Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
Descrierea săpăturilor 23
(pl. 16/4,6) şi un cuţit de fier (pl. 16/5), chirpic şi oase de animale răspândite neuniform.
S-au remarcat şi două pietre de gresie silicoasă şi câteva fragmente de cărbune.
L 14/S 35 - 2004
Locuinţă rectangulară ale cărei dimensiuni nu au putut fi stabilite. Ca şi în
cazul locuinţei precedente, o suprafaţă de arsură de aceleaşi dimensiuni şi formă a putut
fi depistată pe podina locuinţei, probabil aparţinând unei vetre. Ceramica (numai 14
fragmente ! pl. 16/7-8) şi chirpicul în cantitate modestă, o piatră de mari dimensiuni şi
un segment de cărbune (provenit probabil din structura de lemn a locuinţei) completează
inventarul acesteia.
L 15/S 42 - 2004
Locuinţă adâncită, rectangulară, cu dimensiunile de 2,60 x 3,20 m, aflată la
-0,70 m faţă de nivelul vechi de călcare şi care nu a putut fi săpată în întregime. În
perimetrul care a putut fi dezvelit, în colţul de nord-est, s-a descoperit o vatră din care
s-au păstrat şase pietre aşezate în formă ovală, cu urme de arsură şi câteva oase. Podina
era orizontală, rotujită la îmbinarea cu pereţii locuinţei. Nu s-au constat urme de pari.
Această locuinţă a intersectat L 19, cucuteniană, fragmente de chirpic de la aceasta
găsindu-se în umplutura ei. În acestă locuinţă s-a găsit o cantitate apreciabilă de
ceramică, 382 de fragmente, fusaiole (pl. 16/11-14) şi două figurine antropomorfe
(pl. 16/9-10).
II. 3. 2. Consideraţii generale asupra locuinţelor. În situaţia de la Cotu, când o
serie de locuinţe nu au putut fi dezvelite în întregime, iar altele au fost evident deranjate
de lucrările agricole, o caracterizare generală a formelor, a dimensiunilor ca şi a
soluţiilor constructive ale lor are gradul ei de aproximaţie.
Din cele de mai sus se distinge că cele mai numeroase locuinţe sunt de
suprafaţă, având totuşi podeaua puţin adâncită faţă de vechiul nivel de călcare. Numai
două locuinţe (L 9, L 15) sunt semiîngropate, celelalte fiind de suprafaţă, de formă
rectangulară. În ceea ce priveşte ultimele, în foarte puţine cazuri chirpicul provenit din
pereţi a fost găsit in situ, arăturile repetate l-au fărâmiţat şi împrăştiat, încât conturul şi
dimensiunile locuinţelor de suprafaţă au fost presupuse, desigur cu aproximaţie, după
împrăştierea chirpicului şi a altor categorii de inventar. În cele mai multe situaţii
conturul acestora pare să fi fost rectangular. S-a desprins, de asemenea, că podeaua
locuinţelor nu a fost amenajată în mod special, constând doar din pământul bătătorit. Nu
avem nici un fel de detalii privind dispunerea şi felul intrărilor în locuinţe.
La nici o locuinţă de la Cotu - Copălău nu s-au surprins gropi de pari sau de
bârne dispuse vertical, care să susţină structura şi acoperişurile lor. Lemnul ilustrat prin
urme masive de cărbune, surprins numai la unele locuinţe, nuielele şi lutul au constituit
materialele de construcţie ale locuinţelor. Întrucât lipsesc gropi pentru stâlpi,
presupunem că structura acestora s-a bazat pe bârne de lemn dispuse orizontal, direct pe
vechiul nivel de călcare. Aceste bârne, care formau tălpile de lemn ale locuinţelor,
susţineau parii şi nuielele care alcătuiau structura pereţilor pe care se sprijineau şi
acoperişurile realizate din materiale uşoare. Lipsa gropilor de pari sau bârne nu este
singulară la Cotu. La cele trei locuinţe de la Huşi-Corni, de asemenea, nu s-au surprins
astfel de gropi (T e o d o r, 1981,171-174), unde foarte probabil s-a utilizat modalităţi
asemănătoare de construcţie. Putem presupune că aceste tălpi au suferit un proces lent
de degradare fără să lase urme vizibile, fiind aşezate direct pe vechiul nivel de călcare,
fără să se folosească piatra, care lipseşte în zonă.
Sunt două locuinţe semiadâncite, una de formă rotundă (L 9) şi cealaltă
rectangulară (L 15), ultima având podeaua la - 0,70 m faţă de vechiul nivel de călcare.
Podeaua lor este orizontală, la L 15 observându-se că aceasta se rotunjea la îmbinarea
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun