Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
32
Aşezarea de la Cotu - Copălău
latura sudică, mai cu seamă a şanţului, generează o serie de întrebări la care, cercetările
actuale nu ne îngăduie încă nici un fel de supoziţii.
Palisada edificată pe creasta valului, avea probabil aceleaşi caracteristici
constructive ca şi cele din prima fază. Lipsa în cele două secţiuni a urmelor de gropi de
pari care ar fi trebuit să apară pe culmea valului sau în nucleul acestuia, ca şi a urmelor
de incendiere - cărbune, lipitură arsă -, poate fi accidentală, având în vedere proporţiile
săpăturilor, dar nu pot fi excluse şi alte interpretări (cum ar fi, de exemplu, arăturile
repetate care le-au îndepărtat), asupra cărora nu mai stăruim în acest cadru. Situaţia de
la Cotu nu este singulară, nici la Stolniceni, de exemplu, nu s-au observat urmele
palisadei (S î r b u, A r n ă u t, 1995, 383).
Fig. 9. Cotu - Copălău. Secţiune prin valul de pe latura de sud a fortificaţiei.
Lămuriri suplimentare a adus S 45 (4,50 x 2,50 m) trasată longitudinal pe val,
lângă S 5. S-a identificat un strat de pământ cu cenuşă, gros de 30-40 cm, corespunzător
stratului surprins în profilul S 5, rezultat din demolarea palisadei din faza I, în urma
unui incendiu din acest sector al fortificaţiei. În acest strat au putut fi observate două şi
apoi, la baza lui, încă două urme de gropi de bârne, cu diametrele de circa 15-20 cm,
dispuse în linie dreaptă, la distanţe de circa 1 m una de cealaltă, constituind cu
certitudine restul şirului de pari ai palisadei din acest sector.
Comparativ cu dimensiunile componentelor similare de apărare din alte
fortificaţii, cele de la Cotu - Copălău sunt mai puţin impresionante, dar obişnuite la cele
mai multe monumente de acest gen. Eficacitatea fortificaţiei o putem intui după
diferenţa de nivel dintre fundul şanţului şi creasta valului, care acum este de
aproximativ 5 m, dar trebuie să ţinem cont de structura valului, ce a favorizat aplatizarea
lui. La această diferenţă, pe care noi o credem a fi mai mare, s-ar adăuga palisada, deci
fortificaţia de la Cotu este una normală, greu de cucerit pentru posibilităţile ofensive ale
vremii.
S-a remarcat, de asemenea, în profilul S 2, spre deosebire de S 5, că în spatele
valului a apărut un strat de cultură superficial, în care s-au descoperit materiale
ceramice, arsură şi câteva pietre, marcând un nivel de locuire ce aparţine fazei a doua
din existenţa aşezării. Ar fi fost foarte posibil ca în acest sector să existe diverse
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun