Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
44
Aşezarea de la Cotu - Copălău
fragmente nu putem intui forma vaselor, probabil că erau asemănătoare cu cele de la
Huşi-Corni (T e o d o r, 1981, 183).
Decorul. La Cotu - Copălău un număr de peste 1000 de fragmente ceramice
poartă un decor simplu sau în combinaţie cu altul, ceea ce reprezintă ceva peste 10,2 %
din ceramica lucrată cu mâna. Vasele pentru provizii, vasele în formă de clopot, vasele
borcan sunt cele mai ornamentate, străchinile, cănile şi celelalte forme ceramice fiind
practic lipsite de decor.
Decorul plastic sau în relief este cel majoritar, decorul adâncit este sporadic
constând din şiruri de alveole, foarte rar de canelură şi impresiuni oblice, incizia lipsind.
S-a observat că vasele din pastă cu nuanţe cărămizii sunt mai frecvent ornamentate
(80% din fragmentele cu decor), faţă de ceramica cu nuanţe închise, de cenuşiu spre
negru.
Cel mai des întâlnit este brâul alveolar (peste 40%), în fragmentele mai bine
păstrate acesta fiind însoţit de proeminenţe. Acest decor este plasat ca o ghirlandă
dreaptă sau puţin arcuită, sub marginea vaselor. Uneori din dreptul proeminenţelor
coboară drept sau oblic un alt brâu alveolar spre fundul vasului. Această modalitate de
ornamentare se întâlneşte cu predilecţie pe ceramica de culoare cărămizie.
Pe acelaşi tip de pastă cărămizie predomină şi brâul continuu, însoţit sau nu de
proeminenţe, dar, pe ansamblul descoperirilor, acest tip de decor este mai rar, abia 6%.
Tot pe ceramica de culoare cărămizie este mai fracvent (faţă de ceramica închisă la
culoare), şirul de alveole. Acesta este plasat tot ca şi brâiele alveolate, dar menţionăm că
s-a găsit un singur fragment dintr-un vas la baza căruia era un astfel de şir. În schimb,
pe ceramica neagră-cenuşie sunt mai mulţi butoni rotunzi şi mai multe brâie crestate,
decât pe cea cărămizie.
Foarte numeroase fragmente ceramice de la Cotu poartă proeminenţe, peste
41% din vasele ornamentate. În multe cazuri nu am putut discerne dacă acestea provin
din părţile superioare ale vaselor, unde au avut rol de ornament, sau din cele inferioare,
când proeminenţele sunt orientate în jos, având rolul de apucători. Meţionăm că unele
proeminenţe rotunjite sunt perforate, probabil cu scopul de a fi utilizate la atârnarea
vaselor respective. O formă inedită o reprezintă un fragment dintr-un vas negru, de mari
dimensiuni, care avea o proenimenţă-apucătoare apreciabilă ca mărime, rectangulară,
flancată pe o parte şi pe cealaltă de alte două proeminenţe conice, mai mici.
În fine, deşi nu excelează ca număr amintim că decorul plastic mai este
reprezentat de nervuri în formă de virgule sau în forma literei U întoarse (fig. 11/19) sau
de nervuri scurte oblice, dispuse sub buza străchinilor (fig. 15/9). Nu ştim în ce măsură
lobarea marginilor unor străchini sau plasarea unor proeminenţe pe buzele lor pot fi
socotite ornamente sau aparţin arhitecturii acestor forme ceramice pentru o mai bună
utilizare a lor.
În ceea ce priveşte decorul adâncit (exceptând şirul de alveole, care are ceva
peste 2% din total), piesele cu impresiuni făcute cu unghia sunt numai câteva (fig. 12/5),
iar canelura apare de regulă la torţile cănilor modelate în bandă lată.
Această trecere în revistă a tipurilor de decor relevă că la Cotu - Copălău nu
sunt particularităţi care să individualizeze această aşezare faţă de celelalte din spaţiul
carpato-nistrian.
IV. 1. 2. Imitaţii după forme greceşti. Ca în toate aşezările din Moldova şi la
Cotu s-au găsit imitaţii lucrate cu mâna după astfel de vase greceşti. Presupunem
existenţa a mai multor forme (lekáne, castroane sau tigăi cu trei picioruşe). Nu suntem
siguri totuşi dacă olarii de la Cotu au avut în faţă modelele greceşti sau imitaţile getice
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun