost sprijinit de către Guvernul Suediei
şi a fost implementat în parteneriat cu Guvernul României, Departamentul pentru
Relaţii Interetnice/Oficiul pentru Problemele Romilor (actuala Agenţie Naţională
pentru Romi), prefectura judeţului Vrancea, primăria oraşului Mărăşeşti şi Fondul
Naţiunilor Unite pentru Populaţie. Acest proiect pilot, în valoare decca. 100.000 USD,
are ca scop principal îmbunătăţirea situaţiei socio-economice şi a stării de sănătate a
romilor din localitate. Centrul furnizează servicii de consultanţă şi informare privind
drepturile sociale; piaţa forţei de muncă şi facilitarea obţinerii unui loc de muncă;
educaţie pentru sănătate şi consiliere în materie de planificare familială; instruire în
domeniile: antreprenorial şi tehnologia informaţiei. Ideea fundamentală a acestui proiect
este cooptarea membrilor etniei rome şi implicarea lor directă în rezolvarea propriilor
probleme. Pe baza rezultatelor obţinute ca urmare a implementării acestui proiect
integrat se va putea recurge la multiplicarea lui şi în alte comunităţi locale.
Programe şi proiecte aflate în derulare
- Începând cu noiembrie 2003 Unitatea de Implementare PHARE din cadrul
Agenţiei Naţională pentru Romi implementează programul PHARE RO 2002/000-
586.01.02, „Sprijin pentru Strategia Naţională de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor”
în valoare de 7,6 milioane Euro (din care 1,6 milioane asigurate prin co-finanţare de
către Guvernul României). Programul are două componente:
• o componentă de dezvoltare instituţională în valoare de 1,2 milioane euro care
s-a concretizat prin organizarea şi desfăşurarea a numeroase cursuri legate de
întărirea capacităţii locale, la care au participat principalii actori implicaţi în
implementarea Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor (personalul ANR,
experţi din cadrul Birourilor Judeţene pentru Romi, experţi locali romi din

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
cadrul primăriilor, reprezentanţi ai ONG-urilor rome, membrii ai Direcţiilor de
Sănătate Publică etc.) şi a fost oferită consultanţă comunităţilor şi iniţiativelor
ce au avut ca scop dezvoltarea de parteneriate pentru a se creşte capacitatea la
nivel local de elaborare de proiecte destinate comunităţilor de romi;
• o componentă de investiţii (sub formă de granturi), lansată în luna mai 2004
ce a condus la selectarea şi finanţarea a 65 de proiecte din cele 531 de proiecte
propuse (şi depuse la Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi ce deţine
funcţia de administrator al acestor fonduri). La finalul procesului de evaluare
şi în urma derulării vizitelor de pre-contractare, au fost selectate 65 de proiecte
dintre care: 17 proiecte în valoare de 647.196 Euro în domeniul sanitar, 34
proiecte în valoare de 1.482.908 Euro în domeniul pregătirii profesionale
şi al activităţilor generatoare de venit şi 14 proiecte în valoare de 2.189.834
Euro în domeniul infrastructurii şi locuinţelor sociale.
- Pe lângă acest program, Unitatea de implementare Phare din cadrul Agenţiei
Naţionale pentru Romi împreună cu Unitatea de Implementare a Programelor
Phare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au finalizat documentaţia
pentru Programul Multianual PHARE 2004-2006, sectorul minorităţi, ce va
viza promovarea de acţiuni în următoarele domenii de intervenţie din Strategie:
administraţie şi dezvoltare comunitară, locuire, educaţie, sănătate, comunicare
şi participare civică. Programul multianual prevede două priorităţi: prima urmăreşte
„Întărirea capacităţii instituţionale şi construire de parteneriate în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă ale Romilor şi aşi a imaginii acestora.” şi cea de-a doua vizează
“Îmbunătăţira accesului la educaţie al comunităţilor dezavantajate”. Instituţiile
responsabile pentru implementarea activităţilor prevăzute de fişa sectorială sunt Agenţia
Naţională pentru Romi pentru Prioritatea 1, şi, respectiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
pentru Prioritatea 2. În cadrul acestui program, prin Prioritatea 1, sunt prevăzute
activităţi specifice cum ar fi: întărirea capacităţii institutionale a structurilor responsabile
de implementarea Strategiei, campanii de informare şi conştientizare în legătură cu
problematica romilor, activităţi menite să ducă la creşterea accesului la serviciile publice
şi pe piaţa muncii a persoanelor de etnie romă cum ar fi rezolvarea problemelor legate
de lipsa actelor de identitate şi/sau de stare civilă şi finanţarea de proiecte în domeniile
locuire, mică infrastructură, sănătate, pregătire vocaţională şi activităţi aducătoare de
venit, pe baza principiilor dezvoltării comunitare şi prin promovarea activă aincluziunii
sociale a romilor şi a familiilor lor. Prioritatea 2 reprezintă o continuare a Programelor
35

36
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Phare 2001 şi 2003, implementate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi destinate
îmbunătăţirii accesului la educaţie a romilor.
- Programul „Activităţi deimplementare şi monitorizare a strategiei
pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor – 2004”
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, conform Hotărârii Guvernului
nr. 1514 / 07.10.2004, este responsabil de implementarea programului “Activităţi de
monitorizare şi implementare a strategiei pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor”.
În cadrul acestui program au fost depuse de către autorităţile locale în parteneriat
cu ONG-urile de romi şi/sau grupurile de iniţiativă din comunităţile de romi 220 de
proiecte. Comisia de analiză şi selecţie a proiectelor a declarat eligibile un număr de 83
de proiecte. Dintre acestea, conform grilei de evaluare, au fost aprobate spre finanţare
un număr de 18 proiecte. 1 proiect a fost abandonat şi sunt în curs de implementare 17
proiecte, descrise în continuare.
1.„Reabilitare drum de acces în comunitatea romilor din comuna Sadu”
proiect depus de către Primăria Sadu, jud. Sibiu
obiectul proiectului: infrastructură, asfaltaredrum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.698.000.000 lei
beneficiari: 68 de familii de romi
2.„Împreună vom reuşi – consolidarea parteneriatului între administraţia locală a
oraşului Jimbolia şi comunitatea de romi. Introducerea gazului metan şi reabilitarea
reţelei de apă la 40 de familii”
proiect depus de către Primăria Municipiului Jimbolia, jud. Timiş
obiectul proiectului: infrastructură , gaz şi apă potabilă
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.980.072.143 lei
beneficiari: 40 de familii de romi
3.„Reabilitare Şcoală Generală nr. 13 Craiova”
proiect depus de către Primăria Municipiului Craiova, jud. Dolj
obiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.595.312.800 lei
beneficiari: 560 de copii romi
4.„Împietruirea străzilor din cartierul Modruzeni Mărăşeşti”
proiect depus de către Primăria Oraşului Mărăşeşti, jud. Vrancea
obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.605.000.000 lei

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
beneficiari: 1 800 de persoane de etnie romă
5.„Mai aproape de şcoală”
proiect depus de către Primăria Frumuşiţa, jud. Galaţi
obiectul proiectului: infrastructură, reabilitare şcoală veche de 100 de ani
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.982.288.816 lei
beneficiari: 116 elevi de etnie romă
6.„Şi ei merită condiţii mai bune de viaţă”
proiect depus de către Primăria Oraşului Panciu, jud. Vrancea
obiectul proiectului: infrastructură, canalizare şi apă potabilă
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.900.000.000 lei
beneficiari: 500 de persoane de etnie romă
7.„Şansa”,
proiect depus de către Primăria Sânpetru de Câmpie, jud. Mureş
obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum şi amenajare cămin cultural
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.700.000.000 lei
beneficiari: 500 de persoane de etnie romă
8.„Lucrări de pietruire pe drumul comunal DC 163A, localitatea Teişoru, comuna
Puşcaşi”
proiect depus de către Primăria Puşcaşi, jud. Suceava
obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.791.884.400 lei
beneficiari: 592 de persoane de etnie romă
9.„ZooFarm – microfermă pentru creşterea animalelor”
proiect depus de către Primăria Satulung, jud. Baia Mare;
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.784.946.250 lei
beneficiari: 50 de persoane de etnie romă
10.„Crearea unor condiţii de viaţă decente comunităţii roma din Municipiul
Dorohoi prin dezvoltarea infrastructurii şi accesului la utilităţi publice”
proiect depus de către Primăria Municipiului Dorohoi, jud. Botoşani
obiectul proiectului: : infrastructură, racordare locuinţe sociale la utilităţi
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.982.554.000 lei
beneficiari: 36 de familii de etnie romă
37

38
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
11.„Secţie de producţie – Împletituri nuiele”
proiect depus de către Primăria Vatra Dornei, jud. Suceava
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.259.908.784 lei
beneficiari: 32 de persoane de etnie romă
12.„Crearea Secţiei de Fierărie – Tinichigerie Speranţa Viitor”
proiect depus de către Primăria Bârlad, jud. Vaslui
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.382.000.000 lei
beneficiari: 24 de persoane calificate, 10 persoane angajate
13.„Punct medical şi grădiniţă - comunitatea de romi Bora, Slobozia, jud.
Ialomiţa”
proiect depus de Primăria Slobozia, jud. Ialomiţa
obiectul proiectului: infrastructură
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.977.000.000 lei
beneficiari: 1512 de persoane de etnie romă
14.„Utilaje pentru asociaţia agricolă a romilor din Cuza Vodă”
proiect depus de către Primăria Cuza Vodă, jud. Constanţa
obiectul proiectului: activitate generatoare de venit
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.772.926.150 lei
beneficiari: 40 de persoane de etnie romă
15. „Energie electrică – un deziderat al secolului XXI”
proiect depus de către Primăria Jilava, jud. Ilfov
obiectul proiectului: infrastructură, racordare la energie electrică
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.600.000.000 lei
beneficiari: 170 de familii de etnie romă16. „Lucrări de pietruire pe Drumul Comunal
Romi, localitatea Bosanci, jud. Suceava”
proiect depus de către Primăria Bosanci, jud. Suceava
obiectul proiectului: infrastructură, pietruire drum
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 3.800.000.000 lei
beneficiari: 240 de persoanede etnie romă
17. „Renovare şcoli în comunităţile de romi ”
proiect depus de către Primăria sector 2, Bucureşti
obiectul proiectului: infrastructură, reabilitare scoală

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
valoarea finanţată de către PNUD/SGG: 2.907.343.012 lei
beneficiari:320 de elevide etnie romă
- Deceniul de Incluziune a Romilor
În anul 2003, la Conferinţa de la Budapesta intitulată: ”Romii într-o Europă
în expansiune: provocări pentru viitor” şefii guvernelor din opt state din Europa
Centrală şi de Est au convenit asupra demarării programului “Deceniul de Incluziune a
Romilor 2005-2015” iniţiat de Banca Mondială şi Institutul pentru o Societate Deschisă.
Programul vizează reducerea decalajului de oportunităţi şi a celui legat de standardul de
viaţă dintre populaţia roma şi cea majoritară şi şi-a desfăşurat fazele preparatorii pe
întreg parcursul anului 2004. Deceniul a fost lansat oficial în România pe data de 9
februarie, la numai o săptămână de la lansarea lui internaţională de la Sofia. Planurile
sale de acţiune vizează patru domenii sectoriale: sănătate, locuinţe, educaţie şi ocuparea
forţei de muncă. România este unul dintre cele mai importante state implicate în acest
program şi a reuşit să-şi elaboreze planurile de acţiune pe cele 4 domenii de intervenţie.
Suma cu care vor fi finanţate activităţile şi programele Decadei pe cele 4 domenii de
intervenţie este de 50 de milioane de dolari (ea va fi negociată sub forma unui împrumut
oferit de către Banca Mondială, Guvernului României)
În paralel cu activităţile Deceniului de Incluziune a Romilor 2005-2015,
Institutul pentru o Societate Deschisă şi Banca Mondială au înfiinţat un Fond pentru
Educaţia Romilor constituit din donaţiile publice şi private. Din acest fond vor fi acordate
finanţări nerambursabile pentru programe guvernamentale şi neguvernamentale vizând
educaţia, incluzând şi acţiuni specifice în cadrul Deceniului. În cazul României, o
primă evaluare a nevoilor educaţionale ale populaţiei de etnie Roma a estimat valoarea
financiară a acestora la circa 150 milioane de dolari necesari a fi utilizaţi în acest domeniu
în următorii 10 ani (aproximativ 15 milioane de dolari anual).
Comitetul Internaţional de Coordonare al deceniului şi-a ţinut pe 15 aprilie
a.c. la Budapesta, cea de-a cincea sesiune de lucrări. La aceste lucrări s-a stabilit
ca, începînd cu data de 1 iulie a.c., România să se succeadă Ungariei în asigurarea
Preşedinţiei şi a Secretariatului Internaţional al Deceniului ceea ce va însemna noi
sarcini şi responsabilităţi pentru Guvernul României dar şi noi provocări şi oportunităţi
în a soluţiona probleme comunităţii roma din ţara noastră
39

40
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
În loc de concluzii
Succesul implementării Strategiei pentru Îmbunătăţirea Situaţiei romilor
necesită noi angajamente şi o implicare fermă din partea tuturor actorilor interesaţi în
dezvoltarea capacităţii de absorbţie a finanţărilor oferite de către Uniunea Europeană
(şi nu numai) în acest domeniu, în elaborarea şi implementarea unor politici viabile în
domeniu, în strînsa colaborare cu reprezentanţii societăţii civile etc. Agenţia Naţională
pentru Romi pune accentul pe aceleacţiuni şi programe prin care să dezvolte accesul
la resursele infomaţionale şi financiare necesare dobândirii tehnicilor şi priceperii
necesare elaborării de proiecte viabile pentru a fi finanţate şi, ulterior, implementate
cu succes de către înşişi membrii acestor comunităţi. Este de preferat ca acesteproiecte
să fie integrate, adică să vizeze multiplele probleme cu care se confruntă comunităţile
locale de romi cu scopul de a contribui direct şi decisiv la îmbunătăţirea standardului
de viaţă al membrilor acestor comunităţi.
Prin intermediul programelor şi proiectelor pentru romi implementate pentru
a îmbunătăţi situaţia comunităţilor de romi din România se doreşte, pe de-o parte
sensibilizarea autorităţilor publice şi implicarea lor mai activă în aceste proiecte şi
programe de acăror implementare va beneficia, în final, întreaga comunitate, indiferent
de etnia căreia îi aparţin membrii ei şi, pe de altă parte, implicarea activă a membrilor
comunităţilor locale de-a lungul întregului ciclu prin care trece un proiect de la
conştientizarea nevoilor şi simpla până la implementarea, monitorizarea şi evaluarea
proiectului. Pentru a reliza acest lucru este nevoie, în primul rând de o colaborare
strânsă între autorităţile publice locale şi comunitate.
Agenţia Naţională pentru Romi se străduie să creeze cadrul propice dezvoltării
unei astfel de colaborări pentru a se ajunge în situaţia în care comunitatea locală să
înveţe singură să se ajute singură şi să se dezvolte conform principiilor dezvoltării
comunitare, puse în practică în Uniunea Europeană, într-un climat de toleranţă,
colaborare şi bună înţelegere între toţi membrii comunităţii, indiferent de etnia căreia
îi aparţin aceştia.

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
Anexe
41

∗ Dinamica sărăciei în funcţie de etnie în perioada 2000-20003 (%)
42
The evolution of poverty in Romania for different ethnic groups within 2000-2003 period (%)
2000 2001 2002 2003
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
Total 35.9 30.6 28.9 25.1
Română
34.7 29.6 28.0 24.4
Romanian
Maghiară
31.2 23.9 22.6 14.9
Hungarian
Romă
83.0 81.8 78.8 76.8
Roma
altă etnie
37.0 37.0 24.0 18.6
Other
Sursa/Source:CASPIS

**Lista organizaţiilor nonguvernamentale rome active din România/
A list of the most important and active Roma NGOs from Romania
Fax E-mail, web
Localitate şi
JUDEŢ/
City& COUNTY
Alba Iulia,
ALBA
Organizaţie /(NGO) Persoană de contact,
Reprezentant/
Nr.
crt.
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
0258-813331 gruiabumbu@yahoo.com
Telefon/
Phone
number
0258-813.331
0744.780.365
0744.535.851
0745.943.583
0721.247.363
Contact person
Bumbu Viorel,
Bumbu I. Gruia
1. Uniunea Democrată a Romilor
Alba
0258-734.187 cipri_aka_bubu@yahoo.com
www.ascir.ro
Sebeş,
ALBA
Stoica Petru,
Sabău Ciprian
2. Asociaţia Comunitară pentru
Integrarea Socială a
Romilor Sebeş
0258-734.323
president@muscel.ro
0248-512.350
0258-734.323
0741.797.864
0744.210.575
0745.815.656
0788.503.526
0745.638.602
credo_romstar@hotmail.com
www.romstar.go.ro
0234-578.715
0234-578.715
0744.408.818
0234-176.964
0234-380.313
0721.073.962
0234-176.964
0234-141.230
0723.717.852
0721.073.962
0259.406.180 Fundaţia_ruhama@rdslink.ro
divanoromano@yahoo.com
rudai_vasile@yahoo.com
0742.541.596
0743.995.856
3. Asociaţia Rom Sebeş Pătru Ilie Sebeş,
ALBA
4. Alianţa pentru Unitatea Ciurar Ioan
Sântana,
Romilor, Arad
ARAD
5. Ardelie Pro Muscel Florin Badiu,
Câmpulung
Hurmuz Gheorghe, Muscel,
Mitu Lorena
ARGEŞ
6. Rom-Star Bacău Bălan Paustin,
Bacău,
C.R.E.D.O. Rom-Star Bălan Lidia,
BACĂU
Centrul Regional de Educaţie Stoica Paula
şi Drepturile Omului "Rom-
Star"
7. Asociaţia Rom-Forest Argint Dumitru, Balcani, sat
Carpatina
Argint Dragoş
Frumoasa,
BACĂU
8. Asociaţia Rom-Meser Iorga Nicolae,
Bacău,
Iorga Corneliu
BACĂU
9. Fundaţia Ruhama Tina Daragiu,
Oradea,
Marian Daragiu
BIHOR
10. Asociaţia Divano Romano Rudai Vasile,
Botoşani,
Ferariu Bilion
BOTOŞANI
0231-612.226 tipiscaa@yahoo.com
0742.541.596
0744.814.987
0231-621.279
Botoşani,
BOTOŞANI
Ţipişcă Radu,
Ţipişcă Antonica
11. Asociaţia "Gabranto"
43

44
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
12. Asociaţia Lingurarii Alexandrescu Tatiana, Cristeşti,
0740.571.147
Ispiri Ionel
BOTOŞANI 0740.315.129
13. Asociaţia Echipa Locală Roma Mihai Grosu Botoşani,
0742.272.114
BOTOŞANI
14. Agenţia de Dezvoltare Brăişteanu Gică, Botoşani,
0231-511.466 0231-511.466 bsemiramida@yahoo.com
Comunitară “Inter-Activă”- Bălan Semiramida BOTOŞANI 0745.525.919
ADCIA- Botoşani
15. Asociaţia Pentru Promovarea Manolache Melania, Botoşani,
0231-583.230
Şiguranţei în Comunitate Baban Dumitru
BOTOŞANI 0742.146.608
APSC
0744.310.693
16. Asociaţia Essenţial "S" Aionesa Florica, Botoşani,
0231-586.110
manolache_adrian@yahoo.com
Manolache Adrian BOTOŞANI
17. Asociaţia MinorităţiEuropene- Lucian Gheorghe, Braşov,
0740.980.064
lucian167@yahoo.com
AME
Gabor Tibor
BRAŞOV 0722.503.642
0741.378.745
18. Comunitatea Etniei Romilor Dumitru Ion Bidiia, Bucureşti 021-327.02.56 021-327.02.56
din România Vasile Daniel,
0766.754.551
Damiloiu Ion
19. Partida romilor –Preşedinte Nicolae Păun Bucureşti 021-313.85.40
20. Organizaţia Meseriaşilor Elena Ferariu Bucureşti 0740.838.113 AMRR@yahoo.com
Romi din România
21. Fundaţia Phoenix Merlea Adrian,
Bucureşti 021-346.36.50
Phoenix_foundation@k.ro
Ion Ionel
0721.035.536
0744.341.820
22. Asociaţia Editurilor cu Profil Ion Mihail,
Bucureşti 021-223.41.53 021-223.41.53 aep@aep.ro
Pedagogic şi Cultural Istrate Claudiu
021-223.41.54 021-223.41.54 mancontec@xnet.ro
0722.639.836
23. Fundaţia Internatională Dima Mandalena Bucureşti 021-634.40.95 021-634.40.95 Sperantaomeniei@yahoo.com
Umanitară Speranţa Omeniei
0722.455.782
24. Asociaţia Centrul Rromilor Delia Grigore,
Bucureşti 021-312.98.81 021-312.98.81 deliagrigore@yahoo.com
“Amare Romentza” Mihai Neacşu
0744.489.732
amareromentza@yahoo.com
(fostă SATRA/A.S.T.R.A.)
0744.560.694
25. Agenţia de Dezvoltare Gelu Duminică,
Bucureşti 021-210.05.39 021-211.34.29 gelu.duminica@rdsnet.ro
Comunitara ”Împreună”
0721.461.007 021-210.05.39 impreuna@dnt.ro
www.agentiaimpreuna.ro
26. Federatia For Romenque Costel Vasile Bucureşti 021-313.85.40 021-313.85.40 stgr21@yahoo.com
27. Romani Criss Costel Bercuş Bucureşti 021-231.41.44 021-310.70.60 criss@romanicriss.org
0744.815.460
www.romanicriss.org
28. Asociaţia Ovidiu Rom Ionescu Cristinela Bucureşti 021-211.65.75 021-211.65.75 cristinela@ovid.ro

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
29. Asociaţia Femeilor Rome Violeta Dumitru Bucureşti 0722.640.591 021-688.53.85 violeta.dumitru@rdslink.ro
021-688.53.85
office@romawomen.ro
www.romawomen.ro
30. Organizaţia Proiecte Rome Anghel Ionuţ
Bucureşti 0745.699.972 opre2001@hotmail.com
Etno-Culturale OPRE
31. FEDER - Federaţia Etnică Virgil Biţu
Bucureşti 021-231.41.44
gily100@hotmail.com
pentru Dezvoltare Economică
0723.394.745
a Romilor
0724.250.223
32. Alianţa Tinerilor Studenţilor Elena State Bucureşti 021-241.63.11
elenastate@yahoo.com
şi Licenţiaţilor Romi
0726.943.400
33. Asociaţia Patronilor Romi din Safta Gheorghe Bucureşti 0724.924.924 021-629.51.26
România
021-336.50.90
34. Gheorghe Zamfir independent Bucureşti 0722.756.569
35. Asociaţia Romilor Luciu Gheorghe Constantin Buzău,
0238.539.502
BUZĂU
36. Fundaţia Grădina Edenului Răducan Nicolae, Buzău,
0743.828.814 0238-716.444 cipiraducan@yahoo.com
Apostol Iulian
BUZĂU
0742.820.887
37. Asociaţia Romilor Buzoieni Duman Vinctu,
Buzău,
0721.983.085 0238/406.111 simionsamir@yahoo.com
Simion Samir,
BUZĂU
0742.156.570
mihaelalupu_2004@yahoo.com
Lupu Mihaela
0740.505.680
38. Asociaţia Romilor din Drezaliu Nicolae, Cislău,
0238-551.636
depresiunea Cislău Drezaliu Ion
BUZĂU
0742.608.911
39. Alianţa pentru Unitatea Său Gheorghe
Anina,
0255-241028 0255-240115
Romilor Anina Cojocariu Ion
CARAŞ-SEVERIN
40. Uniunea Democratică a Ion Teodor Armeniş,
0744.181639
Romilor şi Lăutarilor Armeniş
CARAŞ SEVERIN
41. Fundaţia Solidaritatea 2000 Stoica Ştefan
Călăraşi,
0242-311.270
CĂLĂRAŞI 0745.135.035
42. Asociaţia Speranţa romilor Maier Nicoleta Olteniţa
0242-512.521
CĂLĂRAŞI 0723.518.168
43. Centrul de Resurse pentru Florin Moisă Cluj Napoca, 0264-420.474 0264-420.470 info@romacenter.osf.ro
Comunităţile de Romi
CLUJ
www.romacenter.ro
44. Fundaţia Wassdas Otvos Geza Cluj Napoca, 0264-598.133 0264-598.133 wassdas@personal.ro
CLUJ
0722.397.687
45. Asociaţia pentru Emanciparea Ursu Ramona Cluj Napoca, 0264-598.133 0264-598.133 afer_asoc@yahoo.com
Femeilor Rome -AFER
CLUJ
0744.685.589
46. Organizaţia Studenţilor Romi Guga Marian Cluj Napoca, 0264-438.450 0264-438.450 romanosuno@clujnapoca.ro
Romano Suno
CLUJ
0741.603.950
romano_suno@yahoo.com
45

0264-365.491
0264-365.491
0740.436.951
Dandoci Cosmin Cluj Napoca
CLUJ
47. Organizaţia pentru unirea
romilor din România
46
amarephrala@cluj.astral.ro
0743.617.709
0744.251.802
0264-222.668 fundationramses@hotmail.com
www.ramses.dej.ro
0264-229.737
0745.799.235
0264-222.668
0723.125.280
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
0744.969.544
Asociatiarromciace@personal.ro
0724.871.757
0745.884.521
0745.921.016
0741.549.601 felix_costache@yahoo.com
www.rnrromi.ro
0251-458.700
ilo_terno@hotmail.com
Lwiki2002@yahoo.com
0236-426.783
0740.337.626
48. Amare Phrala - Fraţii Noştri Doghi Pavel
Cluj Napoca,
CLUJ
49. Asociaţia Rom-San Iepure Viorel
Cuzdrioara,
CLUJ
50. Fundaţia Ramses Dej Moldovan Adrian, Dej,
Moldovan Gelu, CLUJ
Tacu Florin
51. Uniunea Liber Democrată a Bogin Nicolae,
Turda,
Romilor din România Marcoviciu Sorin Alex CLUJ
52. Rrom-Ciace Felicia Bolmandir Constanţa,
CONSTANŢA
53. Uniunea Romilor Anghel Petru Constanţa,
CONSTANŢA
54. Romano Euro-Drom Craiova Costache Felix-Emanuel Craiova,
DOLJ
55. Fundaţia pentru emanciparea Biră Mitrică,
Com. Dioştişi
şcolarizarea copiilor romi Scripcaru Virgil sat Radomir,
DOLJ
56. Organizaţia Tinerilor Romi Făcăleţ Victor Galaţi,
din judeţul Galaţi “Iloterno”
GALAŢI
0724.221.568
0236-325.548
0236-415.751 Aliantaromilor@yahoo.com
0236-411.449
0722.812.697
0744.208.143
0741.398.249
0253-237.015
0253-238.161
0740.526.213
57. Duminică Jana Independent Galaţi,
GALAŢI
58. Alianţa Romilor din judeţul Gotu Viorica,
Galaţi,
Galaţi
Duminică Viorel GALAŢI
59. Jeky Pasavel Sam Zurale, Mihu Fota Alexandru, Bâlteni,
Bâlteni
Mihu Fota Julieta GORJ
Zenovia
60. Ghi Laso Romano Ciulei Marcel,
Tîrgu Jiu,
Ciulei Daniela
GORJ
0744.866.585
0253-210.673 0253-210.673
0726.024.879
0722.888.757
61. Uniunea Romilor Creştină din Potarcă Constantin Tîrgu Jiu,
România
GORJ
62. Fundaţia Pentru Tineret Del Văduva Daniela Târgu Jiu,
GORJ

0744.930.273 0266-372.580 enikoj2004@yahoo.co.uk
0724.848.493 0254.219.764 Bologadelamentza@yahoo.com
toaderburtea@yahoo.com
0722.921.174
63. Asociaţia Romilor Harghita Ioni Gheza,
Miercurea Ciuc,
Sinka Tiberiu
HARGHITA
64. Asociatia O Del Amentza Bologa Nicolae Hunedoara,
HUNEDOARA
65. Asociaţia Democratică a Toader Burtea Petroşani,
Romilor Liberi
HUNEDOARA
66. Asociaţia Rromilor Pakiw Băţălan Costică Ionel, Deva,
Savu Constantin HUNEDOARA
67. Pakiv - Încredere a rromilor Şerban Relu,
Vulcan,
Anghel Marius Nicuşor HUNEDOARA
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
0745.511.968 0254-215034 batalan@isj.hd.edu.ro
batalanionel@yahoo.com
0723-057783
pakiv_r@yahoo.com
0254-227.876
0254-624.421
0721.799.383
Hunedoara,
HUNEDOARA
Moldovan Duda,
Savu Constantin
68. Alianţa pentru Unitatea
Romilor Hunedoara
0254-218.978
Deva,
HUNEDOARA
Iordache Gheorghe
0254-550.977 vana_sorin@yahoo.com
www.tumende.ro
0254-563.089
0722.334.985
0254-550.760
0721.687.661
0721.342.672
0243-235.762
0721.543.835
0232-256.708
Rad Marcel
Petroşani,
HUNEDOARA
Vană Sorin Petroşani,
HUNEDOARA
69. Asociaţia Interetnică a
persoanelor devaforizate din
România
70. Uniunea Democrată Culturală
a romilor Valea Jiului
71. Asociaţia Thumende Valea
Jiului Petroşani
0243-236.788
moldorrom2003@yahoo.com
0232-714.005
0232-714.005
zp@from.ro
zeceprajini@yahoo.com
0232-473.777
0742.906.477
0788.577.925 0232-710.615
romanitin2001@yahoo.com
THANROMANO@yahoo.com
0740.919.967
72. Fundaţia “Pod peste suflete” Păun Gheorghe
Slobozia,
Ialomiţeanu
IALOMIŢA
73. Asociaţia Moldorrom Stănescu Colea
Comuna Ciureasat
Lunca Cetăţuii,
IAŞI
74. Asociaţia pentru familiile Bostan Maria
Stolniceni Prăjescu,
rome "Ave Maria"
IAŞI
75. Asociaţia Rromilor Ursari Iaşi Motaş Elena Iaşi,
IAŞI
76. Şansa Romani Roman Daniel Stefan Iaşi,
IAŞI
77. Asociaţia Studenţilor şi Dinu Ion Liviu Iulian Iaşi,
Tinerilor Romi - Romanitin
IAŞI
78. Asociaţia romilor căldărari Petre Mihai Comuna Vidra-
“Than Romano” Vidra
sat Sinteşti,
ILFOV
47

0262.272.222
0262-283.234
0740.606.759
79. Asociaţia Romilor Prietenia Chereji Radu Comuna Satulung -
Sat Hideaga, 78
MARAMUREŞ
80. Asociaţia Romani Dunaris Ionescu Daniel Turnu Severin,
MEHEDINŢI
48
0252-317.173
0252-319.163
0723.284.972
0724.690.680
0265-332.178
0744.926.516
Gabor Pista Crăciuneşti 23
MUREŞ
81. Asociaţia Penticostală
Apostolică a Gaborilor din
România
82. Fundaţia Caritas Casrom
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
rudymoca@yahoo.com
0265-446.666 0265-443.187 ionbudaideleanu@tvas.ro
0788.161360
0233-743.583 0233-743.583 romiiromascani@yahoo.com
0723.812.303
0721.384.099
ROMIIDINBICAZ@yahoo.com
0234-254.111
0721.644.045
0249-411.126 0249-411.126 oltrom123@yahoo.com
0741.205.255
0723.409.993 0244-232.636 civic_ong@yahoo.com
0244-332.673
emirul@k.ro
0244-383197 0244-383197 ghetudor@homail.com,
0788345736
fundatiatudor@yahoo.com
0244-517110 0244-517110
Moca Rudolf
Tg Mureş,
MUREŞ
83. Fundaţia "Ion Budai Demeter Zoltan
Târnăveni,
Deleanu"
MUREŞ
84. Asociaţia Rromii Romaşcani Daraban Liviu Roman,
NEAMŢ
85. Asociaţia Romii Din Bicaz Păun Mihai Bicaz,
NEAMŢ
0244-542279
0244-369903
0244-564566
0741.969.511
0721642980
aipa_romania@yahoo.com
0743.666.299
0244-519668
86. Asociaţia OLTROM Cristea-Radu Ioana Slatina,
OLT
87. Asociaţia Frăţia Romilor din Caton Musceleanu, Câmpina,
Câmpina
Lingurar Gavriş
PRAHOVA
88. Fundaţia Tudor Gheorghe Tudor Mărginenii de Jos,
PRAHOVA
89. Noua Mişcare a Romilor Anghel Gheorghe Ploieşti,
pentru Progres Social şi
PRAHOVA
Drepturile Omului
90. Asociaţia Apărării Drepturilor Grama Cornel Ploieşti,
Omului din România
PRAHOVA
91. Uniunea Social-Democrată a Marghiolescu Ionel Floreşti,
Romilor din România
PRAHOVA
U.S.D.R.R.
92. Asociatia Pro Mădălina Mihai Paulina Ploieşti,
"Drepturile Omului"
PRAHOVA
93. Uniunea Interconfesională si Grama Gheorghe Ploieşti,
Socială a Ţiganilor din
PRAHOVA
Romania
94. Asociaţia Interetnică „Pentru Radu Florian Ploieşti,
Progres şi Adevar”
PRAHOVA

0244-518.120
0244-518.120
0745.852.034
Silvia Ioniţă Ploieşti,
PRAHOVA
0723-834832
Ploieşti,
PRAHOVA
Mihai Vasile
95. Asociaţia Interetnică
Drepturile Omului „Mihai
Viteazul”
96. Asociaţia Tinerilor Romi din
România pentru Europa
"Terne Rom"
97. Asociaţia "Casa Romilor din
România" O kher le
romengoro andar e Romania
Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
savuloredana@yahoo.com
0244-581.852
0244-520.618
0744.326.831
Ploieşti,
PRAHOVA
Grigore Mihai,
Savu Loredana
0745.425.716 sanse_egale@zalau.ro
0260-604.193 0260-604.193
0269-229.280
0269-234.070
0269-229.095
0744.335.584
0269-214.822,
0722.275.172
0269-215.756 iulian_comp@yahoo.com
0269-215.756
0722.720.988
98. Asociaţia Şanse Egale Vaszi Robert Janos Zalău,
SĂLAJ
99. Asociaţia “Sanse Egale pentru Făitaş Mirela Zalău,
Femei şi Copii”
SĂLAJ
100. Asociaţia Vasile Voiculescu Pop Leonida Aurel, Sibiu
Pavel Gina
SIBIU
101. Asociaţia Romilor din Duca Petru Mărginimea
Mărginimea Sibiului
Sibiului,
SIBIU
102. Asociaţia ECORURALTUR Preda Iulian Rusciori,
Rusciori
SIBIU
0269-229.863 lefter_gheorghe@yahoo.com
0269-229.331
0746.687.962
0740.207.609
0744.265.280 0247-317.350 geluferaru@yahoo.com
0721.794.212 parudimos@yahoo.com
0256-220.046
0741.758.067
0256-208.929 0256-208.929 lmark@mail.regionalnet.org
0744.888.024 doinapoparascu@yahoo.com
0240-533.694
103. Centrul Creştin al Romilor Lefter Gheorghe Sibiu,
SIBIU
104. Asociaţia Phico Rromano Ciurariu Vasile Suceava,
Suceava
SUCEAVA
105. Asociaţia CulturalăGlasul Mielu Lixandru, Alexandria,
Romilor Teleorman Nicu Mitran
TELEORMAN
106. Asociaţia Parudimos Pepenel Valentin Timişoara,
TIMIŞ
107. Asociaţia social culturală a Mirescu Ioan Timişoara,
romilor din Banat”
TIMIŞ
108. Asociaţia Femeilor Tigănci Letiţia Mark Timişoara,
Pentru Copiii Noştri
TIMIŞ
109. Asociaţia Rromani Med Help, Dr. Poparăscu Doina Murighiol,
Murighiol
TULCEA
110. Asociaţia romilor Tudor Valeriu Tulcea,
Tulcea”Neptun”
TULCEA
49

0240.513.071 dumitruvasile71@yahoo.com
egalitatedesanse@yahoo.com
0740.255.132
Vasile Dumitru Tulcea,
TULCEA
Tudor Stefania Tulcea,
TULCEA
Romanescu Ioan Negreşti,
VASLUI
Taru Ilie Vaslui,
VASLUI
Adriana Tunaru
Bârlad,
VASLUI
Argint Mona Focşani,
VRANCEA
111. Asociatia romilor” Egalitate
de sanse”
112. Asociaţia romilor cu handicap
“Luna”
113. Asociaţia Fraternitatea
50
0740.966.473
0240-536.996
0235-457.795
0235-311.147
114. Fundaţia Culturală
Internaţional Umanistă
115. Asociaţia "Inima Reginei"
Politici publice pentru romi în România 2000-2005
inima_reginei@yahoo.com
0235-418.130
0235-411.905
0721.567.474
0721.494.695
116. Fundaţia ”Sprijiniţi etnia
romilor”
NOTĂ: In prezenta lista au fost incluse doar asociaţiile care au oferit, la ora editării prezentei lucrări, cel puţin un număr de telefon
sau o adresă de mail de contact valabile

Cadrul legislativ, instituţii, programe, realizări şi perspective
51

52
Politici publice pentru romi în România 2000-2005