Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
Inventarul aşezării 47
sec. al IV-lea a. Chr., unica dovadă că la Cotu s-a importat şi ceramică de lux
(pl. 18/13). Din păcate, fragmentele sunt prea mici pentru a fi încadrate tipologic. Sunt
prezente, de asemenea, mai multe fragmente de vase care au fost caracterizate ca fiind
de import, fără a se putea face alte precizări 1 .
Fragmentarea excesivă a ceramicii de la Cotu a determinat să avem foarte
puţine forme sau profile întregibile, fapt ce a afectat şi materialul amforistic care a putut
fi determinat îndeosebi după pasta recipientelor, situaţie ce a lăsat loc şi unor aprecieri
aproximative. În ordinea frecvenţei, materialul amforistic de la Cotu provine din
următoarele centre: Thasos (25,6 %), Sinope (23 %), Chios (10,2 %), Mende (8,9 %),
Heracleea Pontică (7,6 %), Rhodos (3,8 %) şi Cnidos (1,2 %), restul procentelor fiind
reprezentat de fragmente nedeterminabile. Materialul amforistic se distribuie după cum
urmează: în L 3 - toartă Thasos, L 4 - toartă Sinope şi un fragment Chios sau Thasos;
L 5 - toartă Thasos şi două fragmente Chios, L 7 - buză Heracleea şi fragment Thasos,
L 8 - fragment Sinope, L 9 - buză şi toartă Thasos, picior Heracleea, picior Sinope, L 11
- fragment Thasos şi fragment Chios, L 15 - două fragmente Thasos. Desigur, de-a
lungul secţiunilor s-au găsit şi alte numeroase fragmente de amfore, între care apar şi
câteva provenite din alte centre cum ar fi Mende, Rhodos şi Cnidos, ce nu sunt atestate
în locuinţe.
Starea fragmentară a materialului, ca şi lipsa ştampilelor, nu permite însă
precizări cronologice. S-a observat, totuşi, asocierea în inventarul locuinţelor a
amforelor din centre diferite, după cum urmează: L 5 - Thasos + Chios; L 7 - Thasos +
Heracleea Pontică; L 9 - Thasos + Heracleea Pontică + Sinope; L 11 - Thasos + Chios.
Situaţia de mai sus ar sugera, eventual, unele elemente privind dinamica importurilor
greceşti pe etape cronologice. Dar asupra acestor aspecte ca şi a semnificaţiei acestor
importuri o să revenim în cele ce urmează (B a n a r u, 2004, 263-289).
Se distinge că la Cotu - Copălău o pondere importantă o au amforele provenite
din Thasos. Cercetări recente au demonstrat că nu există aşezare getică în care acestea
să lipsească. Cu toate acestea, remarcăm prezenţa activă şi a centrelor pontice (Sinope şi
Heracleea), care cumulează o treime din cantitatea fragmentelor de amfore. Predomină
totuşi cele provenite din centrele egeene, între care se individualizează micul centru
calcidian de la Mende, ca şi prezenţa unei torţi de amfore de Cnidos, centru foarte mai
rar atestat în Moldova, cum ar fi la Poiana (S î r b u, 1979, 126) sau Satu Nou (N i c u-
l i ţ ă, 2004, 242). Amforele erau preţuite nu numai ca ambalaj al conţinutului lor preţios
şi căutat (vin sau ulei de măsline), ci şi datorită calităţilor vaselor. Astfel, dintr-o toartă a
unei amfore de Cnidos, mai sus amintită, s-a realizat un calapod (lustruitor) sau dintr-un
fragment de amforă de Thasos s-a confecţionat o amuletă - pandantiv. Chiar dacă
aşezarea mai sus amintită se plasează în nordul spaţiului est-carpatic, relativ la o
distanţă apreciabilă de ţărmurile pontice, materialul ceramic comentat mai sus ilustrează
legături comerciale active ale geţilor cu lumea elenă. Faptul nu trebuie să ne surprindă,
ştiut fiind faptul că astfel de importuri sunt cunoscute încă din Hallstatt-ul final, în zone
1 Materialul ceramic de import provenit din săpăturile din anii 1985, 1988 şi 1990 a fost
determinat prin amabilitatea d-lor Al. Avram, M. Irimia şi A. Opaiţ, iar cel provenit din
săpăturile din 2003 şi 2004, mult mai consistent, de cercetătoarele Mihaela Mănucu-
Adameşteanu şi Vasilica Lungu. Tuturor le adresăm mulţumirile noastre. Comentariile ce
urmează se bazează pe efortul lor.
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun