04.06.2013 Views

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />

42<br />

Aşezarea <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> - Copălău<br />

mijlocul sec. V a. Chr. În orice caz, astfel <strong>de</strong> străchini apar şi în perioa<strong>de</strong> mai noi, cum<br />

ar fi <strong>la</strong> Huşi-Corni (T e o d o r, 1981, fig. 28/5), aşezare contemporană cu cea <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

<strong>Cotu</strong>, a cărei datare mai timpurie nu poate fi susţinută numai pe baza acestui tip<br />

ceramic.<br />

Fig. 15. <strong>Cotu</strong> - Copălău. Tipuri <strong>de</strong> castroane/străchini.<br />

2. Străchinile şi castroanele cu marginea dreaptă sunt prezente <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> prin<br />

două variante, dar într-un număr restrâns <strong>de</strong> exemp<strong>la</strong>re, în majoritate <strong>de</strong> culoare<br />

cărămizie (fig. 15/4; 5).<br />

2 a - Castroanele tronconice, simple cu marginea şi buza tăiată oblic (fig. 15/7)<br />

sunt cu o <strong>la</strong>rgă răspândire în sec. VI-III, în unele zone extracarpatice ele continuând<br />

până în sec. II a. Chr. (M o s c a l u, 1983, 70-71).<br />

2 b - Castroane cu marginea verticală şi buza tăiată drept (fig. 15/4), cea <strong>de</strong> a<br />

doua variantă este o formă frecventă în sec. V-III, dar care continuuă, într-o mică<br />

măsură, şi în sec. III-II a. Chr.<br />

3. Străchinile şi castroanele evazate sunt reprezentate şi ele printr-un număr<br />

restrâns <strong>de</strong> piese cu profile variate, în funcţie <strong>de</strong> mo<strong>de</strong><strong>la</strong>rea marginilor, dar în<strong>de</strong>osebi a<br />

buzelor (îngroşate, lăţite sau rotujite etc.), fapt ce le dă o mare diversitate tipologică,<br />

întâlnită, <strong>de</strong> altfel, în toate <strong>de</strong>scoperirile contemporane (fig. 15/10; 12).<br />

Tigăi. Tigaia este o formă ceramică mai rară, caracterizată printr-un fund p<strong>la</strong>t,<br />

cu un diametru maxim <strong>de</strong> aproximativ 15 cm, şi o margine verticală, puţin înălţată, în<br />

jur <strong>de</strong> 2 cm. De obicei această margine este rotujită şi numai una dintre piese prezintă o<br />

buză dreaptă, scoasă în afară. După materialul găsit până în prezent <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong>, acestea sunt<br />

<strong>de</strong> două tipuri: tigăi simple, cinci piese şi tigăi cu trei picioruşe, două piese. Acestea au<br />

fost confecţionate dintr-o pastă compactă, cu nisip, dar şi cu cioburi pisate în<br />

compoziţie. Culoarea fragmentelor variază între negru, cenuşiu şi brun-cenuşiu drept<br />

consecinţă a ar<strong>de</strong>rilor repetate.<br />

www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />

<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!