Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

More documents

Recommendations

Info

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012 34 Aşezarea de la Cotu - Copălău exclude şi o altă interpretare a situaţiei stratigrafice de aici. În acest caz, se poate presupune că o anumită parte din lutul rezultat din săparea şanţului să fi fost folosită pentru consolidarea şi înălţarea terenului din spatele şantului, restul fiind azvârlit pe pantele extrem de abrupte din zonă şi în loc de val să se fi edificat o poartă de intrare şi în partea nordică, unde coama de acces are numai o lăţime de 3-4 metri. Ipoteza este cu atât mai veridică, cu cât, aşa cum am amintit, această culme constituie singura cale pe care se poate circula şi astăzi, în linie dreaptă, între satele din valea Miletinului şi grupul izolat de case din "Poiana Jorovlea" şi chiar mult mai departe. În fine, S 41 (18,50 x 1,50 m) a urmărit dacă sunt urme de fortificare a platoului pe latura de vest, unde se deschide o pantă foarte abruptă. Eventualitatea existenţei aici a unei palisade nu este exclusă, dar urmele ei nu au fost surprinse în această secţiune. Nu este exclus ca alunecările de teren să fi distrus cu totul astfel de urme de fortificare. www.cetateadescaun.ro Editura Cetatea de Scaun
arheologie www.cetateadescaun.ro 2012 IV. INVENTARUL AŞEZĂRII Aşezarea fortificată de la Cotu - Copălău se caracterizează printr-un inventar variat, din nefericire însă, cu excepţia ceramicii, celelalte categorii tipologice sunt reprezentate printr-un număr restrâns de piese. Cu toate acestea inventarul arheologic este în măsură să ne dea coordonatele încadrării cultural-cronologice ale sitului studiat. IV. 1. Ceramica Abundenţa ceramicii în monumentelor de genul celor de la Cotu este binecunoscută. Numai prin săpăturile din 2003 - 2004, aici s-au găsit 9756 de fragmente. Aspectul cantitativ este impresionant, dar studierea ceramicii prezintă dificultăţi serioase întrucât fragmentarea ei, uneori excesivă prin lucrările agricole, a determinat să avem numai câteva forme întregi sau întregibile şi să fim de multe ori în situaţii de incertitudine în a stabili raporturi precise între pasta vaselor şi formele lor, între acestea şi decor. Ca în toate aşezările epocii şi la Cotu s-a descoperit ceramică getică lucrată cu mâna (preponderentă cantitativ) şi cu roata. Nu lipseşte ceramica de import, din lumea elenă. Studierea acestor categorii tipologice credem că va contribui la înţelegerea unor aspecte ale culturii ce caracterizează aşezarea cercetată de noi. IV. 1. 1. Ceramica lucrată cu mâna. Această specie ceramică este la Cotu net majoritară, în jur de 98%, şi acest fapt nu reprezintă o excepţie, situaţia fiind identică în mai toate aşezările, unde, pe lângă forme de origine autohtonă sunt şi vase realizate în aceeaşi tehnică, imitate după forme greceşti. Ne propunem, în cele ce urmează, să prezentăm pasta, formele şi decorul specific ce caracterizează această ceramică. Pasta. Se distinge o mare varietate a compoziţiei pastei, în funcţie de utilizarea degresanţilor (cioburi pisate, pietricele, nisip), varietate accentuată şi de procedeele de ardere a vaselor. Ceramica poroasă cu cioburi pisate în compoziţie şi cu o ardere inegală este bine reprezentată. De la această categorie inferioară se înşiruie apoi, vase cu o pastă mai fină, până la cele de o calitate superioară, cu o ardere omogenă şi cu suprafeţele, îndeosebi cele exterioare, acoperite cu agobă, uneori lustruită. Culorile vaselor variază şi ele de la negru-închis pe ambele feţe (mai rar) sau numai pe una, spre negru-cenuşiu, gălbui-cărămiziu şi cărămiziu-deschis. Această mare varietate a modului de preparare a pastei, de ardere ca şi starea fragmentară a ceramicii ne-a împiedicat să stabilim numeric relaţii dintre pastă şi forma vaselor. În general, s-a observat că nu există o categorie de pastă care să fie întâlnită numai la o anumită formă, vasele fiind realizate în tehnici variate în ceea ce priveşte compoziţia, finisarea şi arderea lor. Se poate aprecia, fapt general observat, că o pastă şi o ardere mai omogenă o prezintă unele căni, străchini şi castroane. În orice caz, ceramica neagră sau neagră-cenuşie este prezentă în ansamblul descoperirilor de la Cotu într-un procent de aproximativ 29%, pe când cea cărămizie, cu diverse nuanţe care i se asociază, constituie peste 70% din ceramica lucrată cu mâna, procentele acestor categorii ceramice variază în inventarele locuinţelor, fenomen pe care acum nu-l putem interpreta. www.cetateadescaun.ro Editura Cetatea de Scaun
Page 1 and 2: arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 33: arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 85 and 86:
arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113:
show all

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?