Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
46
Aşezarea de la Cotu - Copălău
ele dispar în cursul sec. III, iar în sec. II a. Chr. nu mai sunt întâlnite (M o s c a l u,
1983, 74), ceea ce constituie un reper cronologic sigur pentru data de sfârşit a aşezării
de la Cotu.
Castroane. Câteva fragmente au un profil care imită ceramica grecească, ele
au o canelură circulară sub margine care este adusă spre interior, terminată printr-o buză
ascuţită (fig. 17/6). La origine, forma este grecească, dar a fost preluată de geţi care au
modelat, în sec. IV-III, astfel de vase lucrate cu roata, au fost găsite la Orbeasca de Sus
şi Albeşti. După sec. II a. Chr. ele nu mai apar (Ibidem, pl. LXXXI/9, 115). Exemplarele
de la Cotu credem că nu sunt imitaţii după originalele greceşti, ci tot după cele getice
lucrate cu roata, ca şi în cazul vaselor de tip lekáne.
IV. 1. 3. Ceramica lucrată cu roata. Descoperiri certe documentează prezenţa la
Cotu a ceramicii lucrate cu roata. Aproape ca pretutindeni ceramica lucrată cu roata şi la
Cotu este redusă cantitativ, întrunind aproximativ 0,86% din tot materialul ceramic. Este
prezentă însă în mai fiecare locuinţă. După ardere, ceramica cenuşie este cea mai
frecventă, dar sunt şi două fragmente cu suprafaţa de culoare neagră.
Din păcate, acest material este mărunţit excesiv, în majoritate nedefinit ca
formă şi intuirea tipurilor de vase din care fac parte aceste fragmente este dificilă.
Cu toate acestea s-au distins 11 fragmente de castroane (pl. 9/7; 15/9), din care patru
aveau marginile invazate (pl. 18/10). De asemenea, s-au găsit şi şapte fragmente de
căni, din care unele poartă urmele torţilor care probabil erau în bandă lată, după cum se
prezintă un fragment de mai mari dimensiuni. Unele vase au fundul plat (pl. 14/5, 10;
19/12), dar sunt şi vase lucrate cu roata cu fundul inelar (pl. 7/5), dar nu putem preciza
dacă unele sau celelalte sunt de atribuit castroanelor sau cănilor. Un fragment prezintă o
nervură, singurul care poartă un astfel de element ornamental, ca şi alt fragment ce are o
gaură pentru nit. Se desprinde că materialul ceramic lucrat cu roata este foarte sărac şi
inexpresiv, dar totuşi important în a aprecia nivelul de dezvoltare a societăţii getice.
Discuţiile în legătură cu această categorie ceramică (origine, datare şi
semnificaţii) au generat o bibliografie consistentă, în care nu lipsesc numeroase opinii
divergente (M o s c a l u, 1983, 209-215 - cu o bibliografie amplă). După 1983, trebuie
să menţionăm reluarea discuţiilor prin publicarea materialului de la Curteni (I c o n o-
m u, 1978-1979,). Cei mai mulţi cercetători consideră că această specie ceramică
aparţine, în bună parte, producţiei locale (A r n ă u t, 2003, 81-84). Opinia este acum
susţinută şi de descoperirile din grupul podolo-moldav (S m i r n o v a, 1998, 23-37),
unde ceramica lucrată cu roata este prezentă în zone mult mai depărtate de ţărmurile
pontice şi la nivele cronologice mult mai timpurii, decât cele din aşezările fortificate
getice.
Descoperiri mult mai concludente din alte aşezări fortificate sau deschise arată
că o astfel de ceramică s-a produs în diferite centre din spaţiul moldav (neidentificate
încă), dar după materialul nostru, în nici un caz, el nu poate fi plasat la Cotu.
IV. 1. 4. Ceramica de import. Ca în mai toate aşezările getice fortificate şi la
Cotu - Copălău s-a descoperit ceramică de import, din lumea elenă. Aceasta reprezentă
în jur de 0,85 % din totalul ceramicii găsite aici. Procentul este asemănător cu cel
constatat în alte aşezări, inferior însă altora, cum ar fi, de exemplu, cel de la Butuceni
(N i c u l i ţ ă, B a n a r u, 1997, 373). Ceramică de import s-a găsit în multe locuinţe ca
şi în stratul de cultură de-a lungul unor secţiuni. Totuşi, menţionăm că într-o treime
dintre locuinţe (L 6, 10, 12, 13, 14) nu s-a găsit un astfel de material.
În categoria ceramicii de import predomină net amforele, la care se adaugă
două fragmente mici dintr-un khantaros, cu firnis negru, care probabil ar putea aparţine
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun