Acasă: o istorie a vieţii private

Capitolul 2
Cadrul
I
Dacă ar fi să îl readucem cumva la viaţă pe reverendul Thomas Marsham şi să
îl reinstalăm în casa lui parohială, ceea ce l‑ar surprinde cel mai mult, probabil –
în afară de faptul că s‑ar afla aici, desigur –, ar fi să descopere că această casă a
devenit, ca să spunem aşa, invizibilă. Astăzi casa se înalţă într‑o pădurice privată
deasă care îi dă un aer foarte izolat, dar în 1851, cînd era nou‑nouţă, trebuie să
se fi înălţat semeaţă, chiar impresionantă, într‑un cîmp deschis, un morman de
cărămizi roşii pe un cîmp gol.
În majoritatea celorlalte privinţe însă, şi trecînd cu vederea o uşoară îmbătrînire
şi introducerea unor cabluri electrice şi a unei antene de televiziune, ea a rămas
în mare neschimbată din 1851. Şi acum, ca şi atunci, este în mod evident o casă.
Arată aşa cum trebuie să arate o casă. Are un aer casnic.
Aşa încît este poate puţin surprinzător să medităm la faptul că nimic din ce
aparţine acestei case (sau oricărei alte case) nu este inevitabil. Totul trebuia să fie
gîndit – uşi, ferestre, coşuri de fum, scări –, iar pentru o mare parte dintre acestea,
după cum vom vedea, a fost nevoie de mult mai mult timp şi experimente decît aţi
fi putut crede vreodată.
Casele sînt de fapt nişte lucruri destul de ciudate. Nu au aproape nici o trăsătură
caracteristică universală: pot avea, practic, orice formă, pot încorpora cam orice
material, pot fi de aproape orice mărime. Şi totuşi, oriunde am merge în lume,
recunoaştem casele şi caracterul domestic imediat ce le vedem. Această aură de
confort casnic este, după cum se dovedeşte, extraordinar de veche, iar primul indi‑
ciu al acestui fapt remarcabil a fost descoperit din întîmplare exact în vremea în care
s‑a construit vechea casă parohială, în iarna anului 1850, cînd o furtună puternică
s‑a abătut asupra Marii Britanii.
A fost una dintre cele mai teribile furtuni ce au avut loc timp de decenii şi a
produs distrugeri considerabile. La Goodwin Sands, în largul coastei Kentului,
cinci corăbii au fost sfărîmate în bucăţi, murind întregul echipaj. În apele de lîngă
Worthing, în Sussex, unsprezece oameni dintr‑o barcă de salvare care pornise în
ajutorul unei corăbii aflate în dificultate s‑au înecat atunci cînd barca lor a fost
răsturnată de un val gigantic. Într‑un loc numit Kilkee, unui velier irlandez pe nume