Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
Inventarul aşezării 41
2. Căni şi ceşti cu marginea dreaptă, cu torţile orizontale sau puţin înălţate,
trase direct din buze. Acestea par a fi de mici dimensiuni şi cu siluete foarte diferite,
după dimensiuni ar fi mai curând de atribuit ceştilor (fig. 14/1;.8-9)
Menţionăm că toate cănile şi ceştile găsite la Cotu nu poartă elemente
ornamentale. Jumătatea inferioară a unui vas, care prezintă un fund profilat, după
dimensiuni, ar aparţine foarte probabil unei căni, ceea ce indică şi o altă modalitate de
modelare a acestor vase, adică unele aveau un fund profilat (fig. 14/10), spre deosebire
de majoritatea lor care prezintă un fund plat, cum indică cele patru căni întregibile.
Aceste forme îşi găsesc analogi în alte numeroase descoperiri din spaţiul
carpato-nistrian, cum ar fi cele din necropola de la Slobozia, unde ele se datează în sec.
V-IV a. Chr. (B u z d u g a n, 1968, 87, fig. 2/7) sau în sec. IV de la Hansca (N i c u l i -
ţ ă, 1996, 155, fig. 8/4), ca şi cele din regiunea Dunării de Jos, de la Agighiol şi
Zimnicea (M o s c a l u, 1983, 80-84). Descoperirile citate oferă limitele cronologice şi
pentru vasele de la Cotu.
Străchini / castroane. Întrucât dispunem numai de fragmente de margini şi nu
ne putem pronunţa ferm în ceea ce priveşte înălţimea vaselor, în multe cazuri nici chiar
asupra diametrului pe care îl au, deşi ele sunt reprezentate într-un procent apreciabil, în
ansamblul descoperirilor de la Cotu (de aproximativ 15%), suntem siliţi să tratăm aceste
două forme ceramice împreună. După profilul marginilor şi buzelor, singurul criteriu pe
care-l putem aplica în situaţia de faţă, străchinile şi castroanele pot fi grupate în trei
tipuri principale, după cum urmează: străchini sau castroane invazate, cu marginea
dreaptă şi, în fine cu marginea evazată. Desigur, fiecare dintre acestea au variante.
1. Străchinile şi castroanele invazate sunt cele mai numeroase (fig. 15/11;
13-16). Majoritatea acestor vase au fost modelate dintr-o pastă de o calitate mai bună,
cu degresanţi mărunţi, suprafeţele lor fiind bine finisate, unele prezintă chiar un luciu
metalic. Predomină numeric străchinile de culoare închisă, neagră sau brun-cenuşie; nu
lipsesc însă şi străchini de o culoare mai deschisă, spre cărămiziu. Acestui tip îi aparţin
mai multe variante.
1 a - Străchini / castroane cu marginea îndoită spre interior fie într-un unghi
ascuţit (fig. 15/14; 16), fie că formează un umăr uşor rotujit, buzele lor fiind ascuţite,
tăiate drept sau rotujite. Este o variantă simplă care continuuă profile similare din Ha D,
fiind întâlnită până în sec. II a.Chr. La Cotu această variantă predomină cantitativ,
având diverse dimensiuni.
1 b - Vase cu profile similare celor de mai sus, dar pe umărul cărora sunt
plasate proeminenţe conice, care uneori se înalţă chiar peste buză (fig. 15/1; 6; 15).
Varianta este bine reprezentată cantitativ. Forma cu proeminenţe pe umăr este
hallstattiană, iar proeminenţele exterioare dispuse, în cruce, pe margine sunt întâlnite
între descoperirile din sec. VI-III a. Chr. În câteva cazuri buzele unor astfel de străchni
din această variantă sunt lobate (fig. 15/8), o astfel de modelare fiind deseori întâlnită,
cum ar fi la Zvorâştea (I g n a t, 1983, pl. VI/6). Modelarea unor proeminenţe pe umărul
străchinilor, ca şi a buzelor lobate are o origine locală, fiind frecvent întâlnită între
descoperirile din sec. VI-III a. Chr., după acest interval ea dispărând (M o s c a l u,
1983, 76).
1 c - Pe câteva străchini, eventual castroane, s-au observat pe umărul lor
nervuri duble, scurte şi oblice (fig. 15/9). Un astfel de decor, după unii cercetători,
reprezintă un mod arhaic de ornamentare, cunoscut în Hallstatt-ul timpuriu şi mai apoi
în cultura Basarabi-Şoldăneşti. Piese similare s-au găsit la Hligeni ca şi la Alcedar - "La
Cordon" (K a š u b a, H a h e u, L e v i ţ k i, 2003, 27-28, 63-64, pl. VIII/7; XXXI/3,9),
ele documentând, după autorii citaţi, pe lângă alte materiale, un orizont culturalcronologic
mai vechi, datat încă din a doua jumătate a sec. VII până la începutul sau
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun