04.06.2013 Views

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />

Inventarul aşezării 45<br />

lucrate cu roata, prezente în multe aşezări contemporane, situate mai ales <strong>la</strong> Dunărea <strong>de</strong><br />

Jos.<br />

Imitaţii după lekáne. Noi am putut individualiza acestă formă ceramică numai<br />

după fragmentele <strong>de</strong> margini care păstrau torţile lor orizontale sau urmele acestora.<br />

Fragmentele ce nu păstrau elementele menţionate nu au putut fi atribuite acestei forme<br />

ceramice, ele confundându-se cu profilele străchinilor sau castroanelor. Astfel, numărul<br />

pieselor nu este prea mare, în jur <strong>de</strong> 16. Menţionăm că în aşezarea noastră nu au apărut<br />

vase <strong>de</strong> acest gen lucrate cu roata sau <strong>de</strong> tipul celor cu mânere verticale.<br />

Fig. 17. <strong>Cotu</strong> - Copălău. Imitaţii după forme greceşti.<br />

Pasta tuturor imitaţiilor <strong>de</strong> lekáne este una <strong>de</strong> o calitate mai bună, <strong>de</strong>nsă, vasele<br />

având suprafeţele bine finisate. Culoarea predominantă este una închisă, cenuşiu-brună<br />

şi numai câteva prezintă nuanţe mai <strong>de</strong>schise, cărămizii.<br />

De obicei, marginile şi buzele acestor imitaţii sunt drepte (fig. 17/1-3), câteva<br />

exemp<strong>la</strong>re au totuşi o margine evazată, cu buza scoasă în afară (fig. 17/4). Torţile<br />

orizontale sau puţin înălţate peste buzele lor, elementele distinctive ale acestei forme<br />

ceramice, sunt, în majoritatea cazurilor, cu o secţiune rotundă, perforate vertical şi<br />

însoţite pe ambele părţi <strong>de</strong> butoni. Câteva exemp<strong>la</strong>re nu au totuşi toarta perforată<br />

vertical sau aceasta nu mai este f<strong>la</strong>ncată <strong>de</strong> butoni, ori nu este prinsă <strong>de</strong> marginile<br />

vaselor, ci mai jos, în<strong>de</strong>părtându-se prin aceste <strong>de</strong>talii <strong>de</strong> originalele greceşti. În acest<br />

sens, ilustrăm o toartă <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> cu o manieră <strong>de</strong> mo<strong>de</strong><strong>la</strong>re nemaiîntâlnită (fig. 17/4).<br />

Particu<strong>la</strong>rităţile mai sus menţionate nu sunt prezente numai <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, ci ele apar pe spaţii<br />

<strong>la</strong>rgi, <strong>la</strong> alte numeroase exemp<strong>la</strong>re lucrate cu mâna (M o s c a l u, 1983, 74,<br />

pl. XLIX/2,13,14) sau cu roata (Ibi<strong>de</strong>m, pl. LXXXIX/6; XC/8).<br />

S-a subliniat că această formă ceramică este specifică spaţiului extracarpatic,<br />

un<strong>de</strong> se găsesc exemp<strong>la</strong>re lucrate cu roata, evi<strong>de</strong>nt imitate după mo<strong>de</strong>le greceşti<br />

prezente în sec. VI-V a. Chr., în unele oraşe pontice, cum ar fi Histria (Ibi<strong>de</strong>m, 127-<br />

129). La rândul lor formele getice lucrate cu roata au fost reproduse şi prin tehnica<br />

mo<strong>de</strong>lării cu mâna, cum sunt cele <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, care au avut ca mo<strong>de</strong>le nu vasele greceşti<br />

originale, ci imitaţiile getice lucrate cu roata ale căror particu<strong>la</strong>rităţi le reproduc.<br />

Acestă formă ceramică este un produs tipic getic, ea lipsind în mediul scitic,<br />

caracteristică în<strong>de</strong>osebi spaţiului extracarpatic, dar nu numai a acestuia, fiind prezentă şi<br />

în Ucraina Transcarpatică, <strong>la</strong> Solotvino, un<strong>de</strong> se cre<strong>de</strong> chiar că ar fi un import <strong>de</strong> peste<br />

Carpaţi (R u s t o i u, 2002, 53). Datarea imitaţiilor <strong>de</strong> lekáne se încadrează în sec. V-III,<br />

www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />

<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!