Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
52
Aşezarea de la Cotu - Copălău
IV. 4. 3. Zornăitoare. În L 2 s-a descoperit o piesă de lut, de formă ovală, goală
în interior, cu şase orificii mai mici decât bila de lut din interiorul ei (pl. 6/5). Desigur,
aceasta a fost realizată pentru a produce un zgomot specific, rolul unor astfel de obiecte
putând fi şi cel de jucării, dar găsirea unor seminţe de struguri în interiorul lor sau
contextul arheologic în care au apărut, a determinat să fie asociate practicilor cu
semnificaţii magice (S î r b u, 1993, 68-69). Piese similare au fost găsite la Buneşti (B a
z a r c i u c, 1980, 176) sau la Hansca - "Toloacă" (S î r b u, 1993, 115-116, fig. 45/1-4).
IV. 4. 4. Vase miniaturale. Ca în orice aşezare getică contemporană, şi la Cotu
- Copălău s-au găsit mai multe vase miniaturale. Ele reproduc, în general, forme
realizate la o scară normală; între acestea se disting două fragmente ce imită vase în
formă de clopot (pl. 16/13). Numai vasul din L 5 prezintă o formă mai rară, cu trei lobi
proeminenţi pe buză (pl. 9/1). O piesă oarecum asemănătoare s-a găsit la Poiana, tot
într-o "trusă" magică (T ă t u l e a, V i c o v e a n u, 1973, 143-150). O varietate
deosebită de vase miniaturale s-a găsit la Alcedar - "La Cordon" (H a h e u, 1998,
fig. 7). Astfel de vase au fost considerate fie ca jucării, fie ca mijloace de preparare sau
de păstrare a unor substanţe cu puteri vindecătoare sau magice, ultima opinie fiind mai
adecvată dacă se are în vedere prezenţa lor în acele "truse" magice mai sus amintite
(S î r b u, 1993, 69).
IV. 4. 5. Caracterizarea descoperirilor. Marea majoritate a pieselor menţionate
mai sus, care pot fi puse în legătură cu practicile magice, observăm că au fost găsite
numai în unele locuinţe, în care au apărut chiar mai multe piese şi într-un singur caz
într-o groapă. Credem că piesele găsite în suprafaţele unor secţiuni provin tot din
locuinţe al căror inventar a fost purtat de fierul plugului, cum ar fi cele două piese din
S 15 care pot proveni din L 4. Merită a mai fi subliniat faptul că numai în şase locuinţe,
din totalul lor de 15, s-au găsit astfel de obiecte, după cum urmează: în L 1 (o piesă) L 2
(o piesă), L 4 (patru piese), L 5 (două piese), L 10 (două piese) şi L 15 (trei piese).
Toate aceste locuinţe au un inventar ceramic apreciabil, între 207 şi 811 fragmente, dar
în locuinţa cea mai înzestrată cu astfel de descoperiri (L 9 cu 950 fragmente), lipsesc
piese de acest gen. Ne punem numai întrebarea care este cauza acestei repartiţii inegale
? Deşi s-au realizat progrese însemnate în cercetarea acestui aspect al vieţii spirituale
(S î r b u, 1993, 58-70; S a n i e, 199, 40-64) nu putem afirma că dispunem de
răspunsuri ferme şi soluţii unanim acceptate.
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun