Asezarea getica fortificata de la Cotu Copalau - Editura Cetatea de ...

arheologie www.cetateadescaun.ro 2012
II. DESCRIEREA SĂPĂTURILOR
II. 1. Metoda de cercetare
Cercetarea aşezării getice fortificate de la Cotu ne-a pus în dilema de a alege
între neefectuarea săpăturilor arheologice şi practicarea unor investigaţii limitate, uneori
chiar cu un aspect dezordonat în plasarea secţiunilor (pl. 27). Terenul fiind acoperit de o
pădure deasă, tânără (de numai 40 de ani) a determinat ca un plan sistematic, conceput
cu axe magistrale şi cu suprafeţe adiacente corespunzătoare, să nu poată fi nici măcar
închipuit. Astfel, am adoptat metoda săpării unor secţiuni cu dimensiuni variabile,
plasate în funcţie de posibilităţile din teren şi când a fost cazul, prin deschiderea unor
casete adiacente.
O investigare mai sistematică s-a putut efectua numai în sud-vestul aşezării,
unde acum este o poiană, cu puţini arbori risipiţi. Aici, de fapt, s-au găsit cele mai multe
complexe arheologice (14 locuinţe şi două gropi). În restul aşezării secţiunile noastre sau
strecurat în spaţii cât de cât libere, căutând să acopere, în limita posibilului, mai
fiecare zonă a aşezării.
Plasarea secţiunilor în spaţiul neacoperit de pădure a urmărit găsirea a cât mai
multor complexe arheologice şi surprinderea eventualelor concentrări sau suprapuneri
ale lor. Astfel, unele secţiuni au fost săpate în spaţii diferite neacoperite de vegetaţie
arboricolă, uneori revenindu-se dintr-un loc în altul. Am respectat însă în prezentarea
săpăturilor notarea iniţială pentru a nu crea confuzii şi pentru a respecta marcarea
materialului arheologic care s-a realizat în ordinea săpării secţiunilor. Menţionăm, de
asemenea, că trasarea secţiunilor şi mai ales deschiderea casetelor a fost limitată de
prezenţa unor arbori, astfel că, de multe ori, nu s-au putut dezveli integral unele locuinţe
surprinse în secţiuni.
Pentru a urmări dispunerea în suprafaţă a vestigiilor getice, pe lângă precizarea
poziţiei complexelor arheologice (locuinţe şi gropi), am urmărit cantitativ şi dispersia în
spaţiu a materialului mobil (ceramică, alte obiecte). În acest mod, credem că putem
preciza aproximativ zonele mai intens locuite ale aşezării, dar şi cele lăsate libere, unde
vestigiile arheologice sunt nesemnificatice sau chiar lipsesc.
II. 2. Secţiunile şi stratigrafia lor
După cum s-a specificat mai sus, săpăturile noastre s-au practicat numai prin
secţiuni. Astfel, de-a lungul a cinci campanii s-au săpat 45 de secţiuni, cu dimensiuni
diferite, din care 38 în suprafaţa incintei şi aici, unde a fost cazul şi unde condiţiile au
fost favorabile, prin încă 23 de casete adiacente. Alte şapte secţiuni au avut în vedere
studierea elementelor componente ale fortificaţiei, asupra cărora o să revenim în
capitolul următor (v. pl. 27).
II. 2. 1. Suprafeţele săpate. Descriind, în cele ce urmează, secţiunile din incinta
fortificată şi descoperirile care le caracterizează ne propunem să creăm o imagine
generală asupra săpăturilor în ansamblul lor, ca şi asupra situaţiei stratigrafice de pe
întreaga suprafaţă a aşezării.
www.cetateadescaun.ro
Editura Cetatea de Scaun