Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

More documents

Recommendations

Info

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012 28 Aşezarea de la Cotu - Copălău "Poiana Costăchel", cât şi densitatea descoperirilor de acest gen din zonă, între care amintim o aşezare chiar din apropiere, din nord-vestul satului Copălău, cercetată relativ recent (D i a c o n e s c u, 1994, 125). Izolat, fără nici o conexiune cu alte materiale, a fost găsită o cană întregibilă, din pastă cenuşie, cu corpul bitronconic rotunjit şi gât cilindric, scurt. Pasta, profilul şi fundul inelar ne determină să atribuim acest vas, cu probabilitate, începutului sec. al IV-lea p. Chr., întrucât materiale aproximativ contemporane au fost semnalate în vecinătatea sudică a fortificaţiei, la numai 0,5 km (RAJB, I, 71-73), dar semnificaţia acestei apariţii izolate ne scapă. Numeroase sunt şi fragmentele ceramice din secolele XVIII-XIX, găsite în diverse puncte ale aşezării, situaţie explicabilă prin prezenţa urmelor de locuire a satului dispărut Jorovlea, aflate la sud de fortificaţie (Ibidem, I, 72 şi II, 340), ca şi cele ale conacului ce a funcţionat în acea perioadă şi care fusese plasat aproximativ în centrul fortificaţiei, conac care a dat şi toponimul "Poiana Costăchel", sub care este cunoscută înălţimea pe care se află aşezarea getică, după cum s-a specificat mai sus. Ceramica care aparţine epocii moderne este una de factură comună, fără note deosebite, între care se distinge căuşul unei pipe, mai bine conservat (fig. 6/5), piesă frecventă, care caracterizează urmele de locuire din această epocă. În directă conexiune cu aceste urme de vieţuire târzii, mai sus semnalate, menţionăm descoperirea, chiar la intrarea în fortificaţie, la numai - 0,20 m, a unui mic depozit monetar format din cinci monede (trei de argint şi două de bronz) emise de Imperiul habsburgic la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea. www.cetateadescaun.ro Editura Cetatea de Scaun
arheologie www.cetateadescaun.ro 2012 III. SISTEMUL DEFENSIV AL FORTIFICAŢIEI GETICE Constructorii aşezării întărite de la Cotu - Copălău au avut posibilitatea să aleagă un teren propice, cu două pante naturale extrem de abrupte, fapt care a favorizat opera de edificare a fortificaţiilor, uşurând considerabil efortul colectiv necesar în privinţa concentrării forţei de muncă, a timpului şi execuţiei propriu-zise: săparea şanţurilor şi manipularea pământului la alcătuirea valurilor, înălţarea palisadelor, escarparea pantelor şi eliberarea câmpului de observaţie imediată de materialul vegetal etc. Diferenţa de nivel de peste 130 m dintre lunca Miletinului şi promontoriul pe care se află aşezarea îi conferă acesteia, totodată, o poziţie dominantă asupra Câmpiei Moldovei şi o largă vizibilitate spre întinderea ei, deci o poziţie strategică excelentă. Alegerea locului a mai fost favorizată, aşa cum am mai subliniat, de forma triunghiulară a platoului, mărginit în dreapta şi în stânga de pante abrupte cu diferenţe de nivel foarte mari, de 20-30 m faţă de marginea terasei, la o distanţă pe orizontală de 100-150 m (la ora actuală, căci la vremea respectivă diferenţele erau cu siguranţă mult mai mari). Având latura de est de 400 m, iar cea de vest de 350 m şi baza de 450 m pe coardă, suprafaţa actuală a fortificaţiei cuprinde circa 7 ha. Menţionăm că pe latura de sud, şanţul şi valul are un traseu rotujit, ca la majoritatea fortificaţiilor din această epocă (K a š u b a, H a h e u, L e v i ţ k i, 2000, 91), rotunjire care dădea apărătorilor un unghi vizual şi de acţiune mult mai mare. Din cele de mai sus se desprinde că această fortificaţie se încadrează în seria celor de tip "pinten barat" sau "promontoriu barat" (Z a n o c i, 1998, 33-34), cu o formă triunghiular alungită (pl. 27). Pantele laterale de est şi de vest, foarte abrupte presupun fortificarea lor numai printr-o simplă palisadă de lemn, ale cărei resturi arse sau nearse nu au mai putut fi găsite ca urmare a alunecărilor masive de teren, vizibile şi astăzi. Se poate bănui totuşi că, pe lângă curăţirea pantelor de vegetaţia arboricolă, să fi fost întreprinse şi lucrări de escarpare sau de amenajare a unor obstacole în calea asediatorilor. Nu poate fi exclusă nici eventualitatea fortificării acestor margini abrupte ale aşezării cu un val, precum este cel identificat la Cotnari prin interpretarea fotogramelor (A r n ă u t, 2003, 28). Existau două căi de acces mai lesnicioase spre platoul numit "Poiana Costăchel", pe care se află aşezarea fortificată de la Cotu (fig. 1). Prima era în nord, prin acel vârf triungiular la care se ajungea pe coama îngustă, de numai 3 - 4 m, numită "Creasta Cocoşului" sau "Piciorul Cocoşului". Cea de a doua, în sud, unde platoul se continuă lin spre suprafaţa înălţimii numită "Dealul Jorovlea". Ambele căi au fost barate prin fortificaţii, prima pe o distanţă redusă, cea de a doua cu un val şi şanţ adiacent, lung de 450 m. Trebuie să reamintim faptul că, cel puţin în ultimele două secole, suprafaţa pe care se află aşezarea a fost folosită ca teren arabil, dar şi ca spaţiu gospodăresc, ca loc de amplasare a conacului mai sus amintit. Această suprafaţă a fost aproape total împădurită după anul 1960, ca urmare unele segmente ale şanţului de apărare au fost colmatate, iar valul s-a aplatizat. Porţiunea cea mai bine păstrată este cea care porneşte din colţul drept, cel de est al fortificaţiei, unde, pe o distanţă de 100 de m, valul şi şanţul s-au conservat aproape în întregime, unde a fost plasată în vechime şi poarta de intrare (pl. 23/2). Linia fortificaţiilor face apoi un uşor unghi şi se opreşte pe marginea terasei din partea opusă, locul cel mai abrupt de pe întreaga latură de vest (pl. 25/2). www.cetateadescaun.ro Editura Cetatea de Scaun
Page 1 and 2: arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 27: arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 79 and 80:
arheologie www.cetateadescaun.ro 20
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113:
show all

Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?