Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

More documents

Recommendations

Info

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012 36 Aşezarea de la Cotu - Copălău Forme. Discutând formele ceramice prezente la Cotu - Copălău ar fi fost ideal să le ordonăm după funcţionalitatea lor şi anume: vase de provizii (chiupuri), vase de bucătărie (borcane, tigăi, tipsii), vase pentru consumarea hranei (castroane, străchini), în fine, vase pentru consumul lichidelor (căni). Departajarea de mai sus are, desigur, note de incertitudine, întrucât în viaţa cotidiană o formă ceramică putea să primească funcţii multiple. În acest caz, ne propunem să prezentăm formele ceramice după criteriile clasice, în ordinea mărimii lor. Frecvenţa formelor are importanţa ei, dar procentele pe care o să le atribuim acestora au, însă, un caracter orientativ. Stabilirea numărului de vase după marginile şi buzele lor este incertă, când se operează cu un material lucrat cu mâna şi fragmentat, cum este cel de faţă. Vasele de mari dimensiuni, cum este şi firesc, produc mai multe fragmente ca cele scunde, cu diametre mici. Astfel, se poate crea imaginea falsă că predomină net primele, cu un procent de aproximativ 42%, pe când străchinile şi castroanele au o prezenţă de 15%, iar cănile de numai 7,7%. Semnalând această inadvertenţă, în stadiul actual al cercetărilor noastre, menţionăm că nu avem încă posibilitatea să utilizăm o altă metodologie de prezentare a frecvenţei formelor ceramice de la Cotu. Clasificarea tipologică s-a bazat pe profilele marginilor şi buzelor, fundurile de vase nu au, în acest sens, nici o relevanţă, întrucât dispunem de foarte puţine vase întregibile şi nu am putut stabili o relaţie între formele vaselor şi fundurile lor, întrucât marea majoritate a vaselor au un fund plat din care se desprind lin, într-un unghi larg, pereţii lor. Sunt numai câteva vase care au un fund profilat. În privinţa aprecierii numărului de vase incertitudinile noastre sunt justificate. De exemplu, inventarul L 3 dispunea de 671 de fragmente, din care, după margini, s-au individualizat 43 de vase, dar aici s-au găsit fragmentele a numai 36 de funduri. La fel, de-a lungul S 6 - 22 s-au găsit 3180 de fragmente, între care s-au detaşat, după margini, 205 vase, dar sunt numai 136 de funduri. În această situaţie raportul numeric dintre funduri şi margini ne pune într-o dilemă a cărei soluţie nu o întrezărim şi acest raport nu-l putem considera concludent. Fig. 11. Cotu - Copălău. Margini reprezentative din vase pentru provizii. www.cetateadescaun.ro Editura Cetatea de Scaun
arheologie www.cetateadescaun.ro 2012 Inventarul aşezării 37 Vase pentru provizii. Această formă ceramică este reprezentată numai de fragmente care nu ne îngăduie conturarea precisă a profilului lor (v. fig. 11). Sunt vase de mari dimensiuni, având în vedere grosimea pereţilor între 1 şi 4 cm şi cu diametrele gurii sau ale fundului de peste 25 cm. Pasta vaselor este poroasă, dar suprafeţele, mai ales cele exterioare, sunt netezite, arderea lor păstrând deseori o tehnică mai veche, hallstattiană, cu exteriorul de culoare neagră şi interiorul cenuşiu spre cărămiziu. Astfel de vase sunt prezente în mai toate locuinţele. Fragmentele reprezentative indică o margine arcuită spre exterior sau o buză dreaptă răsfrântă în afară (fig. 11/1-2; 7; 9). Elementele arhitectural-decorative ale acestor vase constau îndeosebi din proeminenţe/apucători, rar din butoni rotunzi şi rar de tot din brâie alveolate sau crestate (fig. 11/4; 9). Proeminenţele sunt de mari dimensiuni ca grosime şi anvergură, fiind conice, dar adesea şi rectangulare (fig. 11/5- 6). Ele nu au numai un rol decorativ, ci unul practic, în manevrarea acestor vase greoaie, de mari dimensiuni. Un decor aparte îl prezintă un fragment de chiup, cu exteriorul de culoare neagră, găsit în L 10, cu brâu alveolar din care se desprinde o nervură în forma literei U întoarsă, care încadrează un buton rotund (fig. 11/10). Cu un rost practic - cel de apucătoare - un alt fragment (L 11) încadrat acestei forme prezintă o proeminenţă rectangulară de mari dimensiuni (16 x 7 cm), care la ambele capete este însoţită de alte două proeminenţe conice, mai mici (fig. 11/5). Merită să menţionăm, între altele, şi un fund masiv de chiup, mult scos în afară şi rotujit, cu scopul de a mări stabilitatea vasului care avea mari dimensiuni. Acest fund de chiup găsit în L 13, este o formă încă neîntâlnită, care aminteşte fundurile inelare din zonele pontice care probabil l-au inspirat. Desigur, sunt prezente şi alte numeroase fragmente din corpul vaselor de dimensiuni mari pe care le putem atribui acestei forme ceramice, dar acestea sunt atipice. Dimensiunile vaselor indică utilizarea lor ca recipiente pentru păstrarea proviziilor. Lipsa unor profile concludente nu ne îngăduie să le conturăm cu precizie forma, fragmentele de care dispunem au însă analogii certe, între descoperiri similare întâlnite în numeroase aşezări, ceea ce ne îngăduie să le încadrăm în sec. V-III a. Chr. Vase în formă de clopot. După numărul fragmentelor este forma cea mai frecventă, nelipsind din inventarele fiecărei locuinţe; aproximativ 17,8% dintre fragmentele determinabile, aparţinându-i. Aceste vase se caracterizează, după cum se ştie, prin arcuirea evidentă a corpului, cu marginile aduse spre interior şi cu buzele modelate în diverse chipuri: rotunjite, tăiate drept şi rar de tot profilate sau scoase puţin în afară. Dimensiunile vaselor găsite la Cotu sunt variabile, predomină cele medii, dar nu lipsesc nici vase de peste 30 cm înălţime sau cele scunde, cu mult sub 20 cm. Individualizarea unor tipuri în cadrul acestei forme, după materialul de care dispunem, este relativă. Încercăm totuşi să departajăm mai multe variante caracteristice acestei forme, aşa cum au fost precizate în studiile dedicate ceramicii getice (C r i ş a n, 1969, 70-77; M o s c a l u, 1983, 44-52). S-au distins câteva fragmente din vase de mari dimensiuni, cu un corp puternic arcuit şi cu proeminenţe-apucători ascuţite, dispuse în cruce, sub diametrul maxim. Un astfel de vas avea probabil la partea superioră şi patru butoni rotunzi (fig. 12/13). Deşi unii cercetători au grupat astfel de vase într-o formă aparte (Ibidem, 57-69), noi considerăm că profilul lor indică numai un tip distinct aparţinând vaselor-clopot. Majoritatea vaselor în formă de clopot au fost ornamentate. Numai puţine vase aparţinând acestei forme sunt lipsite de ornamente. Decorul predominant îl constituie cel în relief, plasat pe umărul vaselor. Tipic este brâul alveolar întrerupt de patru proeminenţe dispuse în cruce, care este cel mai frecvent (fig. 12/4). Uneori, din dreptul www.cetateadescaun.ro Editura Cetatea de Scaun
Page 1 and 2: arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 35: arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 87 and 88:
arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113:
show all

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?