Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />
Inventarul aşezării 51<br />
IV. 4. Piese cu semnificaţie cultică<br />
La <strong>Cotu</strong>, ca şi în alte aşezări getice, s-au găsit câteva piese care se încadrează<br />
acestei categorii, toate fiind confecţionate din lut ars.<br />
IV. 4. 1. Figurine antropomorfe. În aşezarea cercetată <strong>de</strong> noi s-au găsit cinci<br />
figurine antropomorfe. Două (din care una fragmentară) s-au af<strong>la</strong>t în Gr. 1, împreună cu<br />
un otic din fier, <strong>de</strong>scoperirea fiind interpretată ca o probabilă manifestare a practicilor<br />
magico-agrare (Ş a d u r s c h i, B ă l t u ţ ă, 1988, 180).<br />
Alte trei figurine s-au găsit în locuinţe. Astfel, în L 5 a apărut o figurină<br />
antropomorfă fără marcarea sexului, capul acesteia fiind ne<strong>de</strong>limitat <strong>de</strong> trunchiul ei <strong>de</strong><br />
formă tronconică, din care se <strong>de</strong>sprind două picioare scurte. Dimensiunile feţei sunt<br />
disproporţionate în comparaţie cu cele ale corpului fără mâni şi prezintă numai o parte<br />
din <strong>de</strong>taliile anatomice: ochii şi gura care sunt bine adâncite (pl. 8/12).<br />
Două figurine întregi, i<strong>de</strong>ntice ca formă au fost găsite în L 15 (pl. 16/9-10).<br />
Acestea au mo<strong>de</strong><strong>la</strong>te schematic toate părţile corpului, ca şi unele <strong>de</strong>talii ale feţei (ochii,<br />
gura şi un nas exagerat). Ambele figurine au marcate, printr-o incizie în locul<br />
corespunzător, sexul feminin. Un orificiu adânc, cu un diametru foarte mic, situat în<br />
partea posterioară, ar putea indica anusul, dar nu este exclus ca acesta să fi slujit <strong>la</strong><br />
suspendarea figurinilor pe o tijă.<br />
Astfel <strong>de</strong> piese sunt numeroase în aşezările getice <strong>de</strong> <strong>la</strong> răsărit <strong>de</strong> Carpaţi<br />
(S î r b u, 1993, 110-122; S a n i e, 1999, 40-44), dar interpretarea <strong>de</strong>scoperirilor rămâne<br />
controversată şi neelucidată încă.<br />
IV. 4. 2. Obiecte <strong>de</strong> lut ars. Categoriei tipologice a figurinelor îi asociem 12<br />
obiecte <strong>de</strong> lut ars <strong>de</strong> mici dimensiuni, care nu poartă însă semnele <strong>de</strong> mo<strong>de</strong><strong>la</strong>re ale unor<br />
<strong>de</strong>talii anatomice umane.<br />
Astfel, s-au distins cinci "suluri" cu secţiunea circu<strong>la</strong>ră, cu diametre între<br />
1,5 - 2,5 cm şi cu înălţimi între 3,5 - 5 cm, cu capetele uşor subţiate şi rotunjite. Unele<br />
piese (două exemp<strong>la</strong>re în L 10 şi altul în L 4) purtau vizibil urmele unor împunsături<br />
făcute în lutul nears, ca şi unele figurine găsite în diferite aşezări contemporane (pl. 7/9;<br />
14/8-9). Sunt şi două piese fără astfel <strong>de</strong> împunsături (L 4 şi S 15) - pl. 7/6.<br />
Tot acestei categorii îi aparţin şi patru sfere <strong>de</strong> lut ars. Una este mai mare, cu<br />
diametrul <strong>de</strong> 4,5 cm, cu ciupituri şi împunsături caracteristice (S 13) - pl. 18/6, o altă<br />
sferă (S 15) <strong>de</strong> dimensiuni mai mici, cu diametrul <strong>de</strong> numai 1,8 cm, nu prezintă însă<br />
astfel <strong>de</strong> semne (pl. 19/6). Menţionăm, apoi, alte două sfere cu diametrele între 1,8 şi<br />
4 cm, care prezintă o adâncitură evi<strong>de</strong>ntă pe suprafaţa lor (pl. 7/8; 16/15). În fine, mai<br />
adăugăm un disc, găsit în L 1, cu diametrul <strong>de</strong> 3,2 cm (pl. 5/2) şi o semisferă din L 4, cu<br />
o suprafaţă p<strong>la</strong>tă, cu o dimensiune <strong>de</strong> numai 1,5 cm (pl. 7/7).<br />
Piese asemănătoare au fost găsite în contextul unor <strong>de</strong>scoperiri caracterizate ca<br />
fiind <strong>de</strong> natură cultică. Este vorba <strong>de</strong> acele "truse" magice, cum ar fi cele <strong>de</strong> <strong>la</strong> Hansca -<br />
"Pidaşca" (A r n ă u t, 2003, fig. 77/13-18) sau cele <strong>de</strong> <strong>la</strong> Buneşti, Zimnicea, Kuţurub I<br />
(S î r b u, 1993, 68-69). Piese asemănătoare ne mai sunt cunoscute <strong>la</strong> Alcedar -<br />
"La Cordon" (K a š u ba, H a h e u, L e v i ţ k i, 2000, pl. XXXV/26-27) sau tot <strong>la</strong><br />
Hansca (N i c u l i ţ ă, 2004, 182-183, pl. 5/4 şi 6). O nouă cercetare dove<strong>de</strong>şte că<br />
<strong>de</strong>stinaţia obiectelor <strong>de</strong> mai sus este greu <strong>de</strong> precizat, ele neputând avea vreo utilizare<br />
practică şi analogiile citate mai sus ne în<strong>de</strong>amnă să le asociem mai curând pieselor <strong>de</strong><br />
natură cultică (B e l o t c a c i, 2004, 323-331).<br />
www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />
<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun