Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
24
Aşezarea de la Cotu - Copălău
cu pereţii verticali, săpaţi în pământ. Ambele locuinţe au fost distruse printr-un puternic
incendiu, dar ca şi la cele de suprafaţă nu s-au surprins gropi de pari sau bârne care să
susţină structura lor.
Dacă pentru L 15 se poate presupune existenţa unor tălpi de lemn, care, ca şi la
cele de suprafaţă, îi susţineau structura, mai dificilă este desluşirea sistemului
constructiv la L 9, de formă rotundă, fără urme de pari. Putem bănui că pereţii rotunzi
erau alcătuiţi din împletituri orizontale de nuiele groase, iar în ceea ce priveşte
acoperişul conic soluţia poate fi dată de unele construcţii ţărăneşti din zilele noastre.
Analogii etnografice din zona Hunedoarei ne relevă amenajări rotunde cu acoperiş
conic, susţinut de căpriori care se întâlnesc în vârful lor, astfel de construcţii oferind o
rezistenţă în faţa vânturilor şi zăpezilor, care folosesc bârne scurte, de cca. 2,5 m, uşor
de procurat şi dau o suprafaţă mai mare faţă de construcţiile rectangulare (A p o l z a n,
1981, 453-457). Sistemul este întâlnit şi la locuinţele rotunde dacice din Munţii Orăştiei.
Căpriorii prevăzuţi cu contravânturi, sprijiniţi pe pereţi, se întâlnesc în vârf pe o piesă
tot din lemn, faţetată şi cu capul conic, piesă cu rolul unei "chei de boltă", care susţine
întreaga greutate a acoperişului (G l o d a r i u, 1983, 22).
Mai rară este forma rotundă a locuinţei, formă atestată recent prin săpăturile de
la Orlovka - Cartal, datată în sec. IV - III a. Chr. (A r n ă u t, 2003, 39), dar care va
deveni mult uzitată mai târziu, în epoca clasică dacică, sec. I a. - I p. Chr. (G l o d a r i u,
1983, 20-23).
În numai şapte locuinţe s-au găsit vetre sau urme ale lor. Lipsa vetrelor în
celelalte locuinţe nu este exclus să se datoreze faptului că acestea nu au fost dezvelite
integral sau să o punem pe seama deranjamentelor provocate de arături, dar nu este
exclus ca o serie de locuinţe să nu fi avut astfel de instalaţii de încălzit şi de preparat
hrana. Lipsa instalaţiilor de încălzit nu trebuie să ne mire, o astfel de situaţie fiind
întâlnită, de exemplu, la Alcedar - "La Cordon" (H a h e u, 1998, 112).
În cele mai numeroase cazuri vetrele erau plasate în nordul, nord-estul sau
nord-vestul locuinţelor. Pe baza acestei plasări a vetrelor am putea deduce că intrările în
locuinţe se aflau pe partea opusă. Sunt două tipuri de vetre: unele constând dintr-o
lipitură simplă de lut şi altele la care s-au utilizat pietre ce le delimitau conturul (L 6,
L 9 şi L 15). Când s-a putut observa forma lor, aceasta era ovală, cu diametrul mare de
0,60 m (L 13, L 14 şi L 15).
II. 4. Gropi
În suprafaţa săpată nu au fost observate amenajări exterioare locuinţelor, cum
ar fi vetrele în aer liber. Dacă această situaţie o putem pune pe seama arăturilor repetate
sau a altor deranjamente, nu ne putem explica, în schimb, numărul nesemnificativ al
gropilor (s-au depistat numai trei). Se pare că lipsa gropilor nu este un caz izolat la
Cotu, întrucât în aşezarea deschisă de la Huşi-Corni s-a constatat acelaşi fapt (T e o d o r
1981, 188).
Gr. 1/S 1 - 1985
Ca inventar în groapă s-a găsit un otic din fier, asociat cu două figurine
antropomorfe (din care una fragmentară), modelate sumar. Acest inventar a fost atribuit
unor practici magico-religioase (Ş a d u r s c h i, B ă l t u ţ ă, 1988, 180). Pe lângă cele
menţionate, în groapă s-au găsit şi numeroase fragmente ceramice.
Gr. 2/S 16 - 2003
Groapa a fost surprinsă în colţul exterior, de nord-vest, a L 10 şi avea, în plan o
formă aproximativ triunghiulară, cu colţurile mult rotujite, latura maximă a ei fiind de
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun