04.06.2013 Views

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />

54<br />

Aşezarea <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> - Copălău<br />

<strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> locuire, care ar rezulta dintr-un calcul matematic pripit (numărul<br />

locuinţelor/suprafaţa cercetată), este re<strong>la</strong>tivă, având în ve<strong>de</strong>re parcursul întregii<br />

existenţe, <strong>de</strong> peste două secole, a aşezării fortificate <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> - Copălău.<br />

Un alt aspect cronologic avut în ve<strong>de</strong>re a fost ace<strong>la</strong> <strong>de</strong> a preciza datarea celor<br />

două faze <strong>de</strong> fortificare a aşezării <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, ca şi eventualitatea ca ele să se asocieze cu<br />

unele locuinţe.<br />

Profilele realizate prin secţionarea elementelor <strong>de</strong> fortificaţie (val şi şanţ), aşa<br />

cum s-a arătat într-un capitol anterior, dove<strong>de</strong>sc faptul că realizarea acestora s-a petrecut<br />

în două faze. Prima s-a rezumat numai <strong>la</strong> o palisadă ale cărei urme incediate au fost<br />

surprinse c<strong>la</strong>r în S 5 (pl. 29), dar existenţa ei a putut fi observată şi în S 2. Cea <strong>de</strong> a doua<br />

fază este ilustrată prin şanţ şi val care au urmărit traseul vechii palisa<strong>de</strong>, elemente <strong>de</strong><br />

fortificaţie bine vizibile şi astăzi, ce-i confereau acestei linii <strong>de</strong>fensive un obstacol<br />

eficient în faţa atacatorilor.<br />

Numai în S 2, în spatele valului, a apărut un strat <strong>de</strong> cultură superficial<br />

reprezentat <strong>de</strong> fragmente ceramice, arsură şi câteva pietre care marca un nivel <strong>de</strong> locuire<br />

ce a putut fi raportat stratigrafic <strong>la</strong> faza a doua a fortificaţiei <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>. Din păcate,<br />

S 33, S 34 şi S 36 din campania anului 2004, p<strong>la</strong>sate în apropierea valului, nu au mai<br />

surprins un astfel <strong>de</strong> strat. Materialul arheologic din S 2, respectiv puţine fragmente<br />

ceramice, este inexpresiv pentru precizări cronologice.<br />

Din cele <strong>de</strong> mai sus se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> imposibilitatea <strong>de</strong> a sincroniza cele două faze<br />

<strong>de</strong> realizare ale fortificaţiilor cu unele sau altele dintre complexele <strong>de</strong> locuire <strong>de</strong>zvelite<br />

prin săpăturile noastre. Putem presupune numai că fazele <strong>de</strong> edificare a liniilor<br />

<strong>de</strong>fensive se pot p<strong>la</strong>sa <strong>la</strong> începuturile existenţei aşezării <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>.<br />

În ceea ce priveşte încadrarea cronologică a <strong>de</strong>scoperirilor <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, în<br />

ansamblul lor, avem în ve<strong>de</strong>re numai câteva categorii tipologice pe care le putem<br />

invoca. În primul rând, prin cantitate, se remarcă ceramica getică lucrată cu mâna, dar,<br />

după cum se ştie, datarea diferitelor forme şi tipuri ceramice este nesatisfăcătoare şi nu<br />

putem discerne încă încadrarea lor în intervale mai scurte <strong>de</strong> timp. Pe lângă acest<br />

material mai avem în ve<strong>de</strong>re materialul amforistic, <strong>de</strong> import, <strong>de</strong>şi redus numeric, ca şi<br />

două vârfuri <strong>de</strong> săgeţi din bronz, găsite în L 5 şi L 11.<br />

Ceramica getică găsită <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> ne îngăduie să afirmăm, cu certitudine, că<br />

aparţine în<strong>de</strong>osebi sec. IV-III a. Chr. Mai toate cele<strong>la</strong>lte obiecte nu contrazic o asfel <strong>de</strong><br />

datare. Nu exclu<strong>de</strong>m însă posibilitatea ca unele forme ceramice să indice o încadrare<br />

cronologică ceva mai timpurie. Unele analogii din complexe mai riguros datate ne<br />

<strong>de</strong>termină să acceptăm că o astfel <strong>de</strong> ceramică este caracteristică şi sec. V a. Chr., mai<br />

ales celei <strong>de</strong> a doua jumătăţi a lui. Ne-a reţinut atenţia şi încercarea făcută <strong>de</strong> colegii <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> Chişinău, care au individualizat câteva forme ceramice şi elemente ornamentale<br />

caracteristice unei etape mai timpurii, <strong>de</strong> trecere dintre Ha D <strong>la</strong> cea <strong>de</strong> a doua epocă a<br />

fierului (K a š u b a, H a h e u, L e v i ţ k i, 2000, 101-118). La <strong>Cotu</strong>, o astfel <strong>de</strong><br />

ceramică nu este evi<strong>de</strong>ntă; sunt numai câteva vase <strong>de</strong> acest gen, probabil moşteniri din<br />

etapa anterioră (pl. 10/4). Ceramica getică, <strong>de</strong> aici lucrată cu mâna, se încadrează<br />

cronologic din a doua jumătate a sec. V până în sec. III a. Chr., inclusiv.<br />

Ceramica <strong>de</strong> import (în principal fragmentele <strong>de</strong> amfore), are o datare oarecum<br />

asemănătoare. În principal, amforele <strong>de</strong> Thasos, Sinope, Heracleea Pontică sunt<br />

prezente masiv <strong>la</strong> nordul Dunării din a doua jumătate a sec. IV până <strong>la</strong> mijlocul sec. III.<br />

Acesta este cadrul cronologic general, dar sunt şi anumite fluctuaţii ale importurilor, fie<br />

prezenţe sporadice mai timpurii, fie mai târzii. Asocierile în unele locuinţe a unor<br />

amfore provenite din centre diferite, cre<strong>de</strong>m că ilustrează penetraţia concomitentă a lor,<br />

în principal, ele aparţin sec. IV-III a. Chr.<br />

www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />

<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!