Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
arheologie www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro 2012<br />
Inventarul aşezării 39<br />
atestat pasager (fig. 12/5). Specificăm că s-au găsit şi vase cu proeminenţe mari, unele<br />
perforate atât orizontal cât şi vertical (fig. 12/7), care au avut menirea <strong>de</strong> a uşura<br />
manevrarea lor; peste 42% dintre fragmentele ceramice ornamentate au avut astfel <strong>de</strong><br />
accesorii.<br />
Citarea unor analogii este <strong>de</strong> prisos, vasele în formă <strong>de</strong> clopot <strong>de</strong> o mare<br />
varietate tipologică fiind răspândite în tot spaţiul carpato-dunărean. Încadrarea lor<br />
cronologică este p<strong>la</strong>sată pe parcusul a trei secole, în principal în sec. V-III, urmând ca<br />
în sec. II a. Chr., această formă practic să nu mai fie întâlnită (Ibi<strong>de</strong>m, 44-52). Este unul<br />
dintre vasele tipice ale ceramicii getice din această perioadă. Prezenţa din belşug a lor <strong>la</strong><br />
<strong>Cotu</strong> constituie o certitudine în datarea aşezării.<br />
Fig. 13. <strong>Cotu</strong> - Copălău. Tipuri şi variante <strong>de</strong> vase borcan.<br />
Vase borcan. Între numeroasele fragmente ceramice <strong>de</strong> <strong>la</strong> <strong>Cotu</strong> se <strong>de</strong>taşează<br />
cele care aparţin unor vase cu marginea dreaptă sau puţin înclinată în afară. Profilul<br />
aproximativ drept al pereţilor le individualizează ca formă aparte, formă ce a fost<br />
<strong>de</strong>numită diferit <strong>de</strong> cercetători. Noi utilizăm numele <strong>de</strong> vas borcan, <strong>de</strong>şi este un<br />
pleonasm, având în ve<strong>de</strong>re totuşi că această formă constituie prototipul unor astfel <strong>de</strong><br />
vase din epoca dacică c<strong>la</strong>sică şi chiar din primele trei secole p. Chr. (Ibi<strong>de</strong>m, 53-54),<br />
formă cunoscută în<strong>de</strong>obşte sub acest nume.<br />
Pasta, mo<strong>de</strong><strong>la</strong>rea şi ar<strong>de</strong>rea vaselor este asemănătoare cu a celor <strong>de</strong> tip clopot,<br />
dar ele sunt <strong>de</strong> dimensiuni mai reduse. La fel, vasele borcan în majoritate, au ornamente<br />
p<strong>la</strong>stice în relief, constând din brâie alveo<strong>la</strong>te sau continue, ca şi din proeminenţe conice<br />
sau rotun<strong>de</strong>, care sunt însă mai mici şi sunt dispuse numai în partea superioară a vaselor.<br />
Buzele acestora, în majoritatea cazurilor, sunt tăiate drept, uneori fiind profi<strong>la</strong>te şi<br />
scoase în afară, ceea ce este tipic pentru vasele borcan (fig. 13).<br />
Forme simi<strong>la</strong>re s-au găsit, <strong>de</strong> exemplu, în aşezarea <strong>de</strong> <strong>la</strong> Huşi-Corni, un<strong>de</strong> au<br />
fost datate în sec. IV a. Chr. (T e o d o r, 1981, 176, fig. 10/2-4; 14/2-3,7). Ele nu apar<br />
www.cetatea<strong>de</strong>scaun.ro<br />
<strong>Editura</strong> <strong>Cetatea</strong> <strong>de</strong> Scaun