Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />
Inventarul aşezării 45<br />
lucrate cu roata, prezente în multe aşezări contemporane, situate mai ales <strong>la</strong> Dunărea <strong>de</strong><br />
Jos.<br />
Imitaţii după lekáne. Noi am putut individualiza acestă formă ceramică numai<br />
după fragmentele <strong>de</strong> margini care păstrau torţile lor orizontale sau urmele acestora.<br />
Fragmentele ce nu păstrau elementele menţionate nu au putut fi atribuite acestei forme<br />
ceramice, ele confundându-se cu profilele străchinilor sau castroanelor. Astfel, numărul<br />
pieselor nu este prea mare, în jur <strong>de</strong> 16. Menţionăm că în aşezarea noastră nu au apărut<br />
vase <strong>de</strong> acest gen lucrate cu roata sau <strong>de</strong> tipul celor cu mânere verticale.<br />
Fig. 17. <strong>Cotu</strong> - Copălău. Imitaţii după forme greceşti.<br />
Pasta tuturor imitaţiilor <strong>de</strong> lekáne este una <strong>de</strong> o calitate mai bună, <strong>de</strong>nsă, vasele<br />
având suprafeţele bine finisate. Culoarea predominantă este una închisă, cenuşiu-brună<br />
şi numai câteva prezintă nuanţe mai <strong>de</strong>schise, cărămizii.<br />
De obicei, marginile şi buzele acestor imitaţii sunt drepte (fig. 17/1-3), câteva<br />
exemp<strong>la</strong>re au totuşi o margine evazată, cu buza scoasă în afară (fig. 17/4). Torţile<br />
orizontale sau puţin înălţate peste buzele lor, elementele distinctive ale acestei forme<br />
ceramice, sunt, în majoritatea cazurilor, cu o secţiune rotundă, perforate vertical şi<br />
însoţite pe ambele părţi <strong>de</strong> butoni. Câteva exemp<strong>la</strong>re nu au totuşi toarta perforată<br />
vertical sau aceasta nu mai este f<strong>la</strong>ncată <strong>de</strong> butoni, ori nu este prinsă <strong>de</strong> marginile<br />
vaselor, ci mai jos, în<strong>de</strong>părtându-se prin aceste <strong>de</strong>talii <strong>de</strong> originalele greceşti. În acest<br />
sens, ilustrăm o toartă <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> cu o manieră <strong>de</strong> mo<strong>de</strong><strong>la</strong>re nemaiîntâlnită (fig. 17/4).<br />
Particu<strong>la</strong>rităţile mai sus menţionate nu sunt prezente numai <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, ci ele apar pe spaţii<br />
<strong>la</strong>rgi, <strong>la</strong> alte numeroase exemp<strong>la</strong>re lucrate cu mâna (M o s c a l u, 1983, 74,<br />
pl. XLIX/2,13,14) sau cu roata (Ibi<strong>de</strong>m, pl. LXXXIX/6; XC/8).<br />
S-a subliniat că această formă ceramică este specifică spaţiului extracarpatic,<br />
un<strong>de</strong> se găsesc exemp<strong>la</strong>re lucrate cu roata, evi<strong>de</strong>nt imitate după mo<strong>de</strong>le greceşti<br />
prezente în sec. VI-V a. Chr., în unele oraşe pontice, cum ar fi Histria (Ibi<strong>de</strong>m, 127-<br />
129). La rândul lor formele getice lucrate cu roata au fost reproduse şi prin tehnica<br />
mo<strong>de</strong>lării cu mâna, cum sunt cele <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, care au avut ca mo<strong>de</strong>le nu vasele greceşti<br />
originale, ci imitaţiile getice lucrate cu roata ale căror particu<strong>la</strong>rităţi le reproduc.<br />
Acestă formă ceramică este un produs tipic getic, ea lipsind în mediul scitic,<br />
caracteristică în<strong>de</strong>osebi spaţiului extracarpatic, dar nu numai a acestuia, fiind prezentă şi<br />
în Ucraina Transcarpatică, <strong>la</strong> Solotvino, un<strong>de</strong> se cre<strong>de</strong> chiar că ar fi un import <strong>de</strong> peste<br />
Carpaţi (R u s t o i u, 2002, 53). Datarea imitaţiilor <strong>de</strong> lekáne se încadrează în sec. V-III,<br />
www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />
<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun